3-

Seminar 2
Evenimente. Operaţii cu evenimente. Definiţia clasică a probabilităţii.

1. Considerăm experienţa aruncării a trei monede. Care este probabilitatea de a obţine exact o Stemă
(S)?
Rezolvare:
Avem 8 cazuri egal posibile: {SSS, SSB, SBS, SBB, BSS, BSB, BBS, BBB}, iar ı̂n 3 dintre aces-
tea apare exact o Stemă (S). Avem A = {SBB, BSB, BBS}, deci P (A) = 3/8.
2. Să se calculeze probabilitatea de a avea o combinaţie de 2 băieţi şi două fete 2:2 ı̂ntr-o familie cu
patru copii. Dar o singură fiică sau un singur fiu?
Rezolvare:
Avem 16 cazuri posibile, pe care le presupunem echiprobabile, deşi ı̂n practică nu este adevărat:

BBBB BBBF BBFB BBFF

BFBB BFBF BFFB BFFF
FBBB FBBF FBFB FBFF
FFBB FFBF FFFB FFFF

În concluzie avem:

P (2 : 2) = 6/16 = 3/8
P (1 : 3 sau 3 : 1) = 8/16 = 1/2
P (4 : 0 sau 0 : 4) = 2/16 = 1/8.

3. Se aruncă două zaruri. Care este cea mai probabilă valoare a sumei rezultatelor de pe cele două feţe?
Rezolvare:
Rezultatele posibile sunt perechile ordonate (i, j), cu 1  i  6, 1  j  6.

SUM nr. cazuri favorabile

2 1
3 2
4 3
5 4
6 5
7 6
8 5
9 4
10 3
11 2
12 1

1
 Răspunsul este 7, iar P (SU M = 7) = 6/36 = 1/6.

4. n bile numerotate de la 1 la n (n 2 N⇤ ) sunt aşezate la ı̂ntâmplare ı̂n linie.

Rezolvare:
a) Care este probabilitatea ca bilele 1, 2 să apară ı̂n această ordine şi consecutiv?
b) Care este probabilitatea ca bilele 1, 2, 3 să apară ı̂n această ordine şi consecutiv?
c) (n = 10) Zece bile numerotate de la 1 la 10 se aşază la ı̂ntâmplare ı̂ntr-un şir. Care este probabi-
litatea ca după bila numerotată cu 5 să urmeze bila numerotată cu 6?
a) Calculăm probabilitatea ca raport ı̂ntre numărul cazurilor favorabile şi numărul cazurilor (egal)
posibile, folosind definiţia clasică. Numărul cazurilor posibile este dat de numărul de moduri ı̂n care
putem să scriem numerele 1, 2, . . . , n, adică n!. Pentru a determina numărul cazurilor favorabile,
procedăm astfel: privim perechea (1, 2) ca pe un element, care poate ocupa n 1 poziţii distincte
de-a lungul şirului 1, 2, . . . , n. Pentru fiecare poziţie fixată a perechii (1, 2), celelalte bile 3, 4, . . . , n
pot fi aşezate la ı̂ntâmplare ı̂n (n 2)! moduri, deci ı̂n total avem (n 2)!(n 1) = (n 1)! cazuri
(n 1)! 1
favorabile, adică: P = = ;
n! n
(n 2)! 1
b) P = = ; c) P = 1/10.
n! n(n 1)
5. n bile numerotate sunt introduse aleator ı̂n n cutii numerotate, ı̂n fiecare cutie fiind posibil să
introducem mai mult de o bilă. Care este probabilitatea ca fiecare cutie să conţină măcar o bilă?
Rezolvare:
I
2

→ 3 n E IN
*
✓ .
.
. .
n r -

2
N
I
bila
fi cuh e not confined cel putin o
"

A : mend mental ca e care

catheter favorable clue A

'

M -

PCA) =
Mr .
casurilor god pon
'
toile

numerated de
Mumiarue represented
'

mordent in
couturelor e
gal pod bile
bile nuwerotate
Tu
peek we introduce n
care

sunt dish u dree)

'

n cutiirueuierotate fatal bible edit pi cuticle

moired
In este dat de rue
fuuctsilor cuts a tu care
Fci )
'

F : 81,2 , . . .

,
n 3 → Snr , . . .

, my =

este introduce bila i

nm gal pon bile
' '

erasure ie ga in } ,
2
,
. . .

Caesura le favorable Nreeneoeiu.la You uctii surjective

'

⇐
bijective ( f: I Mk INI M→
, ) n ! casein favorable
PCA) =
NI
N
M K

d④
cutiilor cutie
Denounce us .
bieler este egad Cee we .

, fie care . .

bibi
t

confine enact
l
bila 2 ⇐ Fie care cutie
Il l

moi car o

cont
'
o
.

ne
6. Un lift urcă cu k persoane ı̂ntr-o clădire cu n etaje. Care este probabilitatea ca la fiecare etaj să
coboare cel mult o persoană?
Rezolvare: A :
uoeuiuieuhd ca la
fiecareehajseicoboarecelnuult
persoonia o
'

k , NEIN *
k>n PCA) =
PC9) O =

p
air caturilor favorable lui A
2) KEN pea) =
.

m .
caturiloregal possible
5h23 in 't
f Sir ,k3 →
flit etajul la
- - -

-
-

: ,
. .
.

cotooona
-
multi week
dude care
'
i
'

persona ma
vessioavelor etagelor
eaaurilnfavoabilelui ,n3represented ns.fuucfiilor
A
Nr
cupwpriehatea itj ftiltftj)
.

f 41,2
: ik } , 41,2 . -
→ ,
. . .

Cn KH )
.

mln t )
added fund;ii duiech've play
-
-
. . -

nk
Fka
{
,
ken
peak
O s
k >n

7. Într-un tramvai cu 3 vagoane se urcă, la ı̂ntâmplare, 7 persoane. Care este probabilitatea ca ı̂n
primul vagon să se urce 4 persoane?
Rezolvare:
11 I 3
din 7 care moi uranium
Cyh mindarie de a
alege germane ,

X 23 mwoluricareshrlde
3
persona ne
ta circe in Va n' Nz
→ Hard
⇐ Nlr -

functor f :{ pimpin Pis's

23

M¥1 =3!
=

.ie?;. =a3jsEt- 3fI- oir8Aplicoihescbeuuahiper

PAI -

8. La o loterie sunt 96 de bilete, dintre care 8 sunt câştigătoare. Dacă o persoană cumpără 12 bilete,
care este probabilitatea ca un singur bilet să fie câştigător? '
retaliate poor bile
Rezolvare: cu 2
geometrical→ :

ciash game
'

12=11+1
888
-
M =
\
neciashgafos Cb %
Pea ; , =

cm
3 96
9. Trei studenţi dau un examen. Notăm cu Ai : evenimentul ca studentul i să promoveze examenul,
i = 1, 2, 3. Să se exprime, folosind evenimentele Ai şi operaţii cu evenimente, următoarele evenimente:
A: evenimentul ca toţi studenţii să promoveze;
B: evenimentul ca niciun student să nu promoveze;
C: evenimentul ca exact un student să promoveze;
D: evenimentul ca exact un student să nu promoveze;
E: evenimentul ca cel puţin un student să promoveze;
F : evenimentul ca cel mult doi studenţi să nu promoveze.
Să se identifice una sau mai multe perechi de evenimente opuse printre A, B, C, D, E, F .
Să se identifice un sistem complet de evenimente (o partiţie a evenimentului sigur).
Rezolvare:
A = A1 \ A2 \ A3
B = Ā1 \ Ā2 \ Ā3
C = (A1 \ Ā2 \ Ā3 ) [ (Ā1 \ A2 \ Ā3 ) [ (Ā1 \ Ā2 \ A3 )
D = (Ā1 \ A2 \ A3 ) [ (A1 \ Ā2 \ A3 ) [ (A1 \ A2 \ Ā3 )
E = C [ D [ A = A1 [ A2 [ A3
F =E

Perechi de evenimente opuse: {B, E}, {B, F }.

Partiţii ale evenimentului sigur: {B, E}, {B, F }, {B, C, D, A}.

73k¥87
BUE BUF =D
{ BnE=0 {
-

- r '

{
Bnr -

=p =p
BhD=0 CNA -4
BNA -0
-

DNA -40

4
 Seminar 3
Formule de adunare. Scheme clasice de probabilitate

1. Trei studenţi dau un examen. Notăm cu Ai : evenimentul ca studentul i să promoveze examenul,
i = 1, 2, 3 şi fie p1 = P (A1 ) = 0.5, p2 = P (A2 ) = 0.6, p3 = P (A3 ) = 0.7. Să se calculeze următoarele
probabilităţi:

(a) probabilitatea ca toţi studenţii să promoveze;

(b) probabilitatea ca niciun student să nu promoveze;
(c) probabilitatea ca exact un student să promoveze;
(d) probabilitatea ca exact un student să nu promoveze;
(e) probabilitatea ca cel puţin un student să promoveze;
(f) probabilitatea ca cel mult doi studenţi să nu promoveze.

2. 35% dintre studenţii unei serii promovează examenul de matematică, 55% promovează examenul de
microeconomie, iar 25% nu promovează niciunul dintre aceste două examene. Care este probabilitatea
ca un student oarecare din această serie să promoveze ambele examene?

3. Într-o grupă de studenţi, 25% fumează, 60% beau alcool, iar 15% fumează şi beau alcool. Ce procent
de studenţi nu are niciunul din aceste obiceiuri?

4. O urnă conţine 100 de bile numerotate: 1, 2, ..., 100. Sunt extrase 10 bile:
a) cu revenire;
b) fără revenire.
Care este probabilitatea ca produsul numerelor ı̂nscrise pe bilele extrase să fie un număr par?

5. 25% dintre studenţii participanţi la un curs nu sunt mulţumiţi de manualul utilizat. Considerăm un
grup de 10 studenţi aleşi la ı̂ntâmplare.

(a) Care este probabilitatea ca exact 3 să nu fie mulţumiţi?

(b) Care este probabilitatea ca cel puţin 3 să nu fie mulţumiţi?
(c) Care este probabilitatea ca cel mult 3 să nu fie mulţumiţi?

6. Se aruncă un zar de 21 de ori. Care este probabilitatea de a obţine faţa cu i puncte de i ori, unde
i = 1, 6?

7. De câte ori trebuie să aruncăm un zar pentru ca probabilitatea de a obţine faţa 6 cel puţin o dată
să fie cel puţin 0.7?

8. O pungă Loto conţine 13 bilete necâştigătoare şi două câştigătoare. Câte bilete trebuie extrase
pentru ca probabilitatea de a obţine cel puţin un bilet câştigător să fie 6/7?

1
 A .
Eveuiuieutele Ae Aa , Az
,
sunt compatible It independente .

PFAD= pp 0.5 =
PLAT) -

- t -
PCM) -

-
t
-

pg =L, = 0.5

PM) 102=0.6 PCAI) -

- l -

PCAD= I
PELE
-
0.4

PCA 3) HAT )= PCA 3)

=p 3=0.7 I A
-13=25-0.3
-
=

PCA ) =
PCA , n Azn Az ) = PIA,) PLA z) PCA3) =p epzpz
- -
21

PCB ) -

-
PCE DAT DAT) =
PATTY NAI) -

Plttzfggzgz -
- 0.06

PCC ) =
PIA -
, NATA A-3) U ( AT NAMA3) U ( AT DAT DA 3D
- -

Cy Cz Cz
=
PLC ,
U Cz U Cz ) = Pant Past Paz ) =

Cells Cz Leiate 2
,

incompatible

.pl#rPFtz)tPfATjPEtz).PCAz)---png2getgepzqzt
= PCA,) HAT) MAI) + PAID
- -

gngepz -0.29

PCD) =

Pr page + page Pz +
gepzp ,
-6.44
analogue PG)
PFE) =
PCA, VANAz) =
PLANT PLANT PCA s ) -

Poincare
-
PCA, n Az) -

PCA ,AA z ) PCAMAS) -

+ PCAAAza Az) =

pet Pat pz Papa peps pzpztpepzp3=0.94

-
-
=
-

SAU : PCE ) =PCANAN

Az) -
- l -

P ( ANANA3) =

= n -
P ( AT NAIA AI ) = t -

giggs
PCB
= l -

)
PCF ) = PCE ) = A - P
(B) =
0.94
Obs .
Psofleuua pirate fi reservation apliciand direct schema lui

Poisson :

Q HH fatty) Cpattgz ) Cpzttgz ) =

=
pepapzt
'
+
(pipa get pegepztg ,
P2p3)
tht
Taa,
+ ( pigeons +
agepage tgigzp 3) t
-
+212223
-

Pcc) PCB )

Qbs . PCA) t PCD) t PG) t PCB) = I

{ AID , c B }
,
b'stem
couplet de eventuate ( tan partite
aeveuiuieuhrlui figure)

Q A : evenimenhrl ca un student webinar ta promisese

esta mewl de MATE

B event mental student arbitral Aoi

: ca un
promotes
esteemed de micro

3p5oo 5q5o
)
PCA) =
,
PCB ) =

PCAA B) = ?

PCE n B) = 22
100

Plan B) = PCATBJ = a
-

P (AUB ) =p PAH PCB) + PIADB )

- -

-
w
-

0.25 O - 35 0.55

MAN B) =
0.15
4 2
50
Pare in = , oh ,
ee ✓
a
) cu re venire

L b
50 impure ) feira re venire

bila
'
Ai eveuirueutul la '
'
: ca
esthoegereae sa
offs ne ne

cu viewer pear ,
intro

✓ a) Ai independente
\ b) Ai conditional
PG! Ai) =
t -
P
Liu)
De
=
i -

Pitti) =

Morgen
II.
"

a) a -

PCAI) a -

Cz)
¥
=

b
) i -
PCE) PCAIHII .
. . .
.

PCEol
,
Ai) =

= t -

info hast . .
. -

eight =
e -

dqo÷100

Problems separate resolve dire

*
acestpunct.si
de
foloriud schemed clarice
psohabilihak :

Schema lui Bernoulli

a)
Schema uruei hila were waited we Atari
b) cee
,
2
5
p
-
-

25% -
-

f g- F
N = 10
12
schema lui Bernoulli
Apeman o

31317=13,9 II.
,

a) Pao, G:p get

=
'
=
GP . = to .

# E-
0,25
b) Peo; k > z
II pkg
" -
k
Peo;
=

,
= t -

o
-

Peo; , -

Roiz =

:# est
' '

: :
o
-

- e - e -
e -
e

3%0
"
= I
(3) to
f÷ 45
-
-
.
-
. =

=
i -

s .

}÷ g
-

30 .

}÷ -
ht
}÷
.
= t -

84.3¥ .

I 7.
(f) I 1 0,53 =
0,47
- -

C) Plo ; Rez =
Pro ; o
+ Pao; ,
+
Peo ; z
+
Ppo ; 32 015370,25=0,78

multinomial i
itpliuane
s 6 ni
6 schema A- 21
-

:
-

,
-

, ,
-

Pi f
-

, its
21 ! an

Pain , 2,3 , 4,5, 6

=

¥1.4! 5! 6 ! (
+
Pn ;↳ ,
= A -

Pn ;o -

- e -

Con .

LET > at

E)
n

E 0,3 net

Cao 45
8 Pn; ¥
I
i
-
-

.
=
⇐ e -

⇐ Kansas -
ni -
- so n. →
lEMAHIDERGE0METRl#
S (SCHEMA URN Ei cu B ith NE REVENITE )
1 . L REZU LTATE PO siBI LE

Dinh -

o urn a- care
confine a bile albe
pi b bile negre se

esttnag n bile ,
o e n e at b
,
fatwa seven're ( fatwa a

b'la in depot fie care eahagere)

'

apai in us na
queue .

Prohabilihaka old k bile al.be k

de a
? ne
, respective n -

bile esfe
siege
:
,
k
Cah Gn
-

Pm a
.

=
-

, n

Cat b

!
Latinas ha !I sank
'
c -
! 't

na : 't
-

"
n
-

0 ,
k>n

resultate pots bile

' '
'
2 . d ,
A 712
'

Dinh bile de culinarian an bile de

-
our na a
confine as ,

de Cubana
cubana 2
,
. . .

,
as bile s
,
be
eating n

trohabilihake
bile fatwa reverie're
,
o e n e a
, tart . . .

tan .

de
catty k , file de habile de cubana 2
'
a ne weldable 1
, ,

- . .
by file de cubana s
,
nude n -
-
kitkat . . .
+ Ks ,
este :
,

Ca? Cake Cah:

Pmi Ki , ka , . . .

. as =
n
. . .

Capa at . . it
as
 Schema lui Poisson1
Se efectuează n experienţe independente. În urma experienţei de rang i poate apărea evenimentul A cu
probabilitatea pi 0 sau Ā cu probabilitatea qi = 1 pi , i = 1, n. Probabilitatea ca ı̂n cele n experienţe,
evenimentul A să se realizeze de exact k ori (respectiv Ā de n k ori), este:
Pn;k = coeficientul lui tk din dezvoltarea polinomului Q(t) = (p1 t + q1 )(p2 t + q2 ) . . . (pn t + qn ).
Experimental, schema lui Poisson se poate realiza cu ajutorul a n urne Ui , i = 1, n, fiecare urnă
conţinând bile de două culori, să spunem albe şi negre. Se ştie că probabilităţile de a obţine o bilă albă,
respectiv o bilă neagră din urna Ui sunt pi , respectiv qi = 1 pi , i = 1, n. Se extrage câte o bilă din fiecare
urnă. Probabilitatea ca dintre cele n bile extrase exact k să fie albe, respectiv n k să fie negre, este Pn;k
de mai sus.

Schema lui Bernoulli2 (schema Binomială sau schema bilei revenite cu două stări)
În urma efectuării unei experienţe poate apărea evenimentul A cu probabilitatea p sau, opusul său, Ā
cu probabilitatea q = 1 p. Se repetă experienţa de n ori ı̂n condiţii identice. Probabilitatea ca ı̂n cele n
experienţe, evenimentul A să se realizeze de exact k ori (respectiv Ā de n k ori), este:
Pn;k = coeficientul lui tk din dezvoltarea polinomului Q(t) = (pt + q)n = Cnk pk q n k .
Schema lui Bernoulli modelează experienţele cu două rezultate posibile, anume evenimentele A şi Ā,
având probabilităţile p şi respectiv q = 1 p de a se realiza la orice repetare a experienţei. Într-un şir de n
probe Bernoulli, probabilitatea de a se produce k succese este Pn;k = Cnk pk (1 p)n k , p fiind probabilitatea
de succes ı̂ntr-o probă oarecare.
Experimental, putem considera o urnă ce conţine bile de două culori, să spunem albe şi negre. Presu-
punem cunoscută probabilitatea p ca extrăgând la ı̂ntâmplare o bilă din urnă, aceasta să fie albă, respectiv
q = 1 p, probabilitatea ca la o extragere din urnă să obţinem o bilă neagră. Se fac n extrageri succesive
din urnă, cu revenire. Probabilitatea ca dintre cele n bile extrase exact k să fie albe, iar restul de n k să
fie negre, este Pn;k = Cnk pk q n k .
Schema lui Bernoulli reprezintă un caz particular al Schemei lui Poisson, ı̂n care probabilităţile pi sunt
constante ı̂n fiecare probă, pi = p, 8i = 1, n.

Schema Multinomială (schema bilei revenite cu mai multe stări)

În urma efectuării unei experienţe poate apărea unul şi numai unul dintre evenimentele Ai de proba-
bilităţi cunoscute P (Ai ) = pi , i = 1, s, care formează un sistem complet de evenimente (sau partiţie a
evenimentului sigur ), adică: [si=1 Ai = ⌦ şi Ai \ Aj = ?, 8i 6= j, i, j 2 {1, . . . , s}.
Se repetă experienţa de n ori ı̂n condiţii identice. Probabilitatea ca evenimentul A1 să se realizeze de
exact n1 ori, evenimentul A2 să se realizeze de exact n2 ori, ş.a.m.d. evenimentul As să se realizeze de
exact ns ori este:
n!
Pn;n1 ,n2 ,...,ns = pn1 pn2 . . . pns s .
n1 !n2 ! . . . ns ! 1 2
P P
unde si=1 ni = n şi si=1 pi = 1.
Experimental, schema multinomială se poate realiza cu ajutorul unei urne care conţine bile de s culori.
Se cunosc probabilităţile evenimentelor ca extrăgând
P la ı̂ntâmplare o bilă din urnă, aceasta să fie de
culoarea i, probabilităţi notate cu pi , i = 1, s, cu si=1 pi = 1 (structura/compoziţia urnei este cunoscută).
Se fac n extrageri succesive cu revenire. Probabilitatea ca, dintre cele n bile extrase, n1 să fie de culoarea
1, n2 să fie de culoarea 2, ..., ns să fie de culoarea s este coeficientul multinomial de mai sus, Pn;n1 ,n2 ,...,ns .
Schema lui Bernoulli se regăseşte ca un caz particular al schemei multinomiale când s = 2.
1
Denis Poisson (1781-1840) - celebru matematician francez
2
Jacob (Jacques) Bernoulli (1654-1705) - primul matematician din cunoscuta familie de matematicieni elveţieni Bernoulli

2
 Seminar 4
Formule de ı̂nmulţire. Formula probabilităţii totale. Formulele lui Bayes

1. O urnă conţine 5 bile albe şi 5 bile negre. Se extrag 3 bile ( h wilat
'

cu ex . 4I teuiiuas 3)
(a) fără revenire;
(b) cu revenire.
Care este probabilitatea ca toate bilele să fie albe? Care este probabilitatea ca doar o bilă să fie
albă?

2. Un prieten aruncă o monedă de două ori şi vă spune că ‘stema’ a apărut cel puţin o dată. Având
această informaţie, care este probabilitatea ca la prima aruncare să fi apărut ‘stema’ ?

3. Considerăm câmpul de probabilitate {⌦, K, P} şi fie A, B 2 K, două evenimente independente,

pentru care P (A|B) = 0.2 şi P (B|A) = 0.5. Calculaţi P (A [ B).

4. Se consideră o urnă cu 15 bile numerotate 1, 2, ..., 15. Se extrag una câte una cele 15 bile până la
golirea urnei. Care este probabilitatea ca bilele cu număr impar să fie obţinute la extragerile de rang
impar?

5. Un lot de 100 de produse este supus controlului de calitate. Condiţia ca lotul să fie respins este
găsirea cel puţin a unui rebut ı̂n 5 extrageri consecutive fără revenire. Care este probabilitate ca
lotul să fie respins, dacă el conţine 5% rebuturi?

6. Literele m, m, a, a, e, t, h, h, o, r, r sunt scrise pe câte un cartonaş. Şase cartonaşe sunt extrase la

ı̂ntâmplare, unul câte unul, fără revenire. Calculaţi probabilitatea de a obţine cuvântul ‘mother ’.

7. 20% dintre romanele scrise sunt acceptate pentru publicare. 10% dintre cele acceptate au un final
fericit, ı̂n timp ce, dintre cele respinse, 60% au un final fericit. Calculaţi probabilitatea ca un roman
ales la ı̂ntâmplare să aibă un final fericit.

8. Presupunem că 10% dintre membrii unei populaţii au o anumită boală. Un test oferă diagnosticul
corect cu probabilitate de 0, 8; adică, dacă persoana testată este bolnavă, testul va fi pozitiv cu
probabilitate de 0, 8, iar dacă persoana nu este bolnavă, testul va fi pozitiv cu probabilitatea de
0, 2. O persoană aleasă la ı̂ntâmplare din populaţie a fost testată pozitiv pentru boală. Care este
probabilitatea ca persoana să fie ı̂ntr-adevăr bolnavă? (Nu, nu este 0.8 ,)

9. Fie {⌦, K, P} un câmp de probabilitate şi A, B 2 K, unde 0 < P (A) < 1 şi 0 < P (B) < 1. Să se
afle P (A) şi P (B) dacă P (A|B) = 25 , P (A|B) = 10
1
şi P (B|A) = 35 .

10. Prezentaţi şi rezolvaţi Problema Monty Hall.

1
2 D= { SS ,
SB ,
BS } D=
F
fan

r =
{ SS ,
SB , BS
,
BB }
A =
{ Ss
,
SB
) P -

PCAIB )=PAffBB}- =

B =
{ Ss ,
SB , BS
} 4-
I
Z
= =

Z
3

3 PCA 1137=0.2
0.5 PFAU B) ?
PCBIA)
=
=

A, B
independent
P FAI B) PCA 1=0.2
AIB iudep
=
.

PCBIA)= PCB) =
QT

PCAUB ) -
-

PCA ) + PCB) -
PCANB) =

= PCA) t PCB) -

PCA ) PCB )
. = 0.2+0.5-0,1=0,6

4
P=
P.CI?ttti)--PCAd.PCAaIAi ) .

. . .
-

NAH Ail
,
-
.

E. Fitz EEE II. f. E' EEE "

-

-
.

=
8! 't!
-

E O
,
00015
15!
Lau direct we define;tia classical p= M¥9 "

ns.catasioos .

P= 817 !
fo z g
- . .

-1×4 if)
15!
 reverie're
fairer
5 A
95
n=5 p=y -
CE .GE
5
Casio
5

⇐ P
-

- t -

95oz gig II. Fa #

.
' . .
=
t -
GIs
↳ 00

)
'

P(
'
6 mother
In fz.gl Is ¥ Z
=
. . .
=

Paino
:: Cic:c
:c.ge?.4.cici=a::?
""
⇐ =

it
aceephak - final feria't 10%
\
final referee 't
response -
\ final feria 't 60%
final referee 't
PCB ) =
PLA ) PCBIA)
-
+ PCATRPCBIAT =
920,1+0,8-0,6 =

0,02+0,48=0,5
( prohabilitafiifohale )
=

Formula

8 PCA, ) -
-

0,9 PCAA ) -
-

0,1 A ,UAz=2
ADA 2=01
Pco personnel ettetestaheipotih 'd) =P(B) = PCA) PCBIA)
.
-1

+ PCA) PCBIAT)
. =
0,9-0,2+0,1-0,8=0,26
PCATB) PCATPCBIAJ
# 0,31
=
= -
=

PCB) 0,26
9 PCAIB ) =
Is ,
PCAI 5) =
for ,
PCBIA) =

}=
CAABT CAN B)
}
U A
PCADBTTPCADB)
=

- PCA)
Afn 5) NAAB ) =p

PCAIB ) PCADB)

(
¥ PLAN B) ⇐ PCB)
=
=
=

PCAIBT = PLANE) =
PCA ) -

PCANB) =

1- PCB)

(BIA) HANI Z PCA)

=3 PCANB )
=
-

PCA)

PCADB) =

Egg ,
PCA) =

¥ ,
PCB)
=L
 Seminar 5
Formule de calcul al probabilităţilor - Probleme diverse

1. Fie {⌦, K, P } un câmp de probabilitate şi A, B 2 K evenimente cu P (A) > 0 şi P (B) > 0.
(a) Dacă A şi B sunt evenimente incompatibile, pot fi independente? Explicaţi.
(b) Dacă A şi B sunt evenimente independente, pot fi incompatibile? Explicaţi.
2. Sunt aruncate zece zaruri. Calculaţi probabilitatea ca:
(a) să apară cel puţin un 1;
(b) fiecare dintre numerele 1, 2, 3 să apară exact de două ori, iar numărul 4 să apară de patru ori;
(c) fiecare dintre numerele 1, 2, 3 să apară cel puţin o dată.
3. Cinci cupluri căsătorite se aşază la ı̂ntâmplare ı̂n jurul unei mese rotunde.
(a) Calculaţi probabilitatea ca toate cuplurile să stea ı̂mpreună (adică fiecare pereche soţ-soţie ocupă
scaune adiacente).
(b) Calculaţi probabilitatea ca cel mult o soţie să nu stea lângă soţul ei.
4. Se consideră următorul joc. Un jucător aruncă un zar. Dacă obţine 3 sau mai puţin, pierde imediat.
Altfel, el extrage la ı̂ntâmplare tot atâtea cărţi dintr-un pachet complet, cât numărul care a apărut
pe zar. Jucătorul câştigă dacă cei patru Aşi sunt printre cărţile selectate.
(a) Calculaţi probabilitatea de câştig pentru acest joc.
(b) Andrei ı̂ţi spune că a jucat recent acest joc şi a câştigat. Care este probabilitatea să fi dat cu
zarul un 6?
5. Un ou de ciocolată fie conţine o jucărie, fie este gol. Să presupunem că fiecare ou conţine o jucărie cu
probabilitate p 2 (0, 1), independent de alte ouă. Fiecare jucărie este, cu probabilitate egală, roşie,
albă sau albastră (din nou, independent de alte jucării). Cumpăraţi 5 ouă. Fie E1 evenimentul de
a găsi cel mult 2 jucării şi fie E2 evenimentul de a găsi cel puţin o jucărie roşie, cel puţin o jucărie
albă şi cel puţin o albastră (astfel ı̂ncât să aveţi o colecţie completă).
(a) Calculaţi P (E1 ). De ce este foarte uşor de calculat această probabilitate când p = 1/2?
(b) Calculaţi P (E2 ).
(c) Sunt E1 şi E2 independente? Explicaţi.
6. Trei cutii de dulciuri conţin bomboane cu cafea şi bomboane de ciocolată cu lapte. Cutia A conţine
6 bomboane cu cafea şi 4 bomboane de ciocolată cu lapte, cutia B conţine 5 bomboane cu cafea şi
3 de ciocolată cu lapte şi cutia C conţine 3 bomboane cu cafea şi 7 de ciocolată cu lapte. Cineva
mănâncă două bomboane dintr-o cutie aleasă la ı̂ntâmplare.
(a) Calculaţi probabilitatea ca ambele bomboane să fie cu cafea.
(b) Dacă bomboanele mâncate erau cu cafea, care este probabilitatea ca acestea să fi fost ı̂n cutia
A?

1
A
a) AAB =p PLAN B) =P (01=0
2g PLANB) f- PCAIPCB)
PCA) PCB) 70 A, Buu hint
independente
b) PLAN B) = PCA) PCB)
.
> O

A, B mu Mnt incompatible
2
3
4
5
 13
6 toffees toffee
5-

techno 3 choco
toffee
7- choco
PCA ) PCB
-_

)=PC4=z1
A B C

Biao high ? .o=cig÷ BE .o=e÷÷

'
-

-
P
.

a) Pf 's toffee) Az ( Rino Rino Paizo) =

= + +
- -
- -

T
PCTIA ) PETIB) PETH)

=zf'¥tEt3 =Ef¥ E) # =

53
270=0,25
=

#
PCA) PCTIA ) p
b) P(Alta)
-

== 440
- =
=

Rita

.tk?z.otPE.o---Yz?szo--Fz=oie4
' '
PCT)
stoffers
 Seminar 6
Variabile aleatoare discrete şi continue

1. (a) Scrieţi tabelul de repartiţie al variabilei aleatoare X care reprezintă numărul apariţiilor ‘stemei’ ı̂n 4
aruncări consecutive ale unei monede. Calculaţi FX (3), unde FX (·) este funcţia de repartiţie a lui X.
(b) Scrieţi tabelul de repartiţie al variabilei aleatoare X care reprezintă numărul apariţiilor feţei ‘6’ ı̂n 3
aruncări consecutive ale unui zar. Calculaţi FX (3), unde FX (·) este funcţia de repartiţie a lui X.

2. O urnă conţine 3 bile albe şi 2 bile negre. Se extrag 3 bile şi se notează cu X variabila aleatoare care reprezintă
numărul bilelor albe extrase. Scrieţi tabelul de repartiţie al variabilei aleatoare X, dacă extragerile se fac
fără revenire.

3. Considerăm funcţia F : R ! R, cu
8
< a dacă x  0
F (x) = kx2 dacă 0 < x  1 , a, b, k 2 R
:
b dacă x > 1

Determinaţi a, b, k 2 R pentru ca F să fie funcţie de repartiţie. Calculaţi P ( 14  X  34 ).

4. Variabila aleatoare continuă X are densitatea de probabilitate:

8
>
<x dacă 0 < x < 1
f (x) = 2 x dacă 1  x < 2
>
:
0 altfel.

Determinaţi funcţia de repartiţie a variabilei X, FX (x).

5. Fie variabila aleatoare X cu următoarea densitate de repartiţie:

(
c(1 x2 ) dacă 1<x<1
f (x) =
0 altfel.

Calculaţi c, determinaţi funcţia de repartiţie F (x) a variabilei X şi calculaţi P (X > 1/2) şi
P (0 < X < 1/2).
✓ ◆
n
6. Fie N o variabilă aleatoare discretă cu repartiţia Geometrică: N ⇠ , unde p, q 0, p + q = 1,
p · qn 1
n 2 N⇤ . Arătaţi că P (N > t + n|N > t) = P (N > n), 8n > 0, t > 0. Care este probabilitatea ca N să fie
un număr par?
⇢
e x dacă x > 0;
7. Fie X ⇠ Exp( ) cu f (x) =
0 altfel.
Determinaţi funcţia de repartiţie a lui X şi arătaţi că P (X > s + t|X > t) = P (X > s), 8s, t > 0.

1
 Seminar 7
Variabile aleatoare bidimensionale discrete şi continue

1. Fie X şi Y două variabile aleatoare discrete cu repartiţiile:

✓ ◆ ✓ ◆
1 1 1 2
X: 1 1 Y : 2 1
2 2 3 3

şi fie P (X = 1, Y = 1) = .
a) Să se completeze tabelul de repartiţie al variabilei bidimensionale Z = (X, Y ) ı̂n funcţie de ( 2 R).
b) Să se determine repartiţia condiţionată X|Y = 2.
c) Să se afle pentru care X şi Y sunt independente.
2. Fie variabila bidimensională discretă Z = (X, Y ) cu următorul tabel de repartiţie:

X Y 1 2 P (X = xi )
0 a 0,3 0,5
1 b c d
P (Y = yj ) 0,4 e 1

(a) Aflaţi a, b, c, d, e şi scrieţi repartiţiile marginale ale lui X şi Y .

(b) Sunt variabilele X şi Y independente? Justificaţi răspunsul.
(c) Scrieţi tabelul de repartiţie al variabilei X|Y = 1.

3. Considerăm variabila aleatoare bidimensională discretă Z = (X, Y ) cu următorul tabel de repartiţie:

X Y 1 0 1 P (X = xi )
1 0.30 0.18 0.12
0 0.20 0.12 0.08
P (Y = yj ) 1

(a) Scrieţi tabelele de repartiţie ale variabilelor X, Y şi Y |X = 1.

(b) Sunt X şi Y independente? Explicaţi.
(c) Calculaţi F(X,Y ) (0, 1/2).

4. Se consideră variabilele aleatoare continue X şi Y cu densitatea de probabilitate comună:

(
cxy if 0  x  1, 0  y  1
f (x, y) =
0 altfel.

(a) Determinaţi c şi densităţile marginale f1 (x) şi f2 (y).

(b) Sunt X şi Y independente? Explicaţi.
5. Considerăm variabilele aleatoare continue X şi Y cu densitatea de probabilitate comună:
(
2(3x+y)
ke if x > 0, y > 0
f (x, y) =
0 altfel.

(a) Determinaţi k şi densităţile marginale f1 (x) şi f2 (y).

(b) Determinaţi densităţile condiţionate f (x|y) şi f (y|x).
(c) Sunt X şi Y independente? Explicaţi.

1
 Seminar 8
Operaţii cu variabile aleatoare
Momentele variabilelor aleatoare

1. Fie v.a. independente: ✓ ◆ ✓ ◆

1 0 1 1 0 1
X: , Y :
a + 16 b+ 1
3
1
3
1
3 2a b 12a2

(a) Determinaţi tabelul de repartiţie al v.a. 2XY .

(b) Determinaţi k 2 Z pentru care P (X + Y = k) > 29 .

2. Fie ✓ ◆ ✓ ◆
2 3 5 1 4 6
X: , Y :
0.2 0.3 0.5 0.6 0.2 0.2

două v.a. independente definite pe acelaşi câmp de probabilitate. Determinaţi tabelele de repartiţie pentru
v.a. X + Y , X Y , XY şi calculaţi M (X), M (Y ), D(X), D(3X 5), D(7XY ).

3. Fie v.a. bidimensională discretă Z = (X, Y ) cu tabelul de repartiţie de mai jos. Determinaţi x, y, a, b, c, d
astfel ı̂ncât M (X) = 13 , M (Y ) = 14 şi calculaţi F(X,Y ) (0, 2) şi ⇢(X, Y ).

X Y 0 y P (X = xi )
1
x a 6 b
7 2
1 12 c 3
3
P (Y = yj ) 4 d 1

4. Calculaţi media şi dispersia pentru

(a) v.a. cu repartiţia binomială, Bi(n, p);

(b) v.a. cu repartiţia geometrică de parametru p;
(c) v.a. cu repartiţia Poisson de parametru ;
(d) v.a. cu repartiţia Gamma, (a, b).

5. Fie v.a. independente X şi Y cu M (X) = 1, M (Y ) = 1, D(X) = D(Y ) = 2. Calculaţi D(XY ).

↵n
6. Fie X o v.a. discretă cu următoarea funcţie de probabilitate P (X = n) = (1+↵)1+n
, n 2 N, ↵ > 0.
Calculaţi M (X) şi D(X).

7. Fie
⇢
↵x3 e 2x dacă x > 0;
f (x) =
0 ı̂n rest.
a) Să se determine ↵ astfel ı̂ncât f (x) să fie densitatea de repartiţie a unei v.a. X.
b) Să se calculeze momentul iniţial de ordin r, M (X) şi D(X).

1
 MHM =

M (Xl M th =

D lX) =
M ( Y)
D ( Y) =

C incompatible

M CX Y) -
M HIM
MM
MM
D (x) MHM MYX)
-

D. (7) =MCY9
-

MEH
MHM)

Marys,

MCXY)
Jest
 et
'
% se

t k t

feira
severn're
SAU :
Test
Test