Universitatea din București

Facultatea de Geografie
Specializarea Geografie

ANALIZA ŞI DIAGNOZA POTENŢIALULUI

UMAN ÎN CADRUL MUNICIPIULUI ORADEA

Autor: Dragomir Ana-Maria

Grupa: 302

București,
2021

1
 1. Poziţia geografică

Situat la numai 13 km de granița de vest a României, municipiul Oradea, reședința administrativă

a județului Bihor, ocupă o poziție central-europeană privilegiată, constituind un important nod de
comunicații, aflat la distanța sensibil egală de capitalele regiunii: București (651km), Viena (518km),
Budapesta (248km), Praga (676km).
Sub raport fizico-geografic, oraşul se găsește la deschiderea Văii Crișului Repede spre câmpie,
într-o zonă de contact între prelungirile Munților Apuseni și Câmpia Banato-Crișană, arie de trecere
de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei, Dealurile Gepișului) către cel de
câmpie,fiind situat la altitudinea de 126 m deasupra nivelului mării.

Figura nr. 1 - Localizarea geografică a Municipiului Oradea în cadrul României

De asemenea, este străbătut de la vest la est de trec râul Crișul Repede, râul termal Peța,
precum și pârăirile Pasteur, Sălbatic, Adona, Crișul Mic, toți afluenți ai Crișului Repede.

2. Organizarea administrativ-teritorială

Oradea, reședința administrativă a județului Bihor, înainte de 1848 era formată din patru
târguri separate: Oradea Nouă, Olosig, Velența, Subcetate . Între anii 1991 și 2011 Oradea a fost
împărțită în 11 cartiere, dispuse circular în jurul Centrului Civic, vechiul centru al orașului –
Cantemir, Episcopia Bihor, Iorga ,Ioșia, Ioșia-Nord, Nufărul , Olosig , Oncea, Orașul Nou, Podgoria
(Dealul Viilor), Rogerius, Salca, Seleuș, Subcetate, Velența, Tokai.
Începând cu ianuarie 2011, datorită dezvoltării și extinderii orașului, Consiliul Local,
2
reprezentanții Instituției Arhitectului Șef din cadrul Primăriei Oradea, împreună cu cei ai Direcției
de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bihor au stabilit delimitarea cartierelor din
Municipiul Oradea în număr de 30, precum și denumirea acestora, fapt reprezentat ulterior în cadrul
Figurii nr. 2 .

Figura nr. 2 - . Delimitarea cartierelor componente ale Municipiului Oradea

Suprafața arealului de referință este de 11.556 ha, în cadrul căreia ansamblele de locuit
sunt aşezate după aliniamentul străzilor şi în majoritate cu lungimea perpendiculară pe axul
străzii, fiind paralele între ele.
În cadrul arealului de studiu – Municipiul Oradea, încă din cele mai vechi timpuri au
existat condiţii naturale prielnice şi o configuraţie a terenului adecvate desfăşurării activiţăti
umane, explicându-se în mare parte caracteristicile climatice şi legat de acestea, întregul complex
de elemente fizico-geografice, care se află în relaţii de intercondiţionare cu aşezarea. Datorită
climatului, arealul este favorabil desfăşurării activităţii economice şi considerabil agriculturii.
Amplasat în apropierea graniței şi beneficiind de un cadru natural deosebit de
favorabil (terenuri agricole fertile, păduri), Municipiul Oradea a intrat de timpuriu în circuitul
economic. Totodată, oraşul se dovedeşte un centru polarizator local, care echilibrează şi chiar

3
 contrabalansează migraţia forţei de muncă din zona periurbană .

Evoluţia numerică a populaţiei (1992, 2002, 2011, 2018)

Principalele etape de evoluţie ale oraşului Oradea sunt strâns legate de condiţiile istorice,
economice şi sociale ale vremurilor. Oraşul Oradea de astăzi s-a format prin aglutinarea satelor,
comunelor și cartierelor ce împrejmuiau înainte zona de stydiu.
Scăderea populaţiei din anul 1992 până în anul 2002 este relativ redusă, înregistrând o
scădere foarte lentă. Locuitorii acestor locuri erau ţărani clăcaşi, care se ocupau cu creşterea
animalelor, cultivarea pâmântului şi cu meşteşugurile casnice. Dezvoltarea industriei locale a impus
crearea locurilor de muncă pentru populaţia ocupată în agricultură şi creşterea populaţiei.
Nivelul de trai al populaţiei a influenţat valorile natalităţii şi ale mortalităţii de-a lungul
timpului. Starea de sănătate a populaţiei a fost o preocupare majoră. O importanţă deosebită în
scăderea populaţiei a avut-o căderea regomului comunist în România, majoritatea populației fiind
tentată sa emigreze în țările vecine pentru a-și asigura un trai mai bun și prosper în timpul vieții.

Evoluția numerică a populației

2500000

2000000

1500000

1000000

500000

0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020

Figura nr. 3 - . Evoluţia numerică a populaţiei înregistrată în cadrul Municipiului

Oradea

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Oradea se ridică la

166.614 de locuitori, prezentând o creștere relativă față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 151.367locuitori. De asemenea, conform datelor furnizate de Institutului Național de
Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 populația stabilă a municipiului Oradea era de 198.237 de
locuitori, menținându-se creșterea numărului de locuitori față de data recensământului efectuat în
2011, o creștere de aproximativ 12 %.

4
 3. Dinamica demografică (1992-2018)

3.1. Mişcarea naturală (date colectate doar pt anii 1992, 2002, 2011, 2018)

Mişcarea naturală a populaţiei constituie o componentă esenţială de caracterizare a proceselor

demografice dintr-o anumită colectivitate umană. Este vorba, în primul rând, despre naşteri şi decese
ale oamenilor. Prin demersul de faţă, îmi propun să analizez, dintr-o perspectivă longitudinală, o serie
de date specifice mişcării naturale a populaţiei, cum sunt cele referitoare la natalitate, fertilitate,
mortalitate, spor natural, speranţă de viaţă.

3.1.1. Natalitatea

Natalitatea prezintă diferenţe de la un an la altul, în funcţie de nivelul de trai al populaţiei. În

perioada 1941-1948 a înregistrat valori destul de reduse, apoi după 1966, se produce o creştere
însemnată a natalităţii .
Redresarea natalităţii după 1966 a dus la creşterea considerabilă a numărului copiilor. Factorii
care au determinat variaţia natalităţii sunt de ordin economic, politic, social şi educaţional. Rata
natalităţii în cadrul Municipiului Buftea, s-a situat în anul 1992 la valoarea de 9,3 ‰, comparativcu
anul 2018, când însuma 12,9 ‰.
Începând cu anul 1992, observăm o scădere ușoară și lentă a ratei natalităţii, această scădere
având finele la începutul anului 2010. În anul 1992, numărul născuţilor vii era de 385 pentru ca în
anul 2018 să ajungă la 645. Concretizăm faptul că nivelul general de dezvoltare economică, condiţiile
de viaţă ale locuitorilor, dar şi adoptarea unei politici pronataliste la nivel naţional care viza sprijinirea
mamei şi copilului, limitarea întreruperilor de sarcină şi mai târziu chiar interzicerea lor au menţinut
valorile ridicate ale natalităţii pe parcursul anilor.

Rata natalității
14

12

10

0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020

Figura nr. 4 - Rata natalităţii înregistrată în cadrul Municipiului Oradea

5
 Totuşi, comparativ cu alte regiuni, numărul naşterilor din oraşul Buftea este mai redus din
motive economice (reorganizarea unităţilor economice, apariţia şomajului, lipsa locurilor de muncă),
dar şi din raţiuni sociale. Liberalizarea avorturilor, cheltuielile ridicate legate de educaţia şi creşterea
copiilor, dorinţa unui nivel de trai elevat, statutul femeii şi al familiei în societate pot avea ca efect
scăderea numărului de naşteri.

3.1.2. Mortalitatea

Mortalitatea sau rata de mortalitate este, spre deosebire de natalitate, un indicator al sporului
natural care măsoară numărul de persoane care decedează raportat la o anumită populație, într-o
unitate de timp.
Mortalitatea se prezintă în aşcendenţă, ajungând de la 9.152 persoane în anul 1992 la 13.214 în
anul 2018. În anul 1992, numărul decedaţilor întregistra o valoare de 9.152 persoane, pentru ca în
anul 2002 să ajungă la 8.646. După care, începând cu anul 2011, valorile rămân relativ constante,
totuşi cu o mică scădere – 8.023, aproape că se menţin, creşterea fiind foarte semnificativă de la 8.023
persoane, ajungând la 13.214 în anul 2018. Rata mortalităţii în cadrul Municipiului Buftea, s-a situat
în anul 1992 la valoarea de 6,6 ‰, comparativ cu anul 2018, când însuma 9,8 ‰.
Mortalitatea nu a mai fost într-o continuă sporire începând cu 2011 datorită dezvoltării economice
care a dus la ameliorarea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, la îmbunătăţirea alimentaţiei, reducerea
timpului de lucru, prin urmare, graţie calităţii modului de viaţă

Rata mortalității generale

14

12

10

0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020

Figura nr. 5 - Rata mortalității generale înregistrată în cadrul Municipiului Oradea

Se prezintă şi nivelul general de instruire a populaţiei si sistemul de îngrijire medicală, cel

dintâi fiind strâns legat de o bună igienă şi de utlizarea mijloacelor terapeutice existente, iar cel de-
al doilea se referă la calitatea serviciilor sanitate, la gradul de pregătire al personalului medical, la
infrastructura şi echipamentele sanitare.
Se constată scăderea ponderii deceselor cauzate de boli acute respiratorii, digestive sau a bolilor
infecţioase (tuberculoza), concomitent cu creşterea celor cauzate de boli cronice digestive (care

6
afectează mai ales populaţia de vârstă înaintată), ale aparatului circulator şi a deceselor provocate de
accidente, scăzând de asemenea numărul de decese, mai ales din rândul populaţiei feminine.

3.1.3. Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă este un indicator de bază al stării economico-sociale și de mediu al unei

comunități umane, care ia în calcul decesele 0-1 an (de la naștere la 364 de zile). Raportarea sa la
1000 născuți vii din aceeași perioadă (de regulă 1 an calendaristic) și teritoriu (în care prin teritoriu
se înțelege locul de rezidență și locul decesului) exprimă. Rata mortalității infantile reprezintă
imaginea intensității mortalității infantile, acest indicator nu trebuie confundat cu Rata mortalității
specifice pe aceeași grupă de vârstă (numărul de decese la 1.000 locuitori care împlinesc vârsta 1 an,
în cursul anului calendaristic în care se efectuează observarea fenomenului).
Mortalitatea infantilă prezintă oşcilaţii majore pe parcursul anilor, o scădere dramatică s-a
înregistrat între 1992 şi 2002, după care o stagnare lentă până în 2011. După acest an, o scădere
semnificativă s-a produs pe fondul îmbunătăţirii calităţii omului (alimentaţie, un mediu mai sănătos,
facilităţi medicale, de transport şi comunicare, etc).

Rata mortalității infantile

35

30

25

20

15

10

0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020

Figura nr. 6 - Rata mortalității infantilev înregistrată în cadrul Municipiului Oradea

Valorile ridicate ale mortalităţii infantile în jurul anilor 1990 se mai datorează şi dotărilor
sanitare precare sau insuficiente, în cadrul oraşului existând la acea vreme doar 1 spital. Nici situaţia
financiară a majorităţii localnicilor nu era suficientă, uneori pentru a suporta cheltuielile impuse,
problemă la care se poate adăuga şi deplasarea problematică a populaţiei de vârstă înaintată.
Datorită progresului medicinei, sistemului sanitar şi a emancipării populaţiei, mortalitatea
infantilă a prezentat în cadrul Municipiului Oradea valori relativ constante pentru anii 2002-2011,
valori mult mai scăzute ale acestui indicator s-au înregistrat, punctând anul 2012 de unde a început
deşcendenţa masivă. Dintre cauzele mortalităţii infantile au fost: lipsa asistenţei medicale, bolile
infecţioase, hrana insuficientă a mamelor.

7
 4.1.4Indicele de vitalitate (indicele lui Pearl)

Indicele de vitalitate reprezintă raportul dintre numărul născuților vii și numărul decedaților.
Pentru acest studiu de caz, având în vedere că valorile indicele lui Pearl depăşesc 100, semnalăm
o situaţie satisfăcătoare deoarece populaţia înregistrează o tendinţă de creştere în perioada 2002-
2018.

Indicele de vitalitate
2500000

2000000

1500000

1000000

500000

0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020

Figura nr. 7 – Indicele de vitalitate Paerl înregistrată în cadrul Municipiului Oradea

În graficul reprezentat, se observă faptul că indicele de vitalitate Pearl a avut o scădere relativ
bruscă anul 1992 până în anul 2002. Prin urmare, se arată faptul că numărul de nașteri a scăzut față
de numărul deceselor în anii respectivi datorită nivelului de trai reprimat, a pierderii locurilor de
muncă, deschizându-se calea spre migrarea tinerilor în Europa Occidentală, a autorizării avorturilor.
Din anul 2002 până în 2018, indicele de vitalitate Pearl a avut o aşcendenţă remarcabilă, datorată
exploziei numărului de nașteri.
Proporţia populaţiei apte de muncă prezintă valori crescute semnificative începând cu anul2002,
totodată, procentul ridicat al populaţiei de vârstă tânără ne îndreptăţeşte să afirmăm că teritoriul
analizat se caracterizează prin vitalitate demografică, asigurând viitorului un contingent important de
forţă de muncă.

3.1.4. Bilanţul natural

Bilanţul natural în arealul examinat întreține fluctuaţii,, prezentând un parcurs relativ

descendent între anii 1992-2011, după care creşte semnificativ până în 2018. Acesta se menţine în
deşcendenţă până în anul 2011 deoarece urmează tendinţa naţională de scădere, fenomenul
generându-se din cauza condiţiilor de trai mai slabe şi a sistemului sanitar nedezvoltat

8
 Bilanţul natural
14

12

10

0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020

Figura nr. 8 – Rata bilanțului natural înregistrată în cadrul Municipiului Oradea

În cadrul graficului de analiză se poate observa o creștere a ratei bilanțului natural în perioada
2011-2018, datorită modernizării localităţii, cât şi a instituţiilor din aceasta. În prezent, bilanţul
natural este pozitiv ca urmare a creşterii dramatice a natalităţii, mai ales în rândul romilor și
minorităților componente, datorată speranţei de viaţă şi nivelului de trai ridicat.

3.2. Mișcarea migratorie

Prin miscare migratorie intelegem deplasarea populatiei interitoriu, care presupune depasirea
unei granite administrativ – teritoriale. Populatia unei tari isi modifica numarul nu numai caurmare a
intrarilor si iesirilor determinate de nasteri si decese, ci siin urma imigrarilor si
emigrarilor.Mobilitatea geografica a populatiei reprezinta totalul deplasarilor populatiei in teritoriu,
cu sau fara schimbarea domiciliului stabil,indiferent de durata absentei din localitatea de origine. In
aceastanotiune se includ deplasarile turistilor, ale lucratorilor sezonieri, alenavetistilor, ale
persoanelor dintr-o localitate in alta, inclusiv alecelor insotite de schimbarea definitiva a
domiciliului.Migratia populatiei este forma principala a mobilitatii geograficea populatiei, constand
in schimbarea definitiva a domiciliului stabil,intre doua unitati administrativ – teritoriale bine definite

3.2.1. Sosiri

Noţiunile de oraş şi de localitate urbană sunt legate de un anumit grad de concentrare a

populaţiei. Dacă până în 1990, sosirile erau interne, după 1992 acestea se desfăşoară şi la nivel extern
ca urmare a liberalizării circulaţiei externe. Putem aprecia faptul că rata sosirilor în ultima perioadă
a fost continuu negativă, în sensul că intrările au fost mai puține decât plecările, contribuinddin plin la
scăderea numărului de locuitori Municipiului Oradea.

9
 Sosirile pot fi influenţate de apariţia unor locuri de muncă pe teritoriul oraşului (numeroase
întreprinderi care au închiriat spaţii, sau de reîntoarcerea populaţiei din oraş pentru a beneficia de un
trai satisfăcător, majoritatea oamenilor deplasându-se din zonele rurale în cele urbane în scotocirea
unei calități a vieții mai satisfăcătoare.

Rata sosirilor
35

30

25

20

15

10

0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020

Figura nr. 9 – Rata sosirilor înregistrată în cadrul Municipiului Oradea

Din 1992 până în 2002 numărul sosirilor scade datorită regimului comunist care îşi pierde
autoritatea, iar populaţia majoritară, în special tinerii, migrează către regiuni foarte dezvoltate social,
educaţional şi economic. După această perioadă, numărul sosirilor stagnează.
Sosirile pe teritoriul oraşului se mențin la un nivel constant în perioada 2002-2011, explicaţia
acestui fluxmare de persoane care şi-au mutat domicilul în Municipiul Oradea îl reprezintă persoanele
care doresc să se mute dintr-o zonă rurală într-una urbană, situarea localităţii în imediata apropiere a
orașului în conformitate cu dezvoltarea economică, în special industrială a zonei în perioada
respectivă.
De asemenea, o scădere bruscă a acestei rate este înregistrată în perioada 2011-2018, datorată
tendinței populației tinere de migrare spre Europa Occidentală, unde condițiile de viață sunt mult mai
bune, atât din punct de vedere al dezvoltării sociale, cât și al dezvoltării personale și interumane.
Aşadar fiind, repercursiunile sosirii populaţiei în oraşul Oradea sunt negative deoarece putem
depista câteva înfăţişări valoroase. Una dintre acestea este scăderea ofertelor de locuri de muncă,
deoarece cu o cerere puțin impozantă de locuri de meşteşug, companiile încearcă în mod constant să
inoveze și să înfiinţeze noi locuri de muncă.

3.2.2. Plecări

La nivelul Municipiului Oradea, plecările s-au remarcat cu o scădere bruscă, urmată de o creștere
semnificativă imediată după căderea regimului comunist şi deschiderii graniţelor, anul 1990 a
însemnat un important fenomen pentru majoritatea populaţiei. Începând cu acest an, mobilitatea a
fost mai pronunţată şi pentru prima oară, plecările din Oradea (în special în capitală, prin rezolvarea
10
problemei buletinului) au depăşit sensibil intrările în oraş, mai ales până în anul 1992. Populaţia a
migrat excesiv, după care s-a relatat o scădere a evoluţiei plecărilor, o pondere fundamentală fiind
atribuită migraţiei interne, însă şi cea externă este importantă

Rata plecărilor
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020

Figura nr. 10 – Rata plecărilor înregistrată în cadrul Municipiului Oradea

Ca urmare a unei stabilităţi economice, între anii 1992 şi 2002, plecările au scăzut foarte mult,
însă, începând cu anul 2002 se caracterizează o creştere importantă. Cea mai mică valoare a fost
înregistrată în 2002, datorită faptului că infrastructura s-a dezvoltat substantial la vremea respectivă,
astfel plecările au fost mai reduse.
Noul secol se confruntă cu un număr mic de locuri de muncă având în vedere numărul
locuitorilor din oraşul Oradea, spre exemplu, anul 2018 întreţine 166.614 de locuitori, prin urmare
populaţia cu vârsta aproximativă cuprinsă între 18 şi 40 de ani este nevoită să se deplaseze în alte
oraşe sau chiar în altă ţară pentru a procura un venit economic favorabil.

4.2.3 Bilanţ migratoriu

Bilanţul migratoriu în regiunea oraşului a fost determinat, mai ales în ultimii ani de cauze
economice, locuitori ai oraşului au emigrat temporar sau permanent spre ţări ale Europei de Vest şi
de Sud. În perioada 1992 – 2002 rata bilanțului migratoriu este de factură negativă, iar în perioada
2002-2018 rata bilanțului migratoriu prezintă o explozie , datorată dorinței populației capabilă de
forță de muncă de a tinde spre un trai mult mai bun.
Mici fluctuaţii observăm pe grafic, din anul 1992 până în 2002, bilanţul se prezintă în deşcendenţă,
contrariul fiind caracteristic perioadei 2002-2018.

11
 Bilanţ migratoriu
12

10

0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020

Figura nr. 11 – Bilanțul migratoriu înregistrat în cadrul Municipiului Oradea

Dintre tipurile de migraţii, în cadrul Municipiului Buftea, cele mai importante au fost migraţiile
interne definitive. Factorii mobilizatori ai migraţiilor definitive sunt factorii economici şi sociali.
În momentul în care regimul comunist a cedat, imediat, populaţia şi-a mutat atenţia către alte ramuri
economice care nu se găsesc în teritoriu, apoi observăm o creştere semnificativă a acestei valori
începând cu anul 2002 când oraşul, ca şi alte zone ale ţării, se dezvoltă din punct de vedere economic,
cultural, politic şi social.
Un rol aparte l-au avut şi îl au mijloacele de transport variate şi numeroase care au favorizat
migraţiile antrenând o parte a populaţiei în fluxul migratoriu. Relevantă în acest sens, este populaţia
navetistă care se deplasează zilnic de la domiciliu spre locul de muncă.

4. Presiunea umană asupra teritoriului (1992, 2011)

Densitatea medie a populaţiei

Densitatea populaţiei în cadrul Municipiului Oradea a crescut semnificativ, în condiţiile în

care, perimetrul vetrei oraşului nu s-a mai extins semnificativ. Această creştere a densităţii medii a
populaţiei în vatra oraşului s-a datorat în special, construirii în aria deja existentă a Municipiului
Oradea
Datorită poziţiei geografice, valorile densităţii populaţiei din cadrul Municipiului Oradea
prezintă modificări însemnate. Spre exemplu, la nivelul anului 1970, densitatea populaţiei era de 250-
300 loc/km² (Iordan, 1973). În anul 2002, densitatea populaţiei Municipiului Oradea era de 460
loc/km², ajungând în 2011 la 588 loc/km².
Valorile pe parcursul anilor sunt într-o continuă aşcendenţă datorită faptului că orașul
prosperă din punct de vedere economic. După anii 2002, economia înfloreşte, afectată, astfel multe
persoane nu îşi mai iau angajamentul de a pleca în alte zone cu un potențial mai bun economic sau
în afara țării în vederea căutării unui loc de muncă mai bine plătit, preferând să rămână în localitate.

12
 Densitatea fiziologică (Df) (numită şi densitatea generală pe suprafaţa agricolă)

Densitatea fiziologică în arealul studiat prezintă o creștere bruscă din anul 1992 până în anul 2011
datorită faptului că încă se mai lucrează pămânul, solul ( într-o mică măsură), iar localnicii nu au ales
să plece spre alte zone rurale pentru perfecţionarea şi practirea agriculturii intensive. Regiunile
agricole încă atrag forţa de muncă chiar şi în această zonă urbană şi periferică a Municipiului Oradea,
relieful favorizând aplicarea agriculturii permanente

Densitatea fiziologică
16

14

12

10

0
1990 1995 2000 2005 2010 2015

Figura nr. 13 – Densitatea fiziologică înregistrată în cadrul Municipiului Oradea

Având în vedere structura economică a arealului de studiu, se menţine și funcţia

agropastorală. Apropierea de graniță a stimulat permanent dezvoltarea şi modernizarea agriculturii
în regiunea studiată. Municipiul Oradea s-a înscris din timpuriu în rândul centrelor urbane de
mareanvergură, dar bine structurată şi cu o evoluţie echilibrată, atât prin structura economică, cât şi
prin nivelul dotărilor edilitar-gospodăreşti.
Încadrarea oraşului în Sectorul Agricol Bihor, a determinat o creştere a ariei lui polarizatoare,
Municipiul Oradea devenind un centru de convergenţă zonală, în ciudat prezenţei hipertrofice
apropiate a graniței, gratis posibilităţilor sale de satisfacere a unor necesităţi socio-economice.

5. Structuri si comportamente demografice (2002, 2011)

5.1. Structura etnică

Conform datelor prelevate și prelucrate, evidențiem în cadrul arealului de referință faptul că

numărul locuitorilor de naţionalitate română formează un grup etnic majoritar absolut, 125.241
persoane din totalul de 193.337 de locuitori stabili, adică 88,84% din total, celelalte etnii fiind slab
13
reprezentate. Dintre minorităţi, ponderea cea mai mare o au maghiarii, 12.511 persoane, respectiv
6,81%, în timp ce celelalte etnii sunt reprezentate sporadic (1120 romi, 635 polonezi, 327 ucrainieni,
etc.)

Structura etnică

Români Maghiari Romi Ucrainieni Germani

Ruși-Lipoveni Sârbi Slovaci Croați Evrei
Cehi Polonezi Altă etnie

Figura nr. 14 - Structura etnică în cadrul Municipiului Oradea

Această nerelevanță rezultă din faptul că majoritatea maghiarilor (colonizaţi în număr mare în
secolul al XIX-lea) s-au declarat de naţionalitate română, iar în ciuda acestei statistici, se
preconizează faptul că număru locuitorilor de etnie maghiară este mult mai ridicată. Pentru 904
persoane, adică 4,07% din populaţie, apartenenţa nu este cunoscută. Prin urmare, din punct de vedere
etnic, populaţia Municipiului Oradea este considerată relativ omogenă.

5.2. Structura confesională

Conform datelor prelevate și prelucrate, evidențiem în cadrul arealului de referință faptul că

majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi, 12â0.768 din totalul populaţiei (93,64%). Pentru 8937
persoane din cadrul localităţii (4,07% din populaţie) nu este cunoscută apartenenţa.
Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă, la care se adaugă şi alte religii, mai slab
reprezentate, întreţinând o pondere redusă: 18.457 penticostali, 11.378 romano-catolici, 4903 baptişi,
1237 musulmani, concretizând faptul că arealul are în componenţa sa şi 1250 atei.

14
 Structura confesională

Ortodocsi Romano-catolici
Penticostali Greco-catolici Baptiști
Evangheliști lutherani Ortodoxa sârbă Evangheliști
Armeană Altă religie Fără religie
Atei

Figura nr. 15 - Structura confesională în cadrul Municipiului Oradea

5.3. Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe

Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe împarte populaţia totală a unui teritoriu în trei
grupe: populaţie tânără, adultă şi vârstnică, repartizată pe cele două sexe. Structura pe grupe de vârstă
este un indicator care reflectă tendinţele de îmbătrânire sau de întinerire demografică a populaţiei.
Astfel, la recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2002, din totalul de 71.367 de
persoane cu domiciliul stabil, structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe era următoarea -
populaţia tânără (sub 20 ani), 13.178 de persoane, populaţia adultă (cu vârste între 20 şi 64 ani),
46.592 de persoane, populaţia vârstnică (cu vârsta de 65 ani şi peste), 11.597 de persoane.
Piramida pe structură de grupe de sexe din anul 2002 – Figura nr. 16, înregistrează o formă de
tip amforă, cugetă o populaţie cu tendinţă demografică regresivă, clar avem o pondere mare a
populaţiei adulte în comparaţie cu celelalte categorii. Migraţia are un loc semnificativ în această zonă
în anul respectiv deoarece este o regiune cu un grad economic destul de ridicat, multă populaţie din
zone rurale, mai slab dezvoltate, tind spre oraşul examinat. Fiind angrenat în cele doua războaie
mondiale, prezintă o structură predominant feminină, existând aici un deficit puţin mai mare de
bărbaţi.

15
 Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe (2002)

80-84 ani

70-74 ani

60-64 ani
Grupe de vârstă

50-54 ani

40-44 ani

30-34 ani

20-24 ani

10-14 ani

0-4 ani
1500 1000 500 0 500 1000 1500 2000
Număr locuitori

Populaţie feminină Populaţie masculină

Figura nr. 16 - Piramida structurii populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 2002 în cadrul Municipiului Oradea

Din punct de vedere demografic, dar şi economic, o imporanţă deosebită o prezintă analiza
ponderii populaţiei vârstnice şi a populaţiei tinere în cadrul populaţiei totale, raportul dintre acestea
relevând tendinţele de îmbătrânire sau de întinerire a populaţiei. Astfel se apreciază că populaţia
tânără este dominantă, când vârstele sub 20 de ani deţin peste 33,8% din totalul populaţiei. Când
vârstnicii deţin peste 11,3% din populaţia totală, putem vorbi de îmbătrânirea populaţiei

În cadrul Municipiului Oradea, în perioada anului 2011, numărul populaţiei feminine îl

depăşea pe cel al populaţiei masculine din cauza faptului că locurile de muncă feminine existente în
anumite sectoare (educaţie, comerţ, bănci, finanţe) sunt mai puţin lovite de accidente.La
recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011, din totalul de 97.586 de persoane cu
domiciliul stabil, structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe era următoarea - populaţia tânără
(sub 20 ani), 16.531 de persoane, populaţia adultă (cu vârste între 20 şi 64 ani), 63.911 de persoane,
populaţia vârstnică (cu vârsta de 65 ani şi peste), 17.143 de persoane.
Piramida pe structură de grupe de sexe din anul 2011 – Figura nr. 17, înregistrează o formă
identică ca cea de dinainte, de tip amforă, baza îngustă a piramidei semnifică o pondere redusă a
grupei tinere în comparaţie cu celelalte grupe. În 2035, se preconizează că persistă şi o să fie o mai
mare putere economică decât este în prezent, creşterea speranţei de viaţă va fi şi mai ridicată,
necesarul forţei de muncă bine definitivat, imigranţii vor fi în număr mare. Populaţia din acest oraş
va fi mult mai preocupată de starea de sănătate şi Municipiul Oradea va avea condiţii de desfăşurare
şi echipamente şi mai performante decât în prezent.
16
 Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe (2011)

80-84 ani
70-74 ani
60-64 ani
Grupe de vârstă

50-54 ani
40-44 ani
30-34 ani
20-24 ani
10-14 ani
0-4 ani
1500 1000 500 0 500 1000 1500
Număr locuitori

Populaţie feminină Populaţie masculină

Figura nr. 17 - Piramida structurii populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 2011 în cadrul Municipiului Oradea

Cercurile sociale active în rândul populaţiei in vârstă şi o comunitate puternică, contribuie, de

asemenea, la scăderea nivelului de stres şi la un puternic sentiment de apartenenţă. Limitarea timpului
de serviciu în societăţile proeminente, protecţia asigurată celor care muncesc în domenii care au un
anume grad de periculozitate (construcţii, minerit, transport) vor la o reducere a accidentelor de
muncă frecvente mai ales în cazul bărbaţilor.
Se remarcă o uşoară tendinţă de feminizare a populaţiei, această tendinţă neavând un
fundament economic, cât se pare că este rezultatul unui dezechilibru al structurii natalităţii (cu o
predominanţă a nou-născuţilor de sex feminin în ultimul deceniu). Cu trecerea timpului, creşterea
ponderii categoriei de populaţiei de peste 60 de ani în cadrul populaţiei localităţii Buftea va ieşi la
iveală şi merită o atenţie deosebită, implicând investiţii speciale, având în vedere ca marea parte a
acestora vor avea nevoie de îngrijiri speciale şi nu se vor putea descurca singuri. Prin urmare,
constatăm că în timp ce populaţia tânără se plasează procentual în zona optimismului demografic,
populaţia deţine o pondere relativ redusă faţă de media pe ţară şi putemaprecia o tendinţă de întinerire,
pe fondul unei speranţe de viaţă ceva mai mic.

17
 6.4 Raportul de dependenţă demografică

Raportul de dependenţă demografică reprezintă raportul dintre numărul persoanelor de vârstă

"dependentă" (persoane sub 15 ani şi de peste 64 ani) şi populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani)
exprimat la 100 de persoane.
După cum se observă, acesta este scăzut mai scăzut în anul 2002, crescând substanţial în anul
2011. Potenţialul demografic a suferit o mai mică valoare în anul 2002 ca urmare a scăderiipopulaţiei
feminină de vârstă fertile, şi a creşterii populaţiei feminine totale.

Raportul de dependenţă demografică

70

60

50

40

30

20

10

0
2002 2011

Figura nr. 18 - Raportul de dependeţă demografică înregistrat în cadrul Municipiului Oradea

Între 2002 şi 2011, acest raport a crescut la 58.4, datorită populaţiei numeroase născute după
anii 1960, care a intrat în rândul persoanelor în vârstă de muncă. Această evoluţie a reprezentat un
important pas înainte pentru economia României. Tendinţa în ceea ce privește raportul de dependenţă
demografică se inversează drastic şi se preconizează că va ajunge la 100 până în anul 2055.
Acest fenomen este cauzat de scăderea continuă a ratei de fertilitate începând cu anii 1970,
care s-a accelerat în anii 1990, a fluxurilor puternice de migraţie în ultima decadă, precum şi a unei
tendinţe pozitive de mai multe decenii de creştere a speranţei de viaţă.

18
 BIBLIOGRAFIE

 Erdeli G., Dumitrache L. (2001, 2005), Geografia populaţiei, Editura

Corint, Bucureşti
 Gâştescu, P., Iordan, I. (1970), Judeţul Ilfov, Editura Academiei R.S.R.,
Bucureşti.
 Ghinea, D., Enciclopedia Geografică a României volumul IV, Editura
Enciclopedică, 2018.
 Ilinica, N. (2009), Geografia umană – Populaţia şi aşezările, Editura CD
Press, Bucureşti.
 Ilinca, N. (2010), Geografia aşezărilor urbane, Editura CD Press,
Bucureşti.
 Iordache Costela (2009), Geografia populaţiei şi aşezărilor umane din
România, Editura Universitaria, Craiova
 Surd V. (2003), Geografia aşezărilor omeneşti, Presa Universitară
Clujeană, Cluj Napoca
 Ungureanu A. (2001) Geografie umană generală, Centrul de multiplicare
pentru ID, Univ. Iaş
 1984), Geografia României, vol. II, Geografia umană si economică,
Editura Academiei Române, Bucureşti
 http://www.oradea.ro/
 https://new.evp-oradea.ro/

19