lEMAHIDERGE0METRl#

S (SCHEMA URN Ei cu B ith NE REVENITE )

1 . L REZU LTATE PO siBI LE

Dinh -

o urn a- care
confine a bile albe
pi b bile negre se

esttnag n bile ,
o e n e at b
,
fatwa seven're ( fatwa a

b'la in depot fie care eahagere)

'

apai in us na
queue .

Prohabilihaka old k bile al.be k

de a
? ne
, respective n -

bile esfe
siege
:
,
k
Cah Gn
-

Pm a
.

=
-

, n

Cat b

!
Latinas ha !I sank
'
c -
! 't

na : 't
-

"
n
-

0 ,
k>n

resultate pots bile

' '
'
2 . d ,
A 712
'

Dinh bile de culinarian an bile de

-
our na a
confine as ,

de Cubana
cubana 2
,
. . .

,
as bile s
,
be
eating n

trohabilihake
bile fatwa reverie're
,
o e n e a
, tart . . .

tan .

de
catty k , file de habile de cubana 2
'
a ne weldable 1
, ,

- . .
by file de cubana s
,
nude n -
-
kitkat . . .
+ Ks ,
este :
,

Ca? Cake Cah:

Pmi Ki , ka , . . .

. as =
n
. . .

Capa at . . it
as
 Schema lui Poisson1
Se efectuează n experienţe independente. În urma experienţei de rang i poate apărea evenimentul A cu
probabilitatea pi 0 sau Ā cu probabilitatea qi = 1 pi , i = 1, n. Probabilitatea ca ı̂n cele n experienţe,
evenimentul A să se realizeze de exact k ori (respectiv Ā de n k ori), este:
Pn;k = coeficientul lui tk din dezvoltarea polinomului Q(t) = (p1 t + q1 )(p2 t + q2 ) . . . (pn t + qn ).
Experimental, schema lui Poisson se poate realiza cu ajutorul a n urne Ui , i = 1, n, fiecare urnă
conţinând bile de două culori, să spunem albe şi negre. Se ştie că probabilităţile de a obţine o bilă albă,
respectiv o bilă neagră din urna Ui sunt pi , respectiv qi = 1 pi , i = 1, n. Se extrage câte o bilă din fiecare
urnă. Probabilitatea ca dintre cele n bile extrase exact k să fie albe, respectiv n k să fie negre, este Pn;k
de mai sus.

Schema lui Bernoulli2 (schema Binomială sau schema bilei revenite cu două stări)
În urma efectuării unei experienţe poate apărea evenimentul A cu probabilitatea p sau, opusul său, Ā
cu probabilitatea q = 1 p. Se repetă experienţa de n ori ı̂n condiţii identice. Probabilitatea ca ı̂n cele n
experienţe, evenimentul A să se realizeze de exact k ori (respectiv Ā de n k ori), este:
Pn;k = coeficientul lui tk din dezvoltarea polinomului Q(t) = (pt + q)n = Cnk pk q n k .
Schema lui Bernoulli modelează experienţele cu două rezultate posibile, anume evenimentele A şi Ā,
având probabilităţile p şi respectiv q = 1 p de a se realiza la orice repetare a experienţei. Într-un şir de n
probe Bernoulli, probabilitatea de a se produce k succese este Pn;k = Cnk pk (1 p)n k , p fiind probabilitatea
de succes ı̂ntr-o probă oarecare.
Experimental, putem considera o urnă ce conţine bile de două culori, să spunem albe şi negre. Presu-
punem cunoscută probabilitatea p ca extrăgând la ı̂ntâmplare o bilă din urnă, aceasta să fie albă, respectiv
q = 1 p, probabilitatea ca la o extragere din urnă să obţinem o bilă neagră. Se fac n extrageri succesive
din urnă, cu revenire. Probabilitatea ca dintre cele n bile extrase exact k să fie albe, iar restul de n k să
fie negre, este Pn;k = Cnk pk q n k .
Schema lui Bernoulli reprezintă un caz particular al Schemei lui Poisson, ı̂n care probabilităţile pi sunt
constante ı̂n fiecare probă, pi = p, 8i = 1, n.

Schema Multinomială (schema bilei revenite cu mai multe stări)

În urma efectuării unei experienţe poate apărea unul şi numai unul dintre evenimentele Ai de proba-
bilităţi cunoscute P (Ai ) = pi , i = 1, s, care formează un sistem complet de evenimente (sau partiţie a
evenimentului sigur ), adică: [si=1 Ai = ⌦ şi Ai \ Aj = ?, 8i 6= j, i, j 2 {1, . . . , s}.
Se repetă experienţa de n ori ı̂n condiţii identice. Probabilitatea ca evenimentul A1 să se realizeze de
exact n1 ori, evenimentul A2 să se realizeze de exact n2 ori, ş.a.m.d. evenimentul As să se realizeze de
exact ns ori este:
n!
Pn;n1 ,n2 ,...,ns = pn1 pn2 . . . pns s .
n1 !n2 ! . . . ns ! 1 2
P P
unde si=1 ni = n şi si=1 pi = 1.
Experimental, schema multinomială se poate realiza cu ajutorul unei urne care conţine bile de s culori.
Se cunosc probabilităţile evenimentelor ca extrăgând
P la ı̂ntâmplare o bilă din urnă, aceasta să fie de
culoarea i, probabilităţi notate cu pi , i = 1, s, cu si=1 pi = 1 (structura/compoziţia urnei este cunoscută).
Se fac n extrageri succesive cu revenire. Probabilitatea ca, dintre cele n bile extrase, n1 să fie de culoarea
1, n2 să fie de culoarea 2, ..., ns să fie de culoarea s este coeficientul multinomial de mai sus, Pn;n1 ,n2 ,...,ns .
Schema lui Bernoulli se regăseşte ca un caz particular al schemei multinomiale când s = 2.
1
Denis Poisson (1781-1840) - celebru matematician francez
2
Jacob (Jacques) Bernoulli (1654-1705) - primul matematician din cunoscuta familie de matematicieni elveţieni Bernoulli