Peda Gogie

Sunday, February 21, 2021 Pentru uz intern.
Nu postati pe site-uri 1
 Competente
 Definirea şi descrierea principalelor noţiuni de
didactica generala si a specialitatii
 Competente specifice
 Identificarea şi utilizarea conceptelor de didactica
in procesul de predare-invatare-evaluare
Sunday, February 21, 2021 Nihil sine labore 2

Didactica
Etimologic, termenul provine din grecescul didaskein
= a invata; didaktikos = instructie, instruire,
didaktike= arta invatarii.
Didactica - Jan Amos Comenius (1592-1670),
“Didactica Magna”: 1632 in limba ceha; 1657-latina,
sfârşitul sec. al XIX-lea –romana
Comenius, didactica “arta predării”, „arta universala de a-i

invata pe toti totul”
Scoala “atelierul omenirii.”
Comenius a insistat pe aspecte de ordin administrativ educativ,
obiective, principii, conţinut, metode, forme de organizare a
muncii instructiv-educative.

 Organizarea procesului de invăţământ - in limba maternă,
pe clase si lectii, cu programe scolare, manuale, cu elevi
de aceeasi vârstă, cu oameni specializaţi (cadre didactice),
intr-un an şcolar, cu perioada de activităţi şi vacanţe, cu
orar etc.
 De-a lungul istoriei s-au cristalizat continuu idei, teorii
care sunt suport în științele educației și implicit în
didactica generală.
 Teoria educației -Johann Heinrich Pestalozzi (1746-1827)
(Tröhler, 2013)
 Johann Friedrich Herbart (1776-1841) contributor la
dezvoltarea științelor pedagogice, dar și promotor al unor
metode de predare bazate pe înțelegerea procesului de
învățare (Landerer și Kuemar, 2018) și a altor personalități
științifice.

 Obiectul de studiu-procesul de invăţământ
 Didactica generală
 Studiază procesul de învăţământ ca proces de
cunoaştere şi formare; sistemul de învăţământ ca
ansamblu al instituţiilor de instrucţie şi educaţie;
legităţile/principiile activităţii didactice; conţinutul
învăţământului;tehnologia didactică; formele de
organizare şi desfăşurare a activităţii didactice;
formele de educaţie în afara instrucţiei şcolare;
raporturile profesor-elev; stilul profesorului
etc.(M.Ionescu, 2000)

Didactica specialitatii
 Didactica generală ofera principii, legităţi generale care
stau la baza didacticii specialităţii.
 Are un caracter: teoretic, descriptiv-explicativ, prescriptiv-
normativ, reflexiv
 Didactica geografiei -disciplina stiintifica axata pe
optimizarea procesului de PIE a cunostintelor de geografie
 Componente: cine preda? Cui predă? Ce predă? De ce
predă? De ce se invaţă? Cum se predă? Cum se invaţă?

Geografia
 Antichitate
 “Descriptio Moldaviae” (Dimitrie Cantemir, în 1714-1716),
 Moldova-Amfilohie Hotinul, 1795, “De obşte gheografie”
(Geografie generală)
 ”Atlasul de tabele geografice”, publicată în 1800, la Viena,
având ca autor pe Gheorghe Golescu (Țurcanu, 2007).
 TR-Iosif Genilie, 1835-Geografia istorica, astronomica,
naturala si civila a continentelor in general si a Romaniei in
parte.
 Transilvania-Ioan Rus, 1842, Icoana Pamantului, “Descriere
scurtă a Terei Ardealului aplecată la cuprinderea mintei
pruncilor”, (1847).

Geografia
Şcoli pe lângă manastiri şi biblioteci, secolul 18
La sf. secolului 19 se pun bazele moderne ale inv.
SRRG/SGR- 1875- organizată după modelul occidental
(Royal Gheographical Society-Lodra, 1830,
Gesellschaft fur Erdkunde-Berlin, 1928 etc.).
Alaturi de Societatea Academică Română, SRRG a avut
o contribuţie importantă în organizarea
învăţământului geografic din România ca şi a
cercetării geografice.
Seminariile pedagogice, 1880-practica pedag.
Catedre universitare: 1900 –B, 1904-I, 1918-CN.
S-au reorganizat seminariile pedagogice.

 Legea instrucţiunii (1864) ce stipula obligativitatea
învăţământului primar nu a asigurat alfabetizarea
populaţiei.
 Spiru Haret vede şi pune în practică orientările sale
realist-pragmatice, iniţiind două legi fundamentale
pentru educaţie: Legea învăţământului secundar şi
superior (1898) şi cea a învăţământului profesional
(1899).
 S. Mehedinti-metode didactice geografice, principii,
recomanda harta si imaginea, aplicatii in orizontul
local
 G. Valsan- metoda inductiva, materiale didactice,
orizontul local
 Geografia este o stiinta interdisciplinara
 International Declaration on Research in
Geography Education, 2016, Beijing sustine
CIE-IGU, 1992
 Declaratia internationala a Educatiei geografice
pentru diversitatea culturala/International
Declaration on Geographical Education for
Cultural Diversity (2000).
 Declaratia Lucernce a Geografiei pentru
dezvoltarea durabila/Lucerne Declaration on
Geography Education for Sustainable
Development.2007
 -Declarația internațională asupra cercetării
educației geografiei (Moscova, 2015).
Bibliografie
 Matei Elena, 2020, Didactica Geografiei, Editura
Universitara, Bucuresti
 Mândruț Octavian, Dan Steluța, 2014, Didactica
geografiei - o abordare actuala, Editura Corint,
Bucuresti, ISBN 978-606-8609-82-9, 366 p
 Tomescu Viorica, 2003, Didactica geografiei, Editura
Universitaria, Craiova.
 IGU, 2016.Charter on geographical education.

C2. PRINCIPIILE DIDACTICII
GENERALE SI ALE DIDACTICII
GEOGRAFIEI
PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

Sunday, February 28, 2021 1
website-uri!
• Competenţe generale
• Definirea şi descrierea principalelor noţiuni de
didactica generala si a specialităţii
• Competenţe specifice
• Identificarea şi utilizarea conceptelor de didactica
geografiei în procesul de predare-invăţare-evaluare
PPT pentru uz intern. A nu se posta pe website-uri! Sunday, February 28, 2021 2

• Principiile didacticii generale sunt norme, teze
fundamentale ale procesului de învăţământ, care
dirijează, orientează, reglează în ansamblu actul
didactic.
• Ele au un caracter:
– sistemic (respectarea unuia presupune respectarea
şi a celorlalte);
– dinamic (se modelează, multiplică după principii
integratoare şi se aplică într-o diversitate de
forme);
– general (se aplică tuturor disciplinelor predate);
– normativ (deoarece reglează, orientează procesul
educativ).
website-uri!
Principiile didacticii generale
1. Principiul însuşirii conştiente şi active a
cunoştinţelor ;
2. Principul accesibilităţii (respectarea
particularităţilor de vârstă şi individuale) sau
principiul psihogenetic al stimulării accelerării
stadiale a inteligenţei (E. Dulamă, 1996);
3. Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor;
4. Principiul sistematizării şi continuităţii;
5. Principiul legării teoriei cu practica;
6. Principiul conexiunii inverse.

website-uri!
1. Principiul însuşirii conştiente şi active a cunoştinţelor
• Are la bază nivelul de înţelegere al elevului pentru
materia predată.
• Principalele obiective urmărite de acest principiu sunt:
– Conştientizarea, înţelegerea principalelor sarcini de învăţare;
– Raportarea noilor informaţii la sistemul de informaţii
anterioare;
– Interpretarea personală a materialului pentru a fi inserat în
structura cognitivă a fiecărui individ;
– Dezvoltarea limbajului, gândirii prin sarcini cognitive grefate
pe structuri psihice;
– Implicarea elevului în procesul educaţional şi angajarea lui
prin propriul efort şi motivaţie intrinsecă;
– Solicitarea tuturor operaţiilor gândirii.
Sunday,PPT pentru28,
February uz 2021
intern. A nu se posta pe 5
website-uri!
 Acest principiu aduce eficienţă activităţii educaţionale
mai ales dacă însuşirea activă este realizată prin
acţiune.
 Personalitatea se formează şi se exprimă prin activitate
(J. Piaget, teoria operațională). Învăţarea prin acţiune
solicită o participare conştientă şi activă a elevilor.
 Ex. Aranjarea elevilor în ordinea planetelor din
sistemul solar (activitate de joc). Lucrul pe echipe in
cadrul unor proiecte etc.
 Ex. La nivelul liceal se poate asigura prin abordarea
unor metode ca: problematizarea, debating etc.
 De reţinut!!
-elevul trebuie să fie motivat pentru a se putea concentra
asupra lecţiei
- a activa clasa prin întrebări multe nu înseamnă însuşire
activă a cunoştinţelor.

website-uri!
2. Principul accesibilităţii (respectarea particularităţilor de vârstă
şi individuale) = principiul psihogenetic al stimulării accelerării
stadiale a inteligenţei (E. Dulamă, 1996)
 Organizarea procesului de învăţământ trebuie să ţină cont
de posibilităţile reale ale elevilor (vârstă, gen, nivelul de
pregătire anterioară, potenţialul fizic, psihic).
 Inteligenţa joacă un rol esenţial. Cercetările au demonstrat
că procesul educaţional o poate dezvolta dacă se cunosc
trăsăturile esenţiale ale structurii, funcţionării ei în fiecare
stadiu psihogenetic.
 Inteligenţa este condiţie dar şi rezultat al reuşitei şcolare,
Atentie! Dozare atentă a activităţilor pentru a nu depăşi
sau subestima nivelul de înţelegere al cunoştinţelor.
website-uri!
• Astfel, în stadiul vârstei de 6-12 ani copii au o
gândire concretă, deci învăţarea este predominată de
activităţile concrete, elevul având nevoie de
manipularea obiectelor pentru a ajunge la operaţii
mintale (principiul intuiţiei).
• Ex. Înţelegerea formei sferice a Pământului implică
prezenţa globului geografic în clasă, şi trecerea lui la
fiecare elev sau compararea cu obiecte cu forme
asemănătoare (clasa a V-a).
• După vârsta de 12 ani, elevul începe să-şi dezvolte o
gândire logico-matematică, astfel că învăţarea poate
avea loc pe un nivel superior (analiză, sinteză,
problematizare).

website-uri!
• O învăţare aglomerată cu multe cunoştinţe devine forţată şi poate
epuiza mai devreme sau mai târziu capacitatea fizico-psihică a
elevului sau nu asigură operaţionalizarea noţiunilor vehiculate în
procesul de IP.
• O insiruire aglomerată de multiple materiale poate masca
asimilarea aspectelor esenţiale ale cunoştinţelor predate.
• Un învăţământ este accesibil, atunci când se obţin 66% răspunsuri
corecte la verificare şi este deplin când procentul este de 90%.
• Ex. La clasa a V-a se studiază noţiunile simple legate de
atmosferă, deoarece nivelul lor de gândire este concret şi nu se
înţeleg aspectele fizico-chimice care au loc în acest înveliş, fapt
pentru care în clasa a IX-a se reiau şi se dezbat probleme de
structura şi dinamica atmosferei (în mod complex).

website-uri!
 Respectarea acestui principiu cere găsirea, aplicarea dezvoltarea
unor strategii diferenţiate pe grupe de vârstă şi individuale sau
metode diferite.
 Cele mai multe probleme legate de accesibilitate sunt la predarea
geografiei la clasa a V-a, când elevul trece de la învăţământul primar
la cel gimnazial, de la lucrul cu un singur cadru didactic la mai multe
fiecare cu personalitatea şi tactica sa didactică.
 Volumul cunoştinţelor predate în acest stadiu este mult mărit faţă de
cel rulat în clasa a IV-a (peste 50%). Mai mult, geografia uzitată a se
preda în această clasă abordează elemente noi care devansează
relaţii interdisciplinare cu fizica, chimia, astronomia, geometria.
 Ex. Fenomene orajoase (proprietăţile prismei-fizică- casa a VI-a),
Pământul corp cosmic (geometrie în spaţiu, clasa a VIII-a),
 Roci şi minerale (fizica, chimie).

website-uri!
website-uri!
3.Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor
 În mod clasic, acest principiu, pentru mulţi profesori este sinonim cu
repetarea, însă repetarea doar a unor definiţii, a unor noţiuni teoretice
nu asigură decât o parte a acestui principiu.
 Legea uitării demonstrează că în primele momente după învăţare se
uită circa 40, chiar 60% din cunoştinţele asimilate. Organismul
uman, în mod firesc, se eliberează de „balast” şi păstrează doar
esenţialul (funcţie de structura cognitivă, afectivă fiecăruia elev),
lăsând spaţiu pentru însuşirea altor experienţe, noţiuni.
 Important este să operăm în procesul PI, cu noile cunoştinţe pentru a
forma deprinderi prin activităţi astfel încât acestea să dureze.
 Acest principiu implică celelalte principii, pentru că în măsura în
care învăţarea este activă, conştientă, accesibilă este si temeinică.

website-uri!
• Motivaţia.
• Motivaţia extrinsecă nu asigură temeinicia cunoştinţelor
(învăţ pentru notă, pentru recompensa părinţilor, de
teamă), ea trebuind să fie înlocuită cu motivaţia intrinsecă
(învăţ pentru viaţă, îmi place să ştiu, vreau să cunosc....).
• Ex. Apele curgătoare (clasa a VIII-a, a XII-a). Învăţarea
temeinică se asigură prin identificarea principalelor grupe
de râuri pe baza hărţii si sublinierii importantei lor ptr
viata.
• Caracterizarea aspectelor hidrografice importante a unor
râuri, după care prin desfăşurarea activităţii pe grupe a
activităţii de consolidare a cunoştinţelor se cere găsirea
unor localităţi importante de pe aceste râuri şi a modului
cum interacţionează cu economia aşezărilor etc.
website-uri!
4. Principiul sistematizării şi continuităţii
 Predarea –învăţarea se realizează într-o logică dată de legile
geografiei, dar şi într-o înlănţuire progresivă, de
supraordinare/subordinare.
 Acest principiu trebuie respectat prin programă, manual, dar şi prin
macro şi microproieactarea didactică (capitole, teme, subteme,
sisteme de lecţii, lecţii).
 Finalizarea lecţiilor cu scheme scrise la tablă simultan cu explicaţia
ajută elevii să sistematizeze şi să realizeze continuitatea dintre
conţinuturi.
 Cerinte:
 Schemele să fie esenţializate, scrise clar, estetic, metodic (titluri,
puncte, subpuncte subliniate, colorate), ele devenind model de
notiţe. Memorarea schemelor nu este obligatorie ci mai ales
integrarea lor în sistemele de cunoştinţe.
Sunday, February 28, 2021 PPT pentru uz intern. A nu se posta pe website-uri! 14
• Însuşi momentul de trecere de la o secvenţă la alte a
lecţiile trebuie să subscrie acestui principiu. Lecţia
este o unitate o piesă care are valoare formativă şi
informativă, de aceea este didactic, pentru lecţiile
mixte (sau momentul pregătitor) să se creeze o logică
de sistematizare sau de continuitate între secvenţe, în
special la clasele mici.
• Ex. Verificarea „Apele curgătoare”. Momentul de
pregătire la secvenţa de predare, asimilare de noi
cunoştinţe pentru lecţia „Apele stătătoare” se poate
realiza prin oprirea le apariţia lacurilor de acumulare
pe unele râuri şi continuarea discuţiilor din acest
punct.
website-uri!
website-uri!
5. Principiul legării teoriei cu practica
 Vizează
 -faptul că multe din cunoştinţe vor fi aplicate în viaţă sau
profesie (meteorologie-şofat),
 -formarea unor deprinderi şi priceperi practice (calcularea
coordonatelor matematice, lucrul cu harta, investigaţii în
orizontul local, proiecte de cercetare).
 Metodele, procedeele şi mijloacele de învăţământ pot asigura
respectarea acestui principiu, astfel încât geografia să nu mai
fie percepută ca o ştiinţă a superlativelor (how know?), ci să
opereze în practică sintetic, disciplinar integrator deprinderile
formate (how apply?).
 Ex. Măsurarea temperaturii aerului dar şi importanţa
cunoaşterii ei.

website-uri!
6. Principiul conexiunii inverse .
Corelarea predării-învăţării prin primirea informaţiilor recepţionate de elevi,
adică retransmiterea celor învăţate către cadrul didactic, înapoi.
Profesor cunoştinţe, deprinderi elev
Conexiune directă
Verificare,
conexiune inversă
Acest principiu asigură reglarea procesului PI. Reglarea procesului PI poate fi:
 Complexă (informaţia primită de la elev sugerează o schimbare de
experienţă, o dezvoltare);
 Simplă (informaţia primită de la elev este o ajustare a experienţei).
Prin acest principiu se asigură comanda, controlul, diagnosticul procesului PI.


website-uri!
website-uri!
APLICAREA PRINCIPIILOR GEOGRAFIEI ÎN
ACTIVITATEA DIDACTICĂ
• Respectarea principiilor didactice

generale este indisolubil legată de
abordarea concomitentă a disciplinei
predate ca ştiinţă, cu legităţi proprii, care
fac posibilă atingerea obiectivelor
urmărite atât de formare cât şi de
informare, specializare.

website-uri!
1. Principiul repartiţiei spaţiale (UNDE?) - Emm. de
Martonne;
2. Principiul repartiţiei în timp (CÂND?) – IP Gherasimov;
3. Principiul cauzalităţii (DE CE?), Al. Von Humboldt;
4. Principiul integrării funcţionale (CUM?)- I Donisă –

sistemic;
5. Principiul diversităţii (CÂŢI? CÂTE? CINE?)
• Principiul corelării cunoştinţelor şi al predării intra- şi inter-

disciplinare
website-uri!
Principiul repartiţiei spaţiale (UNDE?) - Emm. de
Martonne
 Orice obiect, fenomen, element geografic are o poziţie în
spaţiu, o extindere concretă, iar analiza lui, reprezentarea
lui se efectuează în dimensiunile realităţii.
 Spaţiul este forma fundamentală a materiei, în cadrul
căruia are loc mişcarea acestuia.
 În sens restrâns, spaţiul este de fapt o întindere limitată
natural sau arbitrar, un interval de la un punct la altul.
 El reflectă raporturilor de coexistenţă dintre obiecte,
fenomene sau subansamblurile lor.
 Caracteristicile sale sunt întinderea, distanţa şi poziţia,
fără a se omite reversibilitatea sa.
website-uri!
Principiul repartiţiei spaţiale (UNDE?) - Emm. de
Martonne
 Ex.1. Precizarea poziţiei geografice a unei ţări se realizează:

 matematic (coordonate-latitudine, longitudine) şi
 geografic : vecini, caracteristici unice (Ro este o ţară
Carpato-Danubiano-Pontică).
 Ex.2. Precizarea poziţiei geografice a unor unităţi de relief
 Ex.3. Răspândirea populaţiei, a resurselor subsolului.
 Precizarea poziţiei unui element, fenomen geografic
conduce la intuirea consecinţelor, a cauzalităţii geografice.
 Ex. Poziţionarea la mare a unui punct va influenţa clima
(nuanţă maritimă, oceanică) , vegetaţia, dar şi dezvoltarea
activităţilor umane (port, turism).
website-uri!
website-uri!
Principiul repartiţiei în timp (CÂND?) – IP Gherasimov
 Procesele geografice trebuie analizate sub aspectul apariţiei,

evoluţiei lor în timp, până în prezent şi care poate aduce informaţii
pe baza cărora se realizează prognoze. Timpul este o formă
fundamentală de existenţă a materiei în mişcare, exprimând
succesiunea, simultaneitatea proceselor realităţii obiective. El este
considerat unidimensional, liniar şi ireversibil.
 Conform acestui principiu , orice proces geografic nu poate fi
proiectat în afara scării timpului. Astfel, unele au loc la intervale
foarte scurte de timp (cutremure, accidente, prăbuşiri) altele scurte
(viituri, invaziile unor populaţii, vulcanismul, alunecări de teren),
medii (evoluţia economiei, încălzirea climatică), lungi (formarea
solului, colmatarea lacurilor) sau foarte lungi (orogenezele, structuri
sedimentare) sau în miliarde de ani (universul). Perceperea timpului
de către elevi este mai dificilă la gimnaziu şi mai accesibilă în liceu.
website-uri!
• Ex. Scara geologică a evoluţiei Pământului poate fi
sugerată la vârstele mai mici prin compararea cu
vârsta unui om de 46 ani (10 ani =1 miliard ani)-N.
Calder.
• Precizarea faptului că dinamica oricărui fenomen este
continuă, unele evenimente fiind înţelese pentru că au
loc la o viteză comparabilă cu viaţa omului, altele nu
se pot percepe deşi există (geologice, procese lente).

website-uri!
Institutul de geologie al Romaniei website-uri!
website-uri!
Principiul cauzalităţii (DE CE?), Al. Von Humboldt;
 Orice fenomen are o cauză şi un efect. Se numeşte cauză orice
proces, obiect ce produce caracteristici unui altui proces, obiect,
fenomen. Efectul este rezultanta cauzelor. Nu există cauză fără efect
dar nici invers. Ele se succed într-o evoluţie/involuţie, funcţie de
condiţiile în care au loc.
 CAUZA EFECT
 CAUZA EFECT
 Exemplu: Arderea combustibililor generează în atmosferă oxizi de
sulf (SOx), care se combină cu vaporii de apă rezultând ploi acide,
care în condiţii de umezeala cauzează defolierea pădurilor.

website-uri!
 Identificarea cauzelor este întotdeauna dificilă, efectul fiind cel
mai vizibil.
 Ex.6. Alunecarea de teren (efect); cauze (precipitaţii, substrat
argilos, lipsa vegetaţiei).
 Ex.7.Inundaţiile din Bacău, 2004 au avut drept cauză defrişarea
necontrolată a pădurilor în condiţiile unor precipitaţii abundente.
 Cauzele /efectele pot acţiona în spaţii şi momente diferite.
 Ex.8. Emisiile de poluanţi de pe coasta estică a Americii de Nord
au avut ca efect apariţia ploilor acide şi a defolierii în peninsula
Scandinavică.
 Ex.9. Prezenţa azbestului are ca efect incidenţa şi apariţia
cancerului după 15-17 ani.

website-uri!
website-uri!
Principiul integrării funcţionale (CUM?)- I Donisă –sistemic
• Conform acestui principiu, procesele geografice se integrează sistemic,
interacţionează între ele, adică suportă şi exercită acţiuni asupra celorlalte
din care se naşte întregul.
• Ex. Terra este un sistem care se integrează într-un sistem mai mare, cel al
sistemului solar. Dar ea are la rându-i subsisteme care funcţionează după
reguli proprii, fără de care sistemul planetei nu ar exista.
• Deci se poate afirma faptul că fiecare element, trebuie integrat sistemic
local, regional, global, dar să nu se omită importanţa sa în cadrul acestuia în
raport cu celelalte.
• Ex. Lanţul trofic., Circuitul apei în natură.
• Acest principiu implică o structuralitate, recunoscută de unii geografi ca un
principiu de sine stătător. Conexiune inversă
• Principiul structuralismului este strâns legat de cel al integrării funcţionale,
deoarece orice proces, element geografic are o structură, o organizare
internă care-i conferă funcţionalitate proprie, dar şi de integrare într-un
sistem.

website-uri!
• Principiul diversităţii (CÂŢI? CÂTE? CINE?)
• Diversitatea exprimă caracterul infinit de elemente
geografice, dar şi particular al fenomenelor
geografice, datorită cărora se deosebesc unele faţă de
altele. Diversitatea se manifestă în forme diferite ale
materiei care pot fi legate de structură, relaţii,
compoziţie. Astfel, materia are un caracter omogen
(aceleaşi calităţi), sau eterogen (diferite calităţi).
• Ex. Varietatea latitudinală, altitudinală reflectată prin
diversitatea peisagistică
• Diversitatea etnică generează diversitatea
lingvistică, culturală etc.
website-uri!
• 6. Principiul corelării cunoştinţelor şi al
predării intra şi interdisciplinare vizează
câteva aspecte:
• - Există corelări, relaţii între conţinuturile
disciplinelor geografice;
• - Există legături între disciplinele predate
cu geografia şi ale geografiei cu acestea
(istorie, fizică, chimie, biologie etc.).
website-uri!
website-uri!
website-uri!
Bibliografie
 Matei Elena, 2020, Didactica Geografiei, Editura
 Mândruț Octavian, Dan Steluța, 2014, Didactica geografiei -
o abordare actuala, Editura Corint , Bucuresti, ISBN 978-
606-8609-82-9, 366 p
 Dulama M., 2004, Modelul invatarii depline a geografiei,
Editura Clusium
 Ilinca N., 2008, 2009, Didactica geografiei , Editura Corint,
Bucureşti.
 Tomescu Viorica, 2003, Didactica geografiei, Editura
Universitaria, Craiova.

website-uri!
Finalităţile şi obiectivele actuale ale
studierii geografiei in scoala.
Competenţele in invăţarea-
predarea geografiei
Idealul educaţional şi finalităţile sistemului de
invatamânt din România
Legea
educaţiei Finalităţile SI
naţionale
IDEALUL EDUCATIONAL SI Sunt specifice pe niveluri

FINALITATILE SISTEMULUI DE de şcolaritate
INVATAMANT-set de aserţiuni
de politică educaţională ce +primar
vizează profilul de personalitate +gimnazial
dorit pentru absolvenţii
sistemului de învăţământ +liceal
pentru societate
Relatia dintre idealul educational, finalitatile
sistemului de invatamant din Romania si obiectivele
Geografiei
IE Idealul
educational
FSI
Obiective generale ce vizează

competenţele ce implică
dobândirea unui ansamblu de
cunoştinţe, deprinderi, capacităţi şi
atitudini.
Ele urmează a fi atinse de toţi elevii Art.3. LEN
pe parcursul şcolar în urma
intervenţiilor pedagogice ale
profesorilor.
IE,FSI-treapta cea mai înaltă a
obiectivelor ce vor fi realizate şi
prin predarea-învăţarea geografiei
Idealul educational
Idealul educaţional este un obiectiv major de politică
educaţională ce vizează profilul de personalitate
urmărit de societate pentru absolvenţii sistemului
de învăţământ. Fiecare individ uman are o
personalitate care îi exprimă identitatea culturală,
morală, cognitivă, afectivă etc., formată prin
modelarea temperamentului, caracterului şi
aptitudinilor în sistemul deschis al societăţii, în care
şcoala are un rol foarte important alături de familie,
sub umbrela reglatoare a legislaţiei.
Idealul educațional este stipulat în Legea educaţiei
naţionale (Legea Educaţiei Naţionale, 2011) şi
reprezintă un set de valori pe care un individ
trebuie să le deţină la finalizarea procesului
instructiv-educativ.
Idealul educaţional are un caracter istoric, el exprimând
aspiraţiile societăţii în funcţie de treapta de dezvoltare.
De aceea, se pot consemna o serie de schimbări,
modificări ale sistemului educaţional care sunt
necesare şi impuse de dinamica societăţii. Există
însă elemente general valabile de la o etapă la
alta.
LEN
• Idealul educaţional al şcolii româneşti în perioada
actuală constă în asigurarea „dezvoltării libere, integrale şi
armonioase a individualităţiiumane, în formarea personalităţii
autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt
necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru
dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea
cetăţenească activă în societate, pentru incluziune
socială şi pentru angajare pe piaţa muncii” (Art.2., p.3,
Legea Educaţiei Naţionale, 2011).
• În condiţiile aspiraţiei societății româneşti la păstrarea
identităţii naţionale, a multiculturalităţii, asigurării
democraţiei, idealul educaţional trebuie să atingă şi
aceste deziderate formative.
Finalităţile educației
• Finalităţile educației sunt direcţii majore
prin care se asigură atingerea
• idealului educaţional, având aspecte specifice
pe niveluri de şcolaritate:
• învăţământul preşcolar, primar, gimnazial,
liceal şi universitar.
• Articolul 4 din Legea Educaţiei Naţionale
(2011) precizează care finalităţile
educaţionale asigurate prin sistemul de
învăţământ:
„Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a
adulţilor au ca finalitate principală formarea competenţelor,
înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de
cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini, necesare pentru:
a) împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea
propriilor obiective în viaţă, conform intereselor şi
aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul
vieţii;
b) integrarea socială şi participarea cetăţenească
activă în societate;
c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la
funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile;
d) formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile
umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi
pe stimularea dialoguluiintercultural;
e) educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
f) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană,
faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natură şi
mediul înconjurător natural, social şi cultural”.
Idealul educaţional şi finalităţile educaţiei sunt obiective
generale ce vizează competenţele generale ce implică
dobândirea unui ansamblu de cunoştinţe, deprinderi,
capacităţi şi atitudini. Ele urmează a fi atinse de toţi elevii pe
parcursul şcolar în urma intervenţiilor pedagogice ale
profesorilor (Dulamă, 2010).
Competentele in invatarea-predarea geografiei
• Capacitatea unei persoane de a

1 exercita anumite atributii
• Competenta disciplinara-savoir faire-

2 skill
• Capacitatea unei persoane de a

3 executa o sarcina (Brien, 1997)
Competenţele in invăţarea-predarea geografiei
• Capacitatea dovedita de a
selecta, combina, utiliza
cunoştintele, abilităţile, valorile,
atitudinile, pentru rezolvarea cu
succes a unei situaţii de
LEN munca/invăţare a in vederea
implinirii profesionale.
Caracteristicile competenţelor (Roegiers, 1998)
Mobilizarea unui ansamblu de resurse

teoretice şi practice de către o persoană.
Finalizare-rezultat, produs (referat,

harta..)
Disciplinar (Ex.pădure-geografie-biologie)
• Evaluabile (calitatea produsului, rezultatului)
• Au un nivel de dezvoltare.
Domeniile competentelor cheie-Geografie
• Educaţia, instruirea şi încadrarea intr-un loc de muncă sunt

CE Lisabona părţi integrante ale politicilor economice şi sociale
2000
• Noile competenţe de bază. 8 domenii ale c. cheie pe trei

Comisii aspecte ale vieţii:
pentru
educaţie • 1. Împlinirea personală de-a lungul vieţii (capitalul cultural)
2003
• 2. Cetăţenia activă şi incluziunea (capital social)

Raport de progres
al grupului de • 3. Angajarea intr-un loc de muncă (capital uman)
lucru B
2003
Comunicarea în Comunicarea în limbi
limba maternă străine
Competenţe
matematice , c. Sociale şi
C. digitale
ştiinţe, tehnologie civice
A invaţa sa inveţi Iniţiativă

Sensibilitate
antreprenorială şi expresie
culturală
Fiecare disciplină din Curriculum naţional va contribui

la formarea competenţelor cheie
Competente vs obiective
Competentele
sunt rezultate ale Obiectivele
invatarii(iesiri) educationale
(intrari)
Interpretarea actului educational

Competentele generale ale
geografiei
• Analiza si interpretarea
documentelor
• Orientarea in timp si spatiu
Dulama, • Caracterizarea invelisului

geografic
• Explicarea unui proces
2009 geografic
• Elaborarea unor documente
• Rezolvarea unor probleme de
geografie
• Colectarea, interpretarea
datelor geografice
• Cercetarea unui obiect din
domeniul geogr.
Domeniile competentelor cheie şi cele generale ale Geografiei
Competenţe cheie Competenţele generale ale disciplinei Acţiuni/Cunoştinte procedurale
1.Comunicarea în 1Utilizarea limbajului specific în Ascultare-Vrobire-Citire-Scriere

limbă maternă prezentarea şi explicarea realităţii
geografice
2. Comunicarea în 2. Utilizarea corectă a numelor Ascultare-Vrobire-Citire-Scriere
limbi străine proprii şi a termenilor în limbi
străine
3. Competenţe 3. Transferarea unor elemente din Calculare-rationamente-interpretare-

matematice şi matematică ştiinţe şi tehnologie în utilizare.
competenţe de bază studierea mediului terestru Analiza-explicare-caracterizare-creare-
în ştiinţe şi 3. Raportarea realităţii geografice la evaluare-predictie; rezolvare-prelucare-
tehnologii un suport cartografic şi grafic documentare-organizare-elaborare-
aplicare.
Clasificare-citire-utilizare-intretinere-
proiectare etc.
4. Competenţa 4. Accesareaşi utilizarea E-mail, forum, cautare, download,

digitală conţinuturilor cu caracter geografic procesare texte, verificare gramaticala,
prin tehnologiei informaţiei şi grafice, diagrame, Power Point, pagini web,
comunicării GIS
Domeniile competentelor cheie şi cele generale ale Geografiei
Competenţe cheie Competenţele generale ale disciplinei Acţiuni/Cunoştinte procedurale
5. A învăţa să înveţi 5. Dobândirea unor deprinderi şi Dezvoltarea gândirii critice: analiza,

tehnici de lucru pentru pregătirea interpretare, cautare dovezi, identificare
permanentă erori, argumentare, evaluare
6. Competenţa 6. Identificareaşi explicarea Negociere, consiliere, cooperare, echipa,

socială şi dimensiunii sociale, civice şi decizii, ne-manipulare, respectare norme,
competenţe civic culturale a caracteristicilor spaţiului disciplina, respect, corectitudine, tolaranta
geografic
7. Iniţiativă şi 7.Elaborarea unor modeleşi soluţii Planificarea activităţii organizarea activităţii,

antreprenoriat de organizare a spaţiului geografic luarea deciziilor, rezolvarea sarcinilor
din perspectiva dezvoltării durabile multiple, dezvoltare profesională, evaluare
8.Sensibilizare şi 8.Identificarea şi explicarea Analiza unor lucrari, interpretare ei, crearea

exprimare dimensiunii sociale, civice şi unei lucrări
culturală culturale a caracteristicilor spaţiului
geografic
• Competenţele generale ale disciplinei cuprind
la rândul lor o multitudine de competenţe
specifice, care, împreună orientează procesul
didactic spre achiziţii fundamentale.
• Ele sunt cuprinse în programa geografiei la
fiecare clasa, fiind precizate pe unităţi de
învăţare.
Programa şcolară precizează în
“nota de prezentare”
Clasele a VI-a şi a VII-a evită, în
noua lor formă, anumite secvenţe
cu aspecte de repetitivitate.
Există o mai bună corelare între
La clasa a V-a “, o poziţie caracteristicile generale ale
educaţională centrală trebuie continentelor, diferenţierile lor
să o aibă competenţele de regionale şi caracteristicile
geografice ale ţărilor menţionate
- comunicare „utilizarea pentru studiere în mod prevalent.
terminologiei”,
-de utilizare a suporturilor
cartografice,
-de relaţionare a mediului
geografic cu elemente din
matematică şi ştiinţe.
Programa şcolară precizează în
“nota de prezentare”
De la clasa a VIII-a sunt

“angrenate toate
domeniile de
Clasele a VI-a şi a VII-a
competenţe generale
Dimensiunea terminologică şi
dimensiunea cartografică a asumate în ciclul
învăţării au în continuare un gimnazial” (Programele
caracter prevalent, dar se şcolare, geografie,
adaugă semnificativ metodele 2009).
generale de învăţare,
componenta socială şi civică a
spaţiului geografic şi
dimensiunea culturală”
(Programele şcolare, geografie,
Competentele generale
Gimnaziu
Liceu (OM 3393/28.02.2017)
• Utilizarea corecta a a • Utilizarea terminologiei in
terminologiei specifice pt explicarea realitatii
explicarea mediului geografice.
geografic folosind limbaje
diferite. • Utilizarea corecta a numelor
• Raportarea elementelor proprii si a unor termeni in
semnificative din societate, limbi straine
stiinta si tehnologie la • Transferarea unor elemente
mediul inconjurator ca
din matematica, stiinte,
intreg si sistemele sale
tehnologie in studierea
componente. mediului terestru.
Liceu Gimnaziu
• Integrarea apsectelor din • Raportarea realitatii
natura si societate intr-o geografice la un suport
structura obiectiva (mediul cartografic si grafic.
inconjurator) si o disciplina
(geografia).
• Relationarea elementelor si
• Accesarea si prelucrarea
fenomenelor din realitate
informatiei cu un caracter
cu reprezentarle lor geografic prin tehnologia
cartografice si grafice, pe
informatiei.
imagini satelitare sau
modele.
Liceu Gimnaziu
• Dobandirea unor priceperi • Identificarea si explicarea
si deprinderi, metode si dimensiunii sociale, civice,
tehnici generale de invatare culturale a caracteristicilor
care sa facilitetze o spatiului geografic.
pregatire permanenta. • Dobandirea unor deprinderi
• Dobandirea unor si tehnici de lucru pentru
competente sociale, pregatirea permanenta.
interpersonale, • Elaborarea unor modele si
interculturale, civice, solutii de organizare a
anreprenoriale pe baza spatiului geografic din
studierii geografiei. perspectiva dezvoltarii
durabile.
Competente generale-competente specifice
• CG- se formulează • CS- deriva din CG,

pentru o disciplină • 1 an scolar
• Pe o perioada mare de • Pg scolara
timp • Capitole, unitati
• Au un grad mare de • Clase
generalitate
• Cuprind mai multe
competenţe specifice • competenţe derivate-
vizate in actul
• Orientează procesul educaţional
didactic spre achiziţiile
fundamentale
Pg Sc cls V-a urmăreşte formarea unor competenţe specifice
• 1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi

explicarea realităţii geografice
• 1.1. Recunoaşterea termenilor geografici în texte diferite.
• 1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază.
• 1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute sau în contexte noi.
• 1.4. Elaborarea unui text coerent utilizând termeni
geografici.
• 2. Utilizarea corectă a numelor proprii şi a termenilor
în limbi străine
• 2.1. Recunoaşterea denumirilor şi termenilor geografici în
limbi străine.
• 3. Transferarea unor elemente din matematică ştiinţe
şi tehnologie în studierea mediului terestru
• 3. Raportarea realităţii geografice la un suport
cartografic şi grafic
• 3.1. Transferarea elementelor din matematică şi ştiinţe în
domeniul geografiei, pentru înţelegerea şi descrierea
caracteristicilor planetei ca întreg.
• 3.2. Identificarea legăturilor între elemente, fenomene şi
procese observabile.
• 3.3. Explicarea fenomenelor şi proceselor specific mediului
la nivelul orizontului local şi al planetei.
• 3.4. Prezentarea structurată a componentelor naturale ale
planetei ca întreg şi ale orizontului local.
• 3.5. Explicarea legăturilor dintre realitatea observată şi
fenomene din domeniul ştiinţelor naturii.
• 3.6. Utilizarea operaţiilor şi noţiunilor matematice la nivel
elementar.
• 4. Accesareaşi utilizarea conţinuturilor cu caracter
geografic prin tehnologiei informaţiei şi comunicării
• 4.1. Identificarea principalelor elemente naturale şi socio-
economice reprezentate pe un suport cartografic etc.
(Programa scolară clasa aV-a, 2017).
Competenţele specifice ale geografiei
• Exempleul1: Geografia fizica
• CS Continuturi
• Analizarea Universului PAMANTUL- O
• ENTITATE A UNIVERSULUI
• Explicarea evolutiei Universului
• Analizarea Sistemului solar
• Analizarea proprietatilor Pamantului
• Explicarea miscarilor Pamantului
• Explicarea consecintelor miscarilor Pamantului
Competenta virtuala vs competenta in act –Brien,
1997
CV-cunostinte teoretice: Busola, GPS
CA-cunostinte activate, aplicate.
Competenta reproductiva vs competenta productiva
CR-exista un plan, model de realizare (cvasiautomat)
CP- nu exista un plan, o procedura, o secventa de realizare
(original)
Competenta disciplinara vs competenta adisciplinara
CD-pe o disciplina
Cad-transferabile, transversale
Competente-cunostinte-obiective operationale
• Competenta -Elaborarea hartii hipsometrice
• Cunostinte:
– Concepte: cota, H.topo, altitudine, curba de nivel, scara
– Etape de realizare
– Reguli pentru elaborare
• Obiective
– Cognitive: sa defineasca cn, Ht, Hh, c, a, sa descrie etapele
– Procedurale: sa stabileasca legenda, sa traseze curbele, sa
coloreze harta, sa integreze titulu orientarea, legenda
– Atitudinale:sa se documenteze pentru elaborarea harta, .
sa ia decizie in a elabora harta
Obiectivele operationale
• OO-Scopuri pe termen scurt, observabile si masurabile
realizate de elev intr-o situatie de invatare.
• Cine-subiectul, comportamentul observabil, performanta-
rezultatul, conditiile de realizare, criteriul de evaluare al
performantei
• La finalul lectiei toti elevii vor fi capabili sa….
• O.cognitive- a enumera, defini, enunta, recunoaste,
descrie, denumi, transcrie, detalia, detecta
• O.motrice/pshimotorii- a estima, a indica, calcula, masura,
modela, analiza, ordona, sinetiza, compara..
• O.afective-a dovedi, a demonstra, e exprima
• (Ob.motorii-deprinderi: a se orienta pe harta, cu busola)
Bibliografie
• Roegiers, X 1998. Analyser une action
d’education et du formation, Bruxelles: Boeck
Universite
• Dulamă, Maria Eliza, 2010. Fundamente
despre competente. Teorie şi aplicatii, Editura
Presa Universitară Clujeană
• Mandrut, O., Dan, S., 2015, Geografie.
Curriculum scolar, Editura Corint, Bucuresti
• Legea educaţiei naţionale, 2011
• Programele şcolare, geografie, 2017, 2006.
Conţinutul învãţãmântului
geografic. Produse curriculare
1. Noţiunea de conţinut al invăţământului
2. Caracteristicile CI
3. Surse de selecţie a invăţământului
4. Factorii care stau la baza structurării conţinutului
geografic
5. Transpunerea conţinutului invăţământului geografic in
documentele şcolare-Produse curriculare
1. Notiunea de continut al invatamantului
• Ansamblul de competenţe (cunoştinţe,
deprinderi, atitudini intelectuale, profesionale,
artistice), modele comportamentale organizate
CI sistemic si pe cicluri de şcolaritate in scopul
formării armonioase a personalităţii umane.
• Date, informaţii, teorii produse de dezv. cunoaşterii umane.

• Deprinderi, reguli, norme, concepţii despre natură, om…
Include
• Conţinutul global al invăţământului este organizat in

continuturi diversificate.
• Corespondenţa dintre CI si nivelul de dezvoltare a cunoasterii
Organizare umane transmisă pedagogic.
2.Caracteristicile CI
Cantitate: volum structurat pe clase
Calitate: valoarea, profunzimea in dezvoltarea

personalităţii
Stabilitate
valabilitatea lor de generaţii

Caracteristicile CI
Mobilitate- adaptare la progres
Diversificare- sistem variat care sa lărgească

aria de formare.
Specificitate- abordarea inter/disciplinara pe
fondul unei culturi generale puternice.
3. Surse de selecţie a invăţământului
Cunoasterea umana
Activitatea de cunoaştere spontana, empirică, sistemică,
teoretică, fundamentala…Produsele cunoaşterii repartizate pe
discipline.
Activitatea productivă-muncă
Cultura
3. Surse de selectie a invatamantului
CRITERII DE SELECŢIE
1. Concepţia moral-politica despre dezvoltarea actuală şi de

perspectiva a societăţii.
2. Concepţia despre cunoaştere si dezvoltarea ei-concordanţa

intre cercetare si cunoştinţe predate-GIS.
3. Concepţia despre personalitatea umană.
Au un caracter istoric, depind de cuceririle tehnicii.

4. Factorii care stau la baza structurarii
continutului geografic
• Explozia informatională
• Schimbări in metodologia ştiintei.
– Multidisciplinaritatea: juxtapunerea unor elemente ale
diverselor discipline pentru a pune în lumina aspecte comune.
– Pluridisciplinaritatea: integrare mai accentuata bazata pe
comunicarea simetrica între diferitele paradigme explicative.
– Transdisciplinaritatea: întrepatrundere a mai multor discipline,
care duc la aparitia unor discipline noi sau la alte domenii de
cunoastere
– Interdisciplinaritatea: stabilirea si folosirea unor conexiuni
între limbaje explicative sau operatii, cu scopul diminuarii
diferentelor care apar între disciplinele de invatamânt, clasice
• Relatia dintre geografie ca stiinta si geografia
ca disciplina
Alte ştiinţe,
Geografia- Pedagogie,
Geografia
ştiinţă disciplina psihologie,
şcolară matematica etc.
• Raportul dintre cultura generala si tehnico-
profesionala
• Nivelul de abstractizare si de abordare a
continutului
• Relatia dintre continutul geografiei ca
disciplina de studiu si strategiile procesului de
instruire
5. Transpunerea conţinutului invăământului geografic in
documentele şcolare
Curriculum este un termen introdus în sistemul de învăţământ din
România după 1990, deşi el a fost utilizat în sistemul educaţional
încă din secolele XVI (în universităţile Olanda), XVII (în mediul
universitar din Scoţia)
Curriculum este definit ca “sistemul de procese decizionale,

manageriale şi de monitorizare care preced, acompaniază şi
urmează proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea şi revizuirea
permanentă şi dinamică a setului de experienţe de învăţare oferite de
şcoală” (Bîrzea C., 1992).
In sens sintentic, curriculum este parcursul educaţional al

elevului în şcoală pus la dispoziţie de sistemul de
învăţământ sau conţinutul învăţământului.
Curriculum- reprezintă
sistemul documentelor de
tip reglator şi normativ, în
cadrul cărora se
consemnează experienţele
de învăţare recomandate
elevilor prin şcoală (Ilinca,
2009).
• Componente
– Sistem de directii teoretice privind profilul de
formare a elevului
– Finalitatile educationale-idealul
educational/modelul de personalitate cerut de
societate
– Continuturi:
• PLANUL CADRU DE INVATAMANT
• PROGRAMA SCOLARA
• MANUALE ALTERNATIVE
• GHIDURI (curriculum suport)
Planul cadru de invăţământ
• PCI-Document de stat in care se consemneaza
parametrii generali de organizare, ierarhizare si
dispunere a continuturilor pe cicluri scolare,
niveluri, tipuri de scoli, clase, obiecte de
invatamant-nr de ore anual si saptamanal
• Ciclurile curriculare-Ciclul curricular este un
construct pedagogic ce tine seama de
caracteristicile diferitelor stadii de dezvoltare
psihopedagogica a elevilor
CICLUL DE ACHIZITII FUNDAMENTALE-acomodarea elevului
cu scoala, alfabetizare, stimularea potentialului creator.
CICLUL DE DEZVOLTARE-III-VI-formarea
capacitatilor de baza pentru continuarea
studiilor
C. DE OBSERVARE SI C. DE APROFUNDARE-
ORIENTARE-VII-IX X-XI
C DE SPECIALIZARE-
XII-XIII
a. Fiecare ciclu are un anumit obiectiv major de

format
• Curriculum naţional este structurat astfel:
• Curriculum comun sau nucleu, “trunchi
comun” (TC) expune numărul minim de ore
săptămânal obligatorii prevăzute a se preda la
fiecare disciplină. Acesta este trecut în planul
de învăţământ.
• Curriculum la decizia scolii (CDŞ )reprezintă
diferenţa de ore între trunchiul comun şi
numărul maxim de ore ce poate fi predate la o
arie curriculara, într-un an şcolar.
• La nivelul liceului, CDS
– Optional de aprofundare - reprezinta acel tip de CDS derivat
dintr-o disciplina studiata în trunchiul comun, care urmareste
aprofundarea obiectivelor/competentelor din curriculumulnucleu
prin noi continuturi propuse la nivelul scolii.
– Optional de extindere - reprezinta acel tip de CDS derivat dintr-o
disciplina studiata în trunchiul comun, care vizeaza extinderea
obiectivelor-cadru/competentelor generale din curriculumul-
nucleu prin noi obiective de referinta/competente specifice si noi
continuturi definite la nivelul scolii.
– Optional preluat din trunchiul comun al altor discipline tip de
CDS generat prin parcurgerea unei programe care este obligatorie
pentru anumite specializari si care poate fi parcursa în cadrul
orelor de CDS la acele specializari unde disciplina respectiva nu
este inclusa în trunchiul comun.
• La nivelul liceului, CDS
– Optional ca disciplina noua - consta într-un nou obiect de studiu,
în afara acelora prevazute în trunchiul comun la un anumit profil
si specializare; (elaborarea în scoala a unei programe noi, diferite
de programele disciplinelor de trunchi comun).
– Optional integrat - consta într-un nou obiect de studiu, structurat
în jurul unei teme integratoare pentru o anumita arie curriculara
sau pentru mai multe arii curriculare; (elaborarea unei programe
prin integrarea a cel putin doua domenii apartinând uneia sau
mai multor arii curriculare; obiectivele/competentele sunt
diferite fata de acelea existente în programele disciplinelor care
se integreaza).
Ariile curriculare-grupuri de discipline care au in comun
anumite competente cheie.
• Limba româna şi comunicare: limba şi literatura română,
limbile materne ale minorităţilor, limbile moderne;
• Matematica, stiintele naturii: matematică, fizică, chimie,
biologie;
• Om şi societate: istoria, geografia, educaţia/cultura civică,
logică, psihologie, pedagogie, sociologie, economie,
filosofie, religie;
• Arte: muzică, desen;
• Educatie fizica şi sport;
• Tehnologie: educaţie tehnologică, informatică;
• Consiliere şi orientare: dirigenţie, opţionale.
Ele sunt aceleasi pe toata perioada scolaritatii, diferind
numarul orelor.plaja orara
Curriculum gimnazial
• C. gimnazial: TC+CDS
• Planul cadru , 201
Curriculum Liceal
• C. liceal difera pe filiere si profiluri: TC+CDS +
CD (C.diferientiat)
• Filiere şi profiluri:
– filiera teoretică- profilurile umanist şi real;
– filiera tehnologică-profilurile tehnic, servicii,
resurse naturale şi protecţia mediului;
– filiera vocaţională-profilurile militar, teologic,
sportiv, artistic şi pedagogic.
• Cine decide nr de ore pe plaja orara?
• Optiunile elevilor
• Competentele profesorilor
• Spatiul scolii
• Numarul maxim de ore alocat unei
clase
• Planul de învăţământ prevede predarea geografiei la
clasa a IV-a, unde se repartizează o oră pe săptămână.
• Pentru clasele V-VII geografia se poate preda în 1 ora
pe săptămână, iar la clasa a VIII-a se prevăd 2 ore.
• La clasa a VIII, planul de învăţământ prevede teză la
alegere geografie şi istorie.
• La clasele de liceu numărul de ore variază de la o oră
săptâmânal la profilul de real, la 1 sau 2 ore la profilul
umanist, unde se prevede şi teză la alegere cu istoria
clasele XI-XII.
• Geografia poate beneficia de o oră în plus dacă
unitatea de învăţământ optează pentru ore la
curriculum diferenţiat.
Programa scolara-Inv. Gimnazial-2017
• C. Scris sau oficial. Este un instrument didactic prin care se
descrie oferta educativa a unei discipline pe parcursul scolar
dintr-un an
– Nota de prezentare
– Competenţe generale (care sunt comune pentru ciclul…)
– Competente specifice cu exemple de activitati de invatare
– Continuturi
– Sugestii metodologice
Programa scolara-Inv. Liceal, 2006
• C. Scris sau oficial. Este un instrument didactic prin care se
descrie oferta educativa a unei discipline pe parcursul scolar
dintr-un an
– Nota de prezentare
– Competenţe generale (care sunt comune pentru ciclul…)
– Valori şi atitudini
– Competente specifice si continuturi (Corelarea dintre
competenţele cheie şi competenţele generale ale
disciplinei, competenţe specifice şi unităţile de conţinut în
succesiunea în care trebuie parcurse prin conţinut)
– Sugestii metodologice
Competente generale
1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea
realităţii geografice.
2. Utilizarea corectă a numelor proprii şi a termenilor în limbi
străine.
3. Transferarea unor elemente din matematică, ştiinţe şi
tehnologie în studierea mediului terestru.
4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi
grafic.
5. Accesareaşi utilizarea conţinuturilor cu caracter geografic
prin tehnologiei informaţiei şi comunicării.
6. Identificarea şi explicarea dimensiunii sociale, civice şi
culturale a caracteristicilor spaţiului geografic.
7. Dobândirea unor deprinderi şi tehnici de lucru pentru
pregătirea permanentă.
8. Elaborarea unor modele şi soluţii de organizare a spaţiului
geografic din perspectiva dezvoltării durabile.
Valori si atitudini
– Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere,
societate, cultură, civilizaţie
– Curiozitatea pentru explorarea realităţii
înconjurătoare
– Respectul pentru diversitatea naturală şi umană
– Conservarea şi ocrotirea mediului de viaţă
– Disponibilitatea pentru învăţarea permanentă,
utilizând metode şi tehnici investigative
Competenţe cheie 4. Competenţa digitală
Competenţe generale 4. Accesareaşi utilizarea conţinuturilor cu
(ale disciplinei GEOGRAFIE) caracter geografic prin tehnologiei
• 1. Comunicarea în limbă maternă informaţieişi comunicării
• 1. Utilizarea limbajului specific în
prezentarea şi explicarea realităţii 5. Competenţa socială şi competenţe civice
geografice 5. Identificareaşi explicarea dimensiunii
• 2. Comunicarea în limbi străine sociale, civice şi culturale a caracteristicilor
• 2. Utilizarea corectă a numelor spaţiului geografic
proprii şi a termenilor în limbi
străine 6. A învăţa să înveţi
3. Competenţe matematice şi
6. Dobândirea unor deprinderişi tehnici de
competenţe de bază
în ştiinţe şi tehnologii lucru pentru pregătirea permanentă
7. Iniţiativă şi antreprenoriat
• 3. Transferarea unor elemente 7. Elaborarea unor modeleşi soluţii de
din matematică ştiinţe şi organizare a spaţiului geografic din
tehnologie în studierea mediului perspectiva dezvoltării durabile
terestru
• 3.Raportarea realităţii geografice 8. Sensibilizare şi exprimare culturală
la un suport cartografic şi grafic 8.Identificarea şi explicarea dimensiunii
sociale, civice şi culturale a caracteristicilor
spaţiului geografic
•Manualele scolare
• Manualul şcolar este instrumentul de
lucru al elevului.
• Ele este alcătuit în conformitate cu
programa şcolară, alcătuit într-un limbaj
accesibil elevului, şi structurat
pedagogic şi didactic.
• Conţinutul său trebuie să respecte
aspectele ştiinţifice ale disciplinei, dar
să fie alcătuit în aşa fel încât să îi poată
facilita munca independentă, cu sau
fără profesor.
 clasa a V-a: Terra - Elemente de geografie fizică
 clasa a VI-a: Geografia Europei/Terra - Elemente de
geografie umană. Europa
 clasa a VII-a: Geografia continentelor
extraeuropene.
 clasa a VIII-a: Geografia României.
 Clasa a IX-a: Geografie fizică-Pământul – planeta
oamenilor.
 clasa a X-a „Geografia umană”
 clasa a XI-a „Probleme fundamentale ale lumii
contemporane”,
 clasa a XII-a „Europa-România-Uniunea Europeană.
Probleme fundamentale”.
Manuale digitale
Curriculum suport
(Ghiduri)
• Ghiduri, didactici
• Mijloace de invatamant
• Surse bibliografice
• Caiete de activitati independente
Bibliografie
• Matei Elena, 2020. Didactica geografiei-Note
de curs, Editura Universitara, Bucuresti
• Mândruț Octavian, Dan Steluța, 2015,
Curriculum scolar, Editura Corint, Bucuresti,
ISBN 978-606-8609-82-9, 366 p
• Ilinca N., 2008, 2009, Didactica geografiei,
Editura Corint, Bucureşti.
7. Strategiile de instruire
utilizate în predarea – învăţarea
geografiei
Metode de instruire
(Resurse procedurale)
Docendo discimus.
Copyright. Do not post & distribute
11.07.2019 on website! 1
• 7.1.1 Metode de instruire centrate pe actiunea
profesorului (povestirea, descrierea si explicaţia).
• 7.1.2 Metodele de instruire centrate pe activitatea
elevilor (conversaţia, demonstraţia, observarea,
problematizarea, asaltul de idei, modelarea,
experimentarea). Optimizarea geografiei scolare prin
raportarea conţinuturilor la suporturi grafice si
cartografice adecvate.
• 7.1.3 Metodele de instruire bazate pe acţiune (exerciţiul,
algoritmizarea, activităţile practice, jocul
geografic).+interactive
• 7.1.4 Metodele de activitate independentă: procedee si
instrumente de lucru cu rol complementar in predarea-
invăţarea geografiei (munca cu manualul scolar, cartea,
folosirea tablei si a caietului de notiţe, invăţarea cu
ajutorul fisei de lucru
11.07.2019 on website! 2
1. STRATEGIILE DIDACTICE
DEFINIŢII:
Strategia-traseu procedural prefigurat
Orientarea procesului de predare-
invăţare-evaluare care constă in
stabilirea sarcinilor fundamentale
pentru atingerea unui scop.
Ansamblul de procedee, tehnici,
metode utilizate in actul de predare-
invăţare-evaluare care asigură eficienţa
activităţii didactice.
11.07.2019 on website! 3
• SD-demersuri acţionale şi operaţionale
flexibile racordate la obiective şi situaţii
prin care se crează condiţiile generării
invaţării, ale schimbării de atitudini,
conduite in contexte didactice diverse.
• Presupune o gamă de resurse (metode,

tehnici, procedee), modalităţi , scheme de
proceduri

11.07.2019 on website! 4
Strategia didactică este reuşită atunci
când există o îmbinare între activitatea
elevului şi profesorului.
Profesorul-conduce lectia, nu este o sursă

de informaţi.
Elevul -gândeşte, creează, nu reproduce.
Elementele de bază ce stau in atenţia

profesorului sunt obiectivele-
competenţele, conţinuturile, nivelul clasei,
formele de organizare, mijloacele de
invăţământ. Copyright. Do not post & distribute
11.07.2019 on website! 5
Dimensiune epistemologică
-construct teoretic al unor cunostinte si reguli
ştiintifice
Dimensiune pragmatică
- demersurile didactice să fie in rezonantă cu
situaţiile concrete
Dimensiune operatională
- adună mai multe operaţii care sa genereze
efectele scontate
Dimensiune metodologică
-ansambluri de metode, procedee didactice

11.07.2019 on website! 6
Tipuri de strategii
Dupa raportul După dirijarea
Interactiune
Explicativ-
P-E invăţării
reproductivă
expozitiv euristică
Explicativ- (cercetarea dirijare pas cu
conversativă proprie, pas
creativitate),
Mixtă
De evaluare algoritmizată
(structuri fixe, semidirijată
repetative).
Interactive

11.07.2019 on website! 7
Tipuri de strategii
După raţionament
Inductivă -concret-abstract
Deductivă-abstract-concret
Transductivă-apel la raţionamente sofisticate-metaforice
Prin analogie-translatarea unor cunoştinţe de la alte

domenii
Combinate-toate
11.07.2019 on website! 8
11.07.2019 on website! 9
Tipuri de strategii
Mediul de Forma de
Gradul de
organizare a organizare a
explicare al
situaţiilor de elevilor
conţinuturilor
invatare
Formal-la individuală directe
nivelul orei
Semiformal-
după sau pe grupe
înaintea
sugerate
programului
şcolar
frontal ascunse
Extrascolar
11.07.2019 on website! 10
11.07.2019 on website! 11
Concluzii
• În practică, un profesor poate apela la mai multe tipuri de
strategii pe parcursul unei activităţi.
• În cadrul predării geografiei profesorul trebuie să producă la elevi:
cunoaştere-întelegere-aplicare. Predarea eficienţă impune:
• - cunoașterea conţinuturilor şi modul în care poate fi abordat din
punct de vedere pedagogic;
• -alegerea strategiilor în mod diversificat, dar fundamentate pe
nevoile educative actuale;
• -utilizarea mijloacelor de învăţământ moderne cât mai bine pentru
facilitarea înţelegerii conţinuturilor şi formarea gândirii şi limbajului
geografic la elevi;
• -includerea în repertoriul procedural a demersurilor care implică
elevii pe deplin, stimulează formarea competenţelor specifice dar şi
trans-disciplinare.
• -să asigure evaluarea geografică reflectivă etc., (Morgan, 2009).

11.07.2019 on website! 12
2. Metode de învăţământ utilizate în
predarea-învăţarea geografiei
• Ce este metoda?
– Cale de organizare, desfăşurare a procesului
de PIE
– O suită de procedee
• Ce este procedeul?
– Tehnica prin care se susţine o metodă sau o
secvenţă a metodei
Totalitatea metodelor de PIE poartă numele de

Metodologia procesului de învăţământ sau
a activităţii didactice
11.07.2019 on website! 13
• Funcţiile metodelor:
–Cognitivă-de organizare, cunoaştere,
elaborare (cunoaştere si achiziţii)
–Instrumentală (instr. de instruire)
–Motivaţională
–Formativ-educativă (exersarea
capacităţilor intelectuale şi afective)

11.07.2019 on website! 14
Tipuri de metode
• A.Metode de transmitere şi însuşire a
cunoştinţelor
– Orale (expozitive euristice): povestirea,
prelegerea, descrierea, explicaţia,
instructajul)
– Orale (conversative, dialogate)
conversaţia-catehetica/euristică,
dezbaterea , comparaţia,
problematizarea
– Scrise: lucru cu manualul, lectura,
internetul
11.07.2019
on website! 15
• B.Metode de descoperire: dirijată,
nedirijată:
– Observaţia, explorarea, studii de caz
– Instruirea programată
– Simulare, modelare
• C.Metode de acţiune:
– Exerciţiul, lucrări practice
– Jocuri didactice
– Metoda algoritmizării
– Proiectul
11.07.2019 on website! 16
I.M. Centrate pe rolul profesorului
Definitie-mod de aplicare-A vs D
Teoriile constructiviste promovate in deceniul

opt al secolului XX (Abell et al., 2010) arată că
abordarea centrată pe profesor se focalizează
pe oferta unor mecanisme prin care se
generează un rezultat proiectat, deci dorit.
Acest model este pentru multe cadre didactice
cea mai facilă activitate de predare, fiind
sprijinită de capacităţile proprii de a conduce
demersul educaţional.

11.07.2019 on website! 17
I.M. Centrate pe rolul profesorului
Definitie-mod de aplicare-A vs D
• Povestirea (m. expozitivă,
Expozitiv- cu rol centrat pe profesor)
euristice • Explicaţia (prezentarea într-
o succesiune logică a unui
Expunerea fenomen cu argumentare
ştiinţifică, deductivă,
sistematică- inductivă, analoagă)
prezentarea logică • Descrierea (m. de
a unei probleme expunere a unor fapte
bazate pe observaţie , care
poate implica fie
profesorul, fie elevul)
• Prelegerea – expunere
Copyright. complexă
Do not post & distribute
11.07.2019 on website! 18
Avantajele şi dezavantajele
prelegerii ca metodă expozitivă
Avantaje Dezavantaje
Uşoară şi convenabilă Lipseşte feedback-ul de
pentru profesor la elevi
Prelegerea
(metodă Adaptabilă clasei Pasivitatea elevilor
expozitivă) Necesită mijloace Elevii nu pot interveni
didactice minime sau
deloc
Rapiditate de evocare a Solicită mult atenţia,
unui fenomen, element concentrarea elevilor şi
geografic este greu de realizat la
on website! clasele de gimnaziu
Volum mare de Capacitate redusă de

11.07.2019
informaţii rulate reţinere 19
II. Metode centrate pe acţiunea elevului
(conversative sau dialogate)
• Conversaţia:
– Catehetică (reproducerea unor cunoştinţe)
– Euristică (exprimarea liberă a unor idei: “de
ce?“
– Dialogul-discuţia
– Dezbaterea (frontală, pe grupe, pe echipe)
• Demonstraţia consta în utilizarea unor obiecte,
reproduceri, scheme in vederea inţelegerii
corecte a fenomenului studiat (cu obiecte, în
natură, mijloace moderne, modelul)
– Să se execute simultan cu explicatia
– Să nu depăşească 10 min.
– Să se combine cu utilizarea hărţii
11.07.2019 on website! 20
• Observaţia (urmărirea atentă, sistematică a unui
fenomen: poate fi vizuală sau cu instrumente)
– Obs. dirijată
– Obs. semidirijată
– Nedirijată
– Observare directa in natură
– Observare indirectă-după planşe
– Simplă-un singur fenomen
– complexă
• Comparaţia
• Experimentul-explorarea directă a realităţii prin
care elevii sunt puşi in situaţia de a provoca,
experimenta fenomene pentru a cunoaşte
manifestarea lor.
11.07.2019 on website! 21
• Modelarea metodă de cercetare/didactică
de dobandire de cunoştinte despre sisteme
complexe, greu accesibile care se intuiesc cu
ajutorul unor modele.
• Modelul un mijloc material la scară mică ce
reproduce insuşirile esentiale ale unui obiect,
fenomen
– Obiectuale: machete, mulaje, eşantioane
– Grafice: diagrame, bloc diagrame
– Fotografice:film
– Cartografice: harta
– Cibernetice Copyright. Do not post & distribute
11.07.2019 on website! 22
• Problematizarea-invăţarea prin descoperire
• Inductivă-implică analize in detaliu a unor date
practice prin care se obţin generalizări (pe teren,
in clasă, pe hartă)
• Deductivă-se realizează atunci cand elevii
pleaca de la cazuri generale (definitii, legi,
postulate) pentru a ajunge la elemente
particulare. Evoluţia paleogeografică
– Întrebare problemă
– Problemă
– Situaţie problemă

11.07.2019 on website! 23
– Întrebarea-problemă, este o aserţiune care
poate fi premisa de la care se pleacă în
formularea problemei, urmată de întrebarea
propriu-zisă.
• Exemplul 1. Se ştie că în zona tropicală uscată
există deşerturi mari şi mici ca suprafaţă. De ce
cel mai uscat deşert este Atacama, cunoscându-
se că el este mult mai mic decât Sahara ?
• Exemplul 2. În trecut principalele combinate
siderurgice erau amplasate în apropierea
resurselor de minereuri feroase şi huilă. De ce
exista un combinat siderurgic la Galaţi dacă în
apropiere nu erau aceste resurse?
11.07.2019 on website! 24
– Problema este o situaţie care are aspecte neclare
care trebuie lămurite, rezolvate sau este o dificultate,
care trebuie rezolvată pentru a obține un anumit
rezultat. Ea curpinde o serie de date cunoscute şi
întrebări asupra unei necunoscute care trebuie
rezolvate prin calcule, raţionamente.
• Exemplul 1. România este situată în al doilea fus orar în
emisfera estică. Ce oră este în România cand în primul
fus orar este ora 10 ?
• Exemplul 2. Calculaţi bilanţul natural al municipiului
Ploieşti ştiind că natalitatea a fost în anul 2012 de 10,4
‰ iar mortalitatea de 10,2‰ .

11.07.2019 on website! 25
– Situaţia problemă desemnează situaţiile de
învăţare, prin care încercările elevilor de a
formula un răspuns sau o soluţie sunt blocate,
temporar, de un obstacol, a cărui depăşire
solicită efort, mobilizare intelectuală şi
motivaţională intensă (E. Paun, 1991 citat de
Ilinca, 2009).
– O situaţie problemă cuprinde:
• Un enunţ, care este partea informativă pentru
care elevii au cunoştinţe cunoştinţe, deprinderi
• O situaţie contradictorie care trebuie rezolvată pas
cu pas prin raţionamente inductive, deductive,
analogice sau transductive.
11.07.2019 on website! 26
• Exemplul 1. Se ştie că în Marea Neagră
vieţuitoarele trăiesc în pătura superioară
de apă. Cum vă explicaţi lipsa lor în
păturile inferioare ?
• Exemplul 2. Cum explicaţi faptul că, în
ţările bogate creşterea demografică este
mult mai redusă decât în ţările sărace?

11.07.2019 on website! 27
III.Metode bazate pe acţiune
• Metodă fundamentală care se bazează pe
activităţi motrice sau intelectuale ce se
repetă identic in scopul automatizării si
interiorizării unor modalităţi sau tehnici de
Exerciţiul lucru.
• Ex. de iniţiere
• Ex. de fixare
După • Ex. aplicative
funcţii:

11.07.2019 on website! 28
Metode bazate pe acţiune
• Constă în elaborarea şi
aplicarea unor scheme
constituite dintr-o succesiune
de secvenţe in vederea
rezolvării unor probleme
tipice şi asimilarea pe această
bază a unor cunoştinte
Algoritmul concomitent cu
operaţionalizarea
corespunzătoare.

11.07.2019 on website! 29
• Metodă care însoţeşte
aplicaţiile în orizontul
local (terenul geografic,
platforma
meteorologică, teren),
Activităţile dar şi activităţile în
laborator.
practice • Conduce la fomarea
deprinderilor.

11.07.2019 on website! 30
• Metoda activă
desfasurată după reguli
prestabilite şi acceptate
de elevi, care
generează emoţii
pozitive şi satisface
Jocuri nevoia de plăcere şi
geografice destindere a individului
(Dulamă, 2000).

11.07.2019 on website! 31
Efectele metodei jocului geografic
• se implică intelectual, emoţional şi motric.
• colaborează pentru atingerea unui obiectiv
comun
• cei timizi devin curajoşi, dobândesc
Beneficii încredere în sine şi în ceilalţi, iar cei
expansivi învaţă să se stăpânească
• îşi dezvoltă spiritul de observaţie, atenţia,

gândirea divergentă şi critică, imaginaţia
• îşi subordonează interesele personale în faţa
intereselor grup
Elevi • comunică şi învaţă autentic într-un mod
distractiv, interesant, relaxant

11.07.2019 on website! 32
Tipuri de jocuri
După conţinutul instruirii
După obiectivele prioritare După forma de exprimare
˗ jocuri senzoriale (auditive, ˗ jocuri matematice
vizuale, motorii, tactile) ˗ jocuri muzicale ˗ jocuri simbolice
˗ jocuri de observare (a mediului ˗ jocuri tehnologice (de aplicaţii, ˗ jocuri de orientare
natural, social) de construcţii tehnice etc.) ˗ jocuri de sensibilizare
˗ jocuri de dezvoltare a limbajului, ˗ jocuri sportive, jocuri literare/ ˗ jocuri conceptuale
de stimulare a cunoaşterii lingvistice ˗ jocuri - ghicitori
interactive. ˗ jocuri de cuvinte încrucişate
Tipuri de jocuri
După competenţele psihologice

După resursele utilizate - jocuri de mişcare
- jocuri de observaţie
- jocuri materiale După regulile instituite - jocuri de atenţie
- jocuri orale - jocuri de memorie
- jocuri pe bază de întrebări - jocuri cu reguli transmise prin - jocuri de gândire
- jocuri pe bază de fişe individuale tradiţie - jocuri de imaginaţie
- jocuri cu reguli inventate
- jocuri pe calculator
jocuri spontane, jocuri protocolare
- jocuri de limbaj
˗ jocuri de creaţie

11.07.2019 on website! 33
Tipuri de jocuri la geografie
Jocurile aplicate în verificarea, predarea,
sistematizare a cunoştinţelor în cadrul
lecţiilor
• TUMAPAN
• lanţul geografic (continuă cu un cuvânt ce
începe cu ultima literă a exemplului
anterior),
• jocul literelor (anagrame)
• Gaseste capitala; RTJ-?, Eswatini-?
(Mbabane, Lobamba)
• Rebus, artimogrif.
11.07.2019 on website! 34
A
11 3 2 3 1
5 14 9 3S
15 1 9 13 1 11 1
16 9 1 4 7 11 1
1 9 8 3 10
12 6 3 15
1 5 1 9 1 2 6 1
B
11.07.2019 on website! 35
1. Numele unui rau mic de campie foarte poluat
cu petrol
2. Numele unui rau care izv, din HM
3. Numele unui rau din Transilvania format din
doua rauri numite Mare si Mica
4. Numele unui rau din Sud care ii da si
denumirea judetului
5. Numele unui rau pe care se afla Hiodrocentrala
de la Vidaru
6. Numele celui mai mare rau ca debit din tara
dupa Dunare
7. Numele unui Copyright.
rau mic din Oltenia
11.07.2019 on website! 36
A
V E D E A
M U R E S
T A R N A V A
P R A H O V A
A R G E S
S I E T
A M A R A D I A
11.07.2019 on website! 37
B
Jocurile cu funcţia de selecţie, grupare a elevilor la
începutul unei secvenţe didactice
• Anotimpurile
• Gaseste perechea
• Culorile hărţii

11.07.2019 on website! 38
Jocuri pentru încheierea activităţilor
didactice
• Clişee verbale „Aţi înțeles?”, „ V-a plăcut

lecţia?” pot fi înlocuite cu jocuri prin care
elevii sunt invitaţi să adauge un element
cu semnificaţie pozitivă, neutră sau
negativă unui fenomen, loc, obiectiv
geografic.

11.07.2019 on website! 39
Clişee verbale „Aţi înțeles?”, „ V-a plăcut
lecţia?” pot fi înlocuite cu jocuri prin care
elevii sunt invitaţi să adauge un element cu
semnificaţie pozitivă, neutră sau negativă unui
fenomen, loc, obiectiv geografic.
By teaching, we learn
11.07.2019 on website! 40
Medode interactive
• Ca strategii de grup, MI favorizează
– munca prin colaborare/cooperare, elevii fiind organizaţi, de regulă, în
echipe/grupe şi concentraţi pentru rezolvarea unei sarcini didactice.
– Deşi au valenţe educative multiple de tip cognitiv, afectiv-emoţional şi social
importante în dezvoltare şi învăţare, presupun un efort sporit din partea
profesorului, prin organizarea logistică a lecţiei şi a scenariilor didactice.
– Alegerea lor ca principale resurse procedurale depinde de stilul, personalitatea
profesorului,de caracteristicile colectivelor de elevi, de curriculum (Oprea,
2009).
– În cadrul acestor strategii, elevul devine co-autor sau co-participant
alături de profesor la formarea sa şi mai responsabil în procesul de învăţare.
– Dacă la strategiile centrate pe profesor elevii sunt pasivi, devin plictisiţi,
existând riscul de a efectua alte activităţi care îi preocupă, în cadrul acestor
strategii, efectele sunt benefice pentru dezvoltarea personalităţii,
motivarea învăţării, obţinerea de rezultate care îi stimulează
potenţialul creativ şi îi oferă satisfacţia muncii.
– Ele pot elimina treptat blocajele emoţionale, de percepţie, culturale.
11.07.2019 on website! 41
Medode interactive
• Bazate pe gandirea critica

• (RWCT /Reading and Writing for Critical
Thinking)

11.07.2019 on website! 42
Gândirea critică
• Este o gândire de nivel superior,

care dezvoltă deprinderile şi
abilitatea de a raţiona corect,
coerent, logic, pe baza unor
argumente solide.

11.07.2019 on website! 43
- deţinerea unui sistem de cunoştinţe
valoroase, utile, pe baza cărora ne
întemeiem convingerile, credinţele,
-construirea unei valorile;
argumentări care să
explice propriile
opinii;
A gândi
critic
înseamnă:
- formarea unor opinii

independente şi -supunerea propriilor idei şi ale
acceptarea ca ele să fie celorlalţi unui scepticism
supuse evaluării critice constructiv;
de către ceilalţi; Copyright. Do not post & distribute
11.07.2019 on website! 44
- manifestare de flexibilitate,
toleranţă, respect faţă de ideile
celorlalţi, acceptându-le sau
respingându-le cu argumente;
- învăţarea modului de
a gândi eficient prin
evaluarea şi testarea
mai multor soluţii
posibile;
A gândi
critic
-participarea activă la înseamnă:
colaborări, cooperări
constructive, la elaborări de
soluţii pentru rezolvarea de
probleme.Copyright. Do not post & distribute
11.07.2019 on website! 45
Crearea unor situaţii de învăţare sau ocazii
în care să exerseze gândirea critică.
Convingerea elevilor că nu
riscă nimic să fie ridiculizaţi
Condiţii necesare pentru opiniile exprimate.
pentru a învăţa
eficient gândirea
critică: Încurajarea elevilor să gândească
independent „cu propriul cap”, să
reflecteze.
Implicarea activă, prin confruntare de

idei, colaborare, cooperare cu scopul
final de a găsi soluţii adecvate.
Acceptarea
diversităţii de Aprecierea
opinii şi idei. pozitivă a
gândirii critice Increderea că orice elev, indiferent
de nivelul de dezvoltare
manifestată în intelectuală, poate gândi critic.
orice situaţie.
11.07.2019 on website! 46
Strategii interactive
• Bazate pe invatarea prin colaborare si cooperare
• Invatare interactiv-creativa
A. Metode si tehnici interactive B. Metode si tehnici interactive DE
FIXARE
DE PREDARE-INVATARE
1. Diagrama cauzelor si efectului (Ishikawa)
1.Predarea si invatarea reciproca
2. Tehnica lotus
2.Mozaicului-jigsaw
3.Schimbarea perechilor
4.Piramida D. Metode si tehnici interactive
DE REZOLVARE DE PROBLEME
C. Metode si tehnici interactive 1. Brainstorming, Ciorchinele, harta mentala
DE EVALUARE 2. Explozia stelara
1. JURNALUL REFLEXIV 3. Palariile ganditoare
2. STUDIU DE CAZ 4. Tehnica 6/5/3
3. TEHNICA 3.2.1-3 termeni invatati, 2 idei de 5. Phillips 6/6
aprofundat, o abilitate dobandita 6. Frisco
4. TEHNICA RAI-raspunde, arunca, 7. Tehnica „acvariului”
interogheaza 8. Sinectica –analogii, asociatii
5. FISE 9. StudiuL de caz
6. 11.07.2019
PROIECTUL 47
A1. Predarea si invatarea
reciproca
Această metodă pune accentul pe dezvoltarea
dialogului elev-elev.
•Rezumarea - expunerea succinta a unui text.
•Punerea de întrebări -întrebări despre informaţiile
citite; elevul care pune întrebările trebuie să cunoască
răspunsul.
•Clarificarea - discutarea termenilor necunoscuţi,
soluţionarea neînţelegerilor.
•Prezicerea -ce cred elevii că se va întâmpla în
continuare, bazându-se pe
Copyright. ceea
Do not ce au citit/discutat?
post & distribute
11.07.2019 on website! 48
Predarea si invatarea reciproca
Această metodă pune accentul pe
dezvoltarea dialogului elev-elev.
•Etape:
–Explicarea scopului
–Impartirea rolurilor
–Lucru pe harta, texte
–Invatarea reciproca
–Aprecieri, completari
Poate fi organizat pe grupe de sarcini sau in
cadrul aceleasi Copyright.
grupe, fiecare primeste o
sarcina
11.07.2019 on website! 49
A2. Metoda mozaicului-jigsaw
• Presupune invatarea prin cooperare la nivelul
unui grup si predarea achizitiilor dobandite de
catre fiecare membru al grupului unui alt grup
– clasa se imparte in grupuri eterogene de patru elevi; fiecare primeste
cate o fisa de invatare numerotata de la 1 la 4 reprezentand parti ale
unei unitati de cunoastere.
– se prezinta succint subiectul tratat
– se explica sarcina
– se regrupeaza elevii in functie de numarul fisei primite, in grupuri de
experti: toti elevii care au numarul 1 vor forma un grup si asa mai
departe
– se invata prin cooperare sectiunea care a revenit grupului din unitatea
de cunoastere desemnata
– se revine in grupul initial si predarea sectiunii pregatite celorlalti
membrii;
– se sintetizeaza cu toti participantii.
11.07.2019 on website! 50
I 1,2,3,4 1,2,3,4 1,2,3,4 1,2,3,4
II 1,1,1,1 2,2,2,2 3,3,3,3 4,4,4,4
III 1,2,3,4 1,2,3,4 1,2,3,4 1,2,3,4
• Sintetizare

11.07.2019 on website! 51
A3. Schimba perechea
• Se împarte clasa în două grupe egale ca număr
de participanți; se formează două cercuri
concentrice, elevii fiind față în față pe perechi
• Sarcina : Discutati Problema A
• Dupa efectuarea sarcinii se schimba prin rotirea
perechilor.
• Sarcina: Discutati sarcina B

11.07.2019 on website! 52
A4. Metoda piramidei
• Metoda „piramidei” sau metoda „bulgărelui de zăpadă”
are la bază împletirea activității individuale cu cea
desfășurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor.
• Fazele :
• 1. Faza introductivă: profesorul expune datele
problemei în cauză
• 2. Faza lucrului individual: elevii lucrează pe cont
propriu la soluționarea problemei timp de cinci minute.
În această etapă se notează întrebările legate de
subiectul tratat.

11.07.2019 on website! 53
4. Metoda piramidei
• 3. Faza lucrului în perechi: elevii formează grupuri de câte
doi, așa cum sunt asezați în bancă, pentru a discuta rezultatele
individuale la care au ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la
întrebările individuale din partea colegilor și, în același timp, se
notează dacă apar altele noi.
• 4. Faza reuniunii în grupuri mai mari. Se alcătuiesc două mari
grupe, aproximativ egale ca număr de elevi și se discută
soluțiile la care s-a ajuns, totodată se răspunde la întrebările
rămase nesoluționate.
• 5. Faza raportării soluțiilor în colectiv.
• 6. Faza decizională. Se alege soluția finală și se stabilesc
demersurile realizate si asupra participării elevilor la activitate.

11.07.2019 on website! 54
B1.Diagrama cauzelor si efectului
(Ishikawa)
1. Formarea echipelor de lucru;

2. Stabilirea problemei de discutat considerată „efect” şi a tematicii fiecărei echipe;
3. Dezbaterea în fiecare echipă şi stabilirea cauzelor care au condus la efectul
discutat;
4. Construirea diagramei cauzelor şi a efectului pe hârtie, tablă, calculator-videoproiector
(Mircosoft-Power Point). Pe axa principală a diagramei se trece efectul, pe ramurile axei
principale se trec cauzele majoreale efectului corespunzând celor 6 întrebări: când?, unde?,
cine?, de ce?, ce?, cum? (s-a întâmplat).
5. Etapa examinării listei de cauze generate de fiecare grup prin observarea
graficelor rezultate şi analiza exemplelor identificate, a modului cum au fost
poziționate pe axa principală, efectuarea de discuţii şi evaluare.
6. Stabilirea concluziilor şi a importanţei cauzelor majore.
55
B2. Tehnica lotus
• Deducerea de conexiuni intre idei,
concepte
– Construirea diagramei
– Tema centrala 6
1
– Scrierea ideilor secundare
– Teme noi din cele secundare Mtii
Carpati
– Analiza finala
5
2

3
11.07.2019 on website! 56
c. Metode si tehnici interactive
DE EVALUARE
1. JURNALUL REFLEXIV
2. STUDIU DE CAZ
3. TEHNICA 3.2.
1-3 termeni invatati, 2 idei de aprofundat, o
abilitate dobandita
4. TEHNICA RAI-raspunde, arunca,
interogheaza
5. FISELOR
6. PROIECT
11.07.2019 on website! 57
D. Metode si tehnici interactive DE
REZOLVARE DE PROBLEME
1. Brainstorming, ciorchinele, harta mentala
2. Explozia stelara
3. Palariile ganditoare
4. Tehnica 6/5/3
5. Phillips 6/6
6. Frisco
7. Tehnica „acvariului”
8. Sinectica –analogii, asociatii
9. Studiu de cazCopyright. Do not post & distribute
11.07.2019 on website! 58
D1. Brainstorming-ul (asaltul de idei)
Metodă bazată pe stimularea creativităţii elevilor
pentru descoperirea de soluţii unor situaţii,
probleme.
• Condiţii:
• - moderator (profesorul)
• - stabilirea unui interval de timp;
• - grupuri de 15 elevi;
• - se acceptă toate ideile;
• - nu se critica nici o idee;
• - evaluarea soluţiilor se efectuează prin compararea
şi selectarea
11.07.2019
ideilor valoroase. Copyright. Do not post & distribute
on website! 59
• Sursa: Matei, 2020
11.07.2019 on website! 60
D1a.Tehnica ciorchinelui 11.07.2019
Este considerată o variantă a metodei asaltul de idei, însă forma de expunere este de
tip imagine, grafic (Moise, Seghedin, 2009).
Scopul acestei tehnici este de a stimula producerea de idei într-un
interval de timp dat, privind conexiunile care pot exista în legătură cu un
concept, fenomen sau între informaţiile achiziţionate de elevi în cadrul unui
conţinut de învăţare.
Această tehnică poate fi aplicată în orice tip de lecţie, în orice moment de
desfăşurare a unei activităţi (evocare, reflexie), individual, grup dual sau mai mare.
Conducerea unui astfel de demers cuprinde trei etape.
1Identificarea unui cuvânt cheie sau idee centrală a conţinutului la care
˗
se face referire, scris pe tablă, tabletă, caiet, fişă etc., într-un cerc
(oval, elipsă);
2Consemnarea fără întrerupere a altor idei asociate acesteia care apar
˗
în memorie într-un interval de timp dat, încadrate fiecare în aceeaşi
formă grafică de cec.
3. Modalitatea de scriere este oriunde pe pagina, faţă de tema centrală, concomitent
cu trasarea de linii de legătura între idei,
Copyright. conceptele,
Do not elementele vehiculate.
post & distribute
on website! 61
11.07.2019
D1b. Mind mapping

• Tehnica harta mentală poate fi legată de metoda
asaltului de idei sau poate fi utilizată de sine
stătător. Prin aplicarea acestei tehnici,
informaţiile pot fi mai uşor, mai accesibil
organizate.
• Metoda se poate aplica la clasă în mod variat, de
la sarcini individuale, până la lucrul pe echipe şi
chiar frontal.
• Produsul final este un desen, o schemă, o schiţă
de hartă, având ramificaţii, explicaţii, conexiuni,
care facilitează învăţarea asociată cu imaginea
on website! 62
• Etapele de aplicare ale acestei tehnici
sunt:
• - Identificarea problemei de structurat.
• - Reprezentarea acestei probleme prin
desen şi poziţionarea ei centrală(cerc, nor,
dreptunghi etc.).
• - Identificarea şi consemnarea unor idei
legate de problema centrală.
• - Găsirea de informaţii care să sprijine
ideile secundare.

11.07.2019 on website! 63
• Sursa: Matei, 2020
11.07.2019 on website! 64
D2. Metoda exploziei stelare
• Procedeu
– Se scrie problema pe hartie si se formuleaza
intrebari in stea cine?
unde? cum?
intrebare
de ce?
cand?
11.07.2019 on website! 65
• Etape
– Propunerea problemei
– Organizarea pe grupuri preferentiale
– Munca in echipa (cine, cum, unde, cand,
de ce…)
– Comunicarea rezultatelor
– Evidentierea celor mai interesante
intrebari/raspunsuri
11.07.2019 on website! 66
D3. Metoda palariilor ganditoare
• Grup/ alegere culorii
– P. Alba-neutra, obiectivitate
– P. Rosie-imaginatie, sentimente
– P. Neagra-perspectiva sumbra, prudenta, grija
– P. Galbena- perspectiva constructiva,
optimism
– P. Verde-idei noi, g. creativa
– P. Albastra-control, supraveghere
Eduard Bono
11.07.2019 on website! 67
Metoda palariilor ganditoare
• Functionare
– P. Albastra-defineste problema
– P. Verde-ideile/solutiile posibile
– P. Galbena- posibilitatile reale ale solutiilor
– P. Alba-leaga solutiile cu informatiile
– P. Rosie-stimuleaza participarea la gasirea
solutiilor
– P. Neagra- care sunt punctele slabe
– P. Albastra-alege solutia cea mai buna
– Palariile se primesc individual si se pot schimba
dupa fiecare activitate
11.07.2019 on website! 68
D4. Reuniunea Phillips 6/6
• Este o metodă de tip brainstorming, care
permite utilizarea unui număr mai mare de
participanţi, împărţiţi în 5 – 6 echipe
funcţionale, fiecare cuprinzând câte 6
persoane, conduse de un lider.
• Presupune două faze: discuţia pe echipe şi
dezbaterea în plen, când se analizează
critic toate idelile, se face o prioritizare şi o
ierahizare a soluţiilor.

11.07.2019 on website! 69
D5. Metoda „focus grup”
• Metodă care utilizează potenţialul de
învăţare şi producţia de idei în cadrul
grupurilor. În cadrul acestei tehnici este
presupusă o discuţie focalizată, care
trebuie să furnizeze un complex
informaţional calitativ.
• Grupuri, condiţii
• Tema-dezbatere
• procedeul Delphy
11.07.2019 on website! 70
D6. Metoda frisco
• Play role
– Conservator
– Optimist
– Pesimist
– Exuberant
• Etape-punerea problemei,
grupuri/individual, dezbateri,
sistematizarea ideilor
11.07.2019 on website! 71
D7. Tehnica „acvariului”
• Presupune dezvoltarea unor discuţii contradictorii şi a
observării şi analizei rezultatelor.
Cerinţe:
-Scaunele dintr-o încăpere sunt aşezate concentric, în două cercuri.
-Cei din cercul interior primesc 10 minute pentru a discuta o problemă
controversată.
-Cei din cercul exterior ascultă ceea ce se discută în interior, fac
observaţii asupra modului cum se relaţionează, stabilirea
consensului, microclimatul creat, conflictele şi tipul de strategii
adoptate cu scopul de a rezolva problema.
-Fişe de observare. Când această etapă este finalizată, se schimbă
rolurile şi locurile.
-Persoană moderatoare (profesorul) care notează din exteriorul
cercurilor reacţiile elevilor, răspunsurile etc.

11.07.2019 on website! 72
11.07.2019 on website! 73
Utilizarea reţelelor de comunicare
Reţelele de comunicare se clasifică în

– Centralizate: lanţul şi roata
– Descentralizate, în funcţie de cât control
exercită profesorul în conducerea lecţiei:
cercul şi cristalul.

11.07.2019 on website! 74
11.07.2019 on website! 75
• Lanţul permite doar manifestarea
comunicării pe verticală, iniţiată cu
precădere de sus în jos, profesor-elev.
•
• Emiţătorul transmite un ordin, exprimă
o anumită cerinţă.
• De jos în sus
• Comunicarea apare doar pentru a
raporta îndeplinirea sarcinii.
11.07.2019 on website! 76
• Roata este o comunicare pe
verticală, dar are în centru o sursă
care transmite şi colectează
informaţia din mai multe locuri.
• Activităţile de predare frontală bazate

pe explicaţie, pe demonstraţie, dar şi
munca în microgrupuri, atunci când
acestea au un lider.
11.07.2019 on website! 77
• Cristalul este o comunicare tip retea
pe orizontala unde elevii sunt atat
emiţători cat şi receptori, cu
posibilitatea de a se adresa oricui
doresc.
• Comunicarea pe verticală lipseşte.
• Profesorul prezintă cerinţele, fără a
da indicaţii asupra modului în care se
aşteaptă ca elevii să le îndeplinească.
11.07.2019 on website! 78
• Cercul este o comunicare pe orizontală,
unde membrii sunt egali ca rang.
• Elevii au roluri şi învaţă prin cooperare.
• Fiecare elev este atent la informaţie, se

autocontroleaza, fiind şi cronometror,
secretar, încurajator sau sa primeasca un
alt rol.
• Locul muncii pe grupe, în lecţie, este cu
precădere în etapa de predare, dar poate
fi utilizată cu succes şi în etapele de
verificare,
11.07.2019
fixare.
on website! 79
RWCT - efecte
 Se îmbogăţesc manierele de lucru in
colectivitate;
 Se diversifică strategiile de predare-
învăţare-evaluare;
 Elevii au posibilitatea de a-si exersa
competentele transversale;
 Se dezvoltă la elevi capacitatea de a
interactiona si de a-si forma propriile idei si
atitudini;
11.07.2019 on website! 80
 Se dezvolta în primul rând abilităţile
si apoi capacitatea de achizitiona
informaţii;
 Materialul suport este diversificat;
 Profesorul este solicitat mai mult.
 Se mentine la un nivel inalt
comunicarea in interiroul clasei dar
si cu profesorul.

11.07.2019 on website! 81
IV.Metode complementare
• Lucrul cu manualul
• Lucrul cu tabla
• Lucrul pe caiet
• Lucrul pe calculator
• Lucru cu harta

11.07.2019 on website! 82
11.07.2019 on website! 83
• Lucrul cu harta: definitie, tipuri, invăţare
– Tipul de hartă
– Descifrarea legendei
– Citirea scarii
– Citirea hărţii
– Localizare
– Interpretarea hărţii

11.07.2019 on website! 84
11.07.2019 on website! 85
De ce se alege o strategie?
• gasirea celui mai bun parcurs pentru a

atinge scopul propus in lectie si de a
valorifica resursele procedurale, materiale
si umane

11.07.2019 on website! 86
Cum se alege o strategie?
• Conceptia didactica actuala

• Sistemul principiilor did. si ale geogr.
• Idealul educational
• Continutul stiintific
• Rolul predominant al celor 2 parti ale
binomului P-E
• Particularitatile clasei
11.07.2019 on website! 87
Cum se alege o strategie?
• Modul si forma de evaluare

• Resursele materiale si logistice ale scolii
• Timpul disponibil
• Stilul didactic

11.07.2019 on website! 88
Interventia pedagogica Actiunile profesorului
Scop Alegerea comp. specifice
In ce conditii se desf activ. Analiza mediului de instruire
Cine va instrui? Analiza resurselor umane
Cu ce se vor realiza Alegerea resurselor si

competentele? crearea lor
Cum se vor dobandi Forme de organizare
competentele?
Cum se verifica dobandirea Probe de evaluare
competentelor? Dupa Eliza Dulama, 2010
11.07.2019 on website! 89
Bibliografie
• Matei Elena, 2020. Didactica Gografiei, Note de curs.
Editura Universitara.
• Dulamă, Maria Eliza 2002. Modele, strategii şi tehnici
didactice activizante – cu aplicaţii la geografie, Editura
Clusium, Cluj-Napoca.
• Dulamă, Maria Eliza, 2009. Cum îi învăţăm pe alţii să
înveţe. Teorii şi practici didactice, Cluj-Napoca, Editura
Clusium.
• Dulamă, Maria Eliza, 2010. Fundamente despre
competente. Teorie şi aplicatii, Editura Presa Universitară
Clujeană.
• Oprea, Crenguţa, Lăcrimioara, 2007. Strategii didactice
interactive, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.
11.07.2019 on website! 90
Mijloacele de învãţãmânt
utilizate în predarea –învãţarea
geografiei:
funcţii, clasificări şi integrarea
lor în actul didactic
"Cine indrazneste sa ii invete pe altii nu trebuie sa inceteze niciodata sa invete el insusi".
John Cotton Dana
Copyright. Do not post & didtribute on
7/11/2019 1
websites!
• Ce sunt mijloacele de invatamant?

7/11/2019 2
websites!
• Mijloacele de învăţământ cuprind totalitatea
resurselor materiale şi tehnice utilizate în
procesul instructiv-educativ pentru atingerea
obiectivelor finale ale activităţii didactice.
• Materiale didactice-inteles static
• Mijloace didactice-inteles dinamic
• Resurse logistice

7/11/2019 3
websites!
De ce se utilizeaza mijloacele de
invatamant?

7/11/2019 4
websites!
Scop
• Facilitarea intelegerii realitatii
• Formarea reprezentarilor geografice
• Dobandirea temeinica de cunostinte
• Efectuarea exercitiilor, aplicatiior
• Formarea, dezvoltarea competentelor
• Consolidarea cunostintelor si deprinderilor

7/11/2019 5
websites!
• Care sunt mijloacele de invatamant?

7/11/2019 6
websites!
Clasificare: W. Schramm-criteriul istoric
• tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu
Generaţia 1 • sunt utilizate în interacţiunea nemijlocită cadru
didactic-elev
clasice
• manualele, texte imprimate

Generaţia 2 • utilizarea în comun, profesor-elev, a aceluiaşi cod –
limbajul scris
scrise
• fotografia, diapozitivul, înregistrările sonore, filmul

şi televiziunea
Generaţia 3
• Cunoştinţele se comunică acum prin aceste
Audio-
vizuale
suporturi inedite
7/11/2019 7
websites!
Clasificare: W. Schramm-criteriul istoric
• Învăţământul programat , laboratoare

lingvistice audio-activ-comparative.
Generaţia 4 • utilizarea dialogului direct între elev şi
mijloace integrate maşină
• calculatoarele electronice
• avantaje deosebite în realizarea
dialogului elev-maşină ( Ionescu, M.,
Generaţia 5 Radu, I., 1995).

7/11/2019 8
websites!
• Cojocaru, V.M., 2002:
• - Mijloace tehnice de învăţământ ce cuprind
generaţiile 3 şi 4;
• - Mijloace moderne de învăţământ cu
generaţiile 3, 4, 5 având tendinţa de a elimina
din cadrul lor parte a mijloacelor generaţiei 3,
care s-au „clasicizat” deja (fotografia,
diapozitivul).
• - Mijloacele clasice de învăţământ, generaţiile
1 şi 2
7/11/2019 9
websites!
Ionescu, 2000
• Materiale naturale, mijloace
De comunicare obiectuale, grafice, computere etc.
si informare
• Materiale naturale, mijloace obiectuale, grafice,

De ilustrare si computere etc.
demostrare • Mijloace audio-vizuale etc.
• Trusa de laborator, computere, materiale

De naturale
investigare
• Harti contur, fotocopiatoare, imprimante,

Ergonomice retroproiectoare
• Teste, computere, aparate de testare

Evaluare
7/11/2019 10
websites!
Ilinca(2009), Dulama (2010)
• Obiectuale: mulaje, colectii de roci
• Scrise: manual, lecturi geografice
• Grafice: piramida varstelor
• Cartografice: harta
• Fotografice: tablou, Imagini
• Audio-vizuale: video proiector, PC,
televiziunea

7/11/2019 11
websites!
Mandrut, Dan (2015)
• mijloace tradiţionale,
• imagini,
• materiale intuitive,
• modele grafice şi cartografice,
• mijloace audio-vizuale,
• reprezentari cartografice,
• suporturi tiparite,
• suporturi de instruire şi evaluare,
• mijloace de cercetare,
•
7/11/2019
sisteme integrate. websites!
12
7/11/2019 13
websites!
Ce functii indeplinesc?

7/11/2019 14
websites!
Functiile mijloacelor de
învăţământ
• Stimulativa (curiozitatea)
• Ilustrativa
• Informativa
• Formativa
• Ergonomica
• Estetica
• Evaluare
• Investigare experimentala
7/11/2019 15
websites!
1. Funcţia informativ-demonstrativă (cognitivă).
Mijloacele de învăţământ sunt:
– purtătoare de informaţii
– mijloc de transmitere a cunoştinţelor,
– de dezvăluire a esenţei fenomenelor,
proceselor
– de exemplificare şi concretizare.
– Ele contribuie la formarea reprezentărilor şi
noţiunilor.
• Ex: colecţiile de roci şi minerale; harta;
diapozitivele; obiectele de muzeu; calculatorul.
7/11/2019
16
websites!
7/11/2019 17
websites!
2. Funcţia formativ-educativă (stimulativă)
• a) asigură efectuarea experimentelor, exersarea
diferitelor operaţii intelectuale, practice, tehnice,
artistice prin utilizarea unor instrumente şi aparate
(Cojocaru, V., M., 2002).
• b) generează concentrarea atenţiei, intensifică
activismul în lecţie, amplifică valoarea intuiţiei (Istrate,
A., 1982).
• c) dezvoltă gândirea logică, stimulează interesul şi
curiozitatea epistemică, provoacă şi dezvoltă motivaţia
de cunoaştere (Jinga, I., Istrate, E., 1998).
• Această funcţie se evidenţiază la: hartă; globul
geografic; mulaje (ale unor forme de relief);
diapozitivele; fotografiile; planşele; calculatorul.
7/11/2019 18
websites!
7/11/2019 19
websites!
3. Funcţia de raţionalizare a timpului în orele de
curs
 decurge din posibilitatea unor mijloace de
învăţământ de a contribui la optimizarea
rezultatelor elevilor printr-o mai bună folosire a
timpului şi printr-un consum mai mic de efort,
permite reorientarea activităţii cadrului didactic
pentru organizare şi îndrumare, iar a elevului
pentru învăţare (Cojocaru, V., M., 2002).
Timpul destinat procesului instructiv-educativ
este valorificat cu mai multă eficienţă
eliminându-se aşa numitul „timp mort”, iar
rezultatele şcolare vor creşte.

7/11/2019 20
websites!
4. Funcţia de evaluare a rezultatelor învăţării
decurge din posibilitatea de măsurare a
rezultatelor învăţării şi ale activităţii didactice,
a randamentului şcolar în general
(calculatorul).
• Toate aceste funcţii se pot regăsi individual
sau în comun la mijloacele de învăţământ
având astfel caracter polivalent
(polifuncţional) (Cojocaru, V., M., 2002).
• Mijloacele de învăţământ „îşi pot asuma
funcţii diferite în situaţii diverse” (Cerghit, I.,
1988; Oprea, O., 1979).
7/11/2019 21
websites!
7/11/2019 22
websites!
a.Mijloacele de învăţământ
tradiţionale/conventionale
• Tabla rămâne un mijloc de bază utilizat în
procesul de predare-învăţare
• Utilizarea tablei poate avea modalităţi
multiple de folosire:
– pentru scris: schema lecţiei, explicarea noţiunilor,
a denumirilor geografice, transmiterea de date
statistice, tabele etc.
– pentru desen: hărţi schematice, diagrame,
cartograme, cartodiagrame.
– Tabla electronica?
7/11/2019 23
websites!
Utilizarea manualului şi a caietului de notiţe
• Manualul - principalul instrument utilizat în procesul
instructiv-educativ şi suportul de bază al tuturor lecţiilor prin
documentaţia pe care o oferă, prin prezentarea sintetică a
problemelor ştiinţifice, prin exerciţiile propuse şi prin
posibilitatea pe care o oferă elevilor de a citi sau reciti temele
învăţate la şcoală.
• Un manual bun trebuie să întrunească o serie de calităţi
pentru a putea fi accesibil elevilor (Schoumaker, 1998):
– să fie în conformitate cu programa;
– să fie adaptat la nivelul elevilor;cât mai obiectiv posibil;
– calitatea ştiinţifică ireproşabilă;
– bogat în documente (fotografii, texte, diagrame, tabele, hărţi etc.) şi în
exerciţii practice;
– redactat cu claritate; conţinutul să nu fie prea dens;
– să aibă o structură logică;
7/11/2019 24
websites!
Schoumaker -un caiet de notiţe de geografie ar putea fi împărţit
în patru părţi
demersuri
tehnici
explicaţii
•se •teorii, •utilizate în • termenii noi
lexicul
consemnează individualizate studierea întâlniţi în
activitatea şi regrupate fenomenelor
desfăşurată pentru a obţine geografice. Vor partea I
efectiv la clasă: progresiv un fi notate acele şi/sau a II-a
problemele curs cu materia tehnici cu o (demersuri
tratate, planul de bază, curs sferă largă de şi explicaţii).
de studiu cu pe care elevul îl utilizare
diferitele sale poate utiliza ca
etape, pe un adevărat
documentele manual
folosite,
sintezele finale

7/11/2019 25
websites!
b.Utilizarea materialelor intuitive în predarea
geografiei
• deprinderea elevilor de a le utiliza în mod

corect, de a fi capabili să decidă asupra
validităţii lor, să stăpânească metodele de
analiză etc;
• deprinderea elevilor de a construi materiale
didactice intuitive simple cum ar fi diagrame
sau schiţe de hărţi.
• abundenţa de materiale didactice intuitive
utilizate în aceeaşi lecţie;
• confuzia între scop şi mijloace.
7/11/2019 26
websites!
i.Harta
• Harta - reprezentare grafică precisă şi generalizată a unei
porţiuni din suprafaţa terestră ce redă interacţiunea dintre
elementele naturale şi cele antropice la un moment dat
din teritoriul reprezentat.
• Harta este mijlocul didactic cel mai utilizat de profesorul de
geografie fiind instrumentul său specific.
• Harta facilitează înţelegerea de către elevi a distribuţiei
spaţiale a obiectelor şi fenomenelor geografice, a localizării
lor, studierea relaţiilor spaţiale şi modul de organizare a
teritoriului reprezentat.
• Datorită marii varietăţi a tipurilor de hărţi, datorită
conţinutului şi scării de reprezentare alegerea lor devine o
problemă atât pentru profesor cât şi pentru elevi.
• Elevii trebuie învăţaţi să le citească
şi chiar să le confecţioneze pe cele mai simple (cerc de
geografie).
7/11/2019 27
websites!
utilizarea colectivă:
 planiglobul,
 hărţile murale
harti proiectate;
utilizarea individuală:
hărţile din manual,
 atlas
harti de lucru distribuite de profesor.
7/11/2019 28
websites!
conţinutul hărţii trebuie să fie în concordanţă cu cel al
lecţiei.
Competente - utilizarea suportului cartografic:
• citirea titlului: conţinutul (tema) hărţii, teritoriul
reprezentat, anul realizării hărţii, tipul de hartă;
• scara hărţii: se verifică înţelegerea scării de către elevii
punându-i să exerseze cu lungimi, suprafeţe;
• analiza legendei: explicarea termenilor şi/sau
unităţilor alese, studierea semnelor convenţionale
utilizate;
• citirea globală a hărţii;
• citirea detaliată a hărţii;
• explicarea observaţiilor, elaborând ipoteze;
• dacă este necesar, simplificarea hărţii pentru a
surprinde esenţialul, realizarea unei schiţe.
7/11/2019 29
websites!
Dupa scara de proportie:
– harti la scara mare (harti topografice) –
intre 1 : 25.000 si 1 : 200.000
– harti la scara mijlocie – intre 1 : 200.000
si 1 : 1.000.000
– harti la scara mica (harti geografice) –
peste 1 : 1.000.000

7/11/2019 30
websites!
Dupa continut:
– harti generale=harti la scara mijlocie si la scara
mare si care sunt utilizate ca baza de lucru;
– harti tematice=scot in evidenta unul sau mai
multe elemente ale peisajului geografic:
– speciale fizico-geografice (h.reliefului, h.solului
etc.);
– speciale economico-sociale (h. Asezarilor, h.
retelei de comunicatii etc.).
– Harti satelitare, interactive, dinamice.

7/11/2019 31
websites!
7/11/2019 32
websites!
7/11/2019 33
websites!
7/11/2019 34
websites!
7/11/2019 35
websites!
7/11/2019 36
websites!
7/11/2019 37
websites!
7/11/2019 38
websites!
7/11/2019 39
websites!
7/11/2019 40
websites!
ii.Globul geografic
• Globul geografic este o reprezentare
tridimensională redusă la scară a Globului
pământesc. Este singura reprezentare ce nu
deformează Pământul fiind foarte indicat a fi
folosit la elevii mici care îşi formează primele
idei cu privire la forma şi dimensiunile acestuia.
• O utilitate mai mare îşi găseşte globul geografic
în predarea lecţiilor de geografie fizică şi
geografie matematică cum ar fi: forma şi
mişcările Pământului, succesiunea zilelor şi
nopţilor, fusele orare, anotimpurile,
coordonatele geografice, emisferele Pământului
etc.

7/11/2019 41
websites!
Tipuri

7/11/2019 42
websites!
iii.Machetele, mulajele, colecţiile geografice
Sunt obiecte (modele) tridimensionale şi

Definitie mostre ale unor elemente ce redau
caracteristicile obiectelor reale din teren.
Scop Perceperea corecta , fara denaturare

a realitatii
Reguli de Prezentarea frontala sau individuala.

utilizare Introducere - în momentul când în lecţie se
vorbeşte despre obiectul respectiv.
Eliminarea oricarui pericol..
7/11/2019 43
websites!
-Machetele, mulajele
Achizionare: cumparare, confectionare,

inchiriere, imprumut
7/11/2019 44
websites!
-Materiale naturalizate (colecţiile)
ROL
Formarea unei
UTILIZARE imagini corecte şi
SUNT la lecţie reale despre
mostre ale elementelor - în mod direct obiectele şi
ce alcătuiesc mediul - în completare la fenomenele ce
geografic, atât cele celelalte tipuri de alcătuiesc mediul
naturale cât şi materiale sau
geografic
antropice, grupate pe mijloace didactice.
categorii numite
colecţii

7/11/2019 45
websites!
Colecţii de roci şi
minerale cu
Colecţii de plante
mostre din
Colecţii de soluri (ierbare) pe zone
principalele tipuri
de vegetaţie;
din regiune, din
ţară şi de pe glob.

7/11/2019 46
websites!
Colecţii de
Insectare sau produse agricole Colecţii de
animale şi păsări cu indicarea produse
conservate. zonelor de industriale
cultură

7/11/2019 47
websites!
iv.Modelele grafice
Permit analiza individuală sau de ansamblu
asupra desfăşurării în timp şi spaţiu a • Scop
obiectelor, fenomenelor şi faptelor geografice,
a legăturii dintre ele şi sensul de evoluţie.
Cu ajutorul figurilor geometrice

regulate (arc, pătrat, dreptunghi, • Realizare
triunghi, etc.) , semnelor
convenţionale sau a simbolurilor.
Imaginile vizuale se fixează şi se reţin

mai uşor ,mai temeinic decât cifrele, • Efecte
iar înţelegerea fenomenelor devine
mai accesibilă.
7/11/2019 48
websites!
7/11/2019 49
websites!
7/11/2019 50
websites!
7/11/2019 51
websites!
v.Tablourile
* Utile şi eficiente
* Apelează la memoria vizuală a
ROL
elevilor cu efect în mai buna
înţelegere a fenomenelor
* Ajută la îmbinarea expunerii
verbale cu perceperea directă a
imaginii elementelor studiate.
CONTINUTURI
Peisaje din natură sau aspecte

din activitatea umană, geografi.
UTILIZARE
- în mod direct
- în completare la celelalte tipuri de
materiale sau mijloace didactice.
7/11/2019 52
websites!
• Ilustraţiile
UTILIZARE
Prezentare frontala
cu ajutorul
DEFINITIE aparatelor de
proiecţie
Individuala
circulând de la un
Imagini de mici elev la altul.
dimensiuni: fotografii, ROL
vederi, cărţi poştale şi
desene schematice ale Dezvoltarea spiritului de observaţie
obiectelor geografice Optimizare- realizarea lor de catre
(ilustraţiile din elevi.
7/11/2019
manual) websites!
53
• Condiţii:
*să conţină elemente

reprezentative care
să permită
formularea de idei,
opini.
* să fie realizate după o
concepţie ştiinţifică;
* obiectul prezentat să
* să fie corect şi nu fie distorsionat.
sugestiv realizate;
* culorile să fie cât mai
apropiate de cele
naturale ale obiectului
reprezentat.

7/11/2019 54
websites!
7/11/2019 55
websites!
7/11/2019 56
websites!
7/11/2019 57
websites!
descriere relatii analiza
• Elementelor • Interpretarea • Pe baza

din imagine relatiilor intrebarilor
semidirijate

7/11/2019 58
websites!
c.Textele
• patru surse:
Manual
Cărti ştiintifice, enciclopedii
dovezi pentru a
argumenta, Antrenarea Presa scrisă
demonstra, elevilor în
explica anumite Îmbogăţirea
Internet
adunarea
fapte geografice extraselor de
sau de a materialului didactic la lecţiile de
presă are un geografie
interpreta (eseul) dublu efect
o anumită temă Obişnuirea cu lectura,
Dezvoltarea interesul şi dorinţa pentru
informaţie permanentă.
Efecte:

7/11/2019 59
websites!
"Arta profesorului este arta de a sprijini descoperirea“. Mark Van Doren
7/11/2019 60
websites!
c.Mijloacele tehnice audio-vizuale
• O gamă foarte mare de aparate
simple complexe şi moderne.
epidiascopul
videoproiectorul

7/11/2019 61
websites!
Mijloacele tehnice audio-vizuale
Aparate
Aparate audio Aparate vizuale
audiovizuale
radioul Epidiascop… televizorul
casetofonul Retroproiector calculatorul
UTILIZARE: individuala, asociate sau combinate,

ROL: complementar în transmiterea de cunoştinţe către elevi.
7/11/2019 62
websites!
• Epidiascop
• Diascol

7/11/2019 63
websites!
Aspectomat

7/11/2019 64
websites!
• Diapozitivul face trecerea de la
mijloacele intuitive la cele moderne,
tehnice, necesitând aparatură specială
pentru vizualizare.
• Avantaje:
• Substitut al terenului
• Pot inlocui alte mijloace de inv. (hărţi,
tablouri, fotografii, planşe,)
• Pot fi vizionate frontal de întreaga clasă
• Volum mare de imagini
• Pot fi utilizate la orice lecţie
• Pot fi utilizate in orice moment al lecţiei.
7/11/2019
websites!
65
• Filmul
didactic
Transmite imagini ale obiectelor şi

fenomenelor geografice în dinamica
lor spaţială şi temporală, aspect ce
constituie şi domeniu de studiu al
geografiei (CD).
7/11/2019 66
websites!
• Caseta şi discul video
• Pot fi editate în urma unei activităţi practice de
observare directă a unor elemente sau fenomene
geografice .
• Avantaje:
 Rol formativ pentru competentele digitale
 Ppermit pregătirea unei lecţii în care alternează
imagini fixe cu imagini dinamice însoţite de sunet.
 Elevii pot realiza chiar montaje şi prelucrări de
imagini.
 Sunt cele mai utilizate în practica didactică.
 Uşor de manevrat, capacitate mare stocare de
informaţii Copyright. Do not post & didtribute on
7/11/2019 67
websites!
• Televiziunea a pierdut foarte
mult teren datorită
concurenţei noilor tehnologii
video şi a calculatorului pe
de o parte, iar pe de altă
parte unor dezavantaje :
• dimensiunea redusă a ecranului în
raport cu spaţiul clasei?
• definirea relativ limitată a imaginii
• neconcordanţa dintre programul
televiziunii şi orarul şcolilor.

7/11/2019 68
websites!
• Retroproiectorul –mijloc tehnic utilizat cu succes la
lecţiile de geografie

7/11/2019 69
websites!
• Calităţi:
construcţie şi funcţionare simplă, astfel că utilizatorul
nu necesită instruire specială;
manevrabilitate uşoară;
prezentare frontală a imaginilor;
foliile utilizate pot conţine de la imagini foto până la
hărţi, schiţe şi grafice;
foliile permit manifestarea creativităţii profesorului
posibilitatea de suprapunere a imaginilor;
esenţializarea cunoştinţelor prin realizarea de schiţe,
scheme şi modele conceptuale;
posibilitatea de editare a foliilor transaparente cu
7/11/2019 ajutorul calculatorului şi imprimantei.
70
websites!
7/11/2019 71
websites!
• Aparatele şi instrumentele de lucru
În categoria aparatelor şi instrumentelor de
lucru (observare, investigare) intră:
• aparate pentru formarea deprinderilor de
orientare: busola, ceasul, gnomonul, GPS-ul

7/11/2019 72
websites!
• Aparatele şi instrumentele de lucru
Aparate pentru observarea vremii
(termometrul ordinar, de minimă, de maximă,
girueta, anemometrul, pluviometrul,
barometrul, heliograful, psihrometrul).

7/11/2019 73
websites!
• Mijloacele informatice (moderne) constituie
categoria cea mai nouă şi modernă de
mijloace de învăţământ ce poate suplini
aproape orice alt mijloc de învăţământ
cunoscut, cu excepţia poate a celor
naturalizate.
• IAC (Instuire asistata de calculator)
• TI (PC, Internet, periferice)
• Table de scris inteligente
• Elearning (platforma AeL)
7/11/2019 74
websites!
7/11/2019 75
websites!
• Schoumaker identifică opt domenii de utilizare a calculatorului în
procesul de învăţământ ce vizează atât profesorul cât şi elevii:
• cercetarea •Consultarea
documentar datelor
a
Prelucarea
Prelucrări
numerică a
cartografice imaginilor
satelita
Simularea,
Evaluarea
editarea de
•exerciţii de texte şi/sau
instruire documente •prelucrări
•aplicare sub statistice şi/sau
formă de jocuri grafice de date
geografice
7/11/2019
websites!
76
Software educational
• Programe de informare
• Programe de exercitii
• Programe de evaluare: Multiple select, Multiple choice,
Hybrid, Jmatch, Kmix, Jcross, Jclose
• Programe de modelare
• Programe de simulare
• Programe de investigare
• Experimente virtuale
• Jocuri didactice
• Tutorial sau lectia interactiva ghidata
•7/11/2019
Slide-show Copyright. Do not post & didtribute on
websites!
77
• Cand se utilizeaza mijloacele de invatamant?
• Unde se depoziteaza mijloacele de
invatamant?
• Cate mijloace de invatamant se pot utiliza la
o lectie?
• Pot substitui profesorul?

7/11/2019 78
websites!
Bibiografie
• Matei Elena, 2020. Didactica Gografiei, Note
de curs. Editura Universitara, Bucuresti.
• Ilinca N., Mandrut O., 2006, Didactica aplicata
a geografiei, Editura CD Press.
• Mandrut, O., Dan, S, 2015, Geografie -
Curriculum scolar, Editura Corint, Bucuresti.

7/11/2019 79
websites!
Finis origine pendet
 1a. Organizarea procesului PIE
 1b. Proiectarea activitatii didactice
 2.Tipuri de lecţii de geografie.
 3 Succesiunea evenimentelor instruirii intr-o
lecţie de geografie.
 4 Modele de structurare a lectiilor
 5.Activităţi complementare/suplimentare de
insusire a cunostinţelor.
 Procesulde Predare Invatare Evaluare (PIE)
presupune o anumita organizare.
 Organizare verticala:
 Minister
 Inspectorate
 Scoli:
 Director
 Consiliul de administratie
 Comisii metodice pe arii curriculare
 Organizare orizontala: in cadrul fiecarei
institutii: clase
Finis origine pendet
Intrinseci:
Logistici: scoala, laborator, mijloace
de invatamant
Extrinseci: Legislativi: legi, hotarari ale
familia, inspectoratelor, scolilor etc
comunitatea Resurse umane: profesor (metode,

procedee-tehnici)-elevi…
Relatiile pedagogice elev-
profesor
 Forme de organizare:
1. Organizarea conținutului instruirii-
Curriculum național-Planul de
invățămant-Programe scolare.
2. Structura programului de desfășurare a
procesului de invățământ: an, semestre,
orar.
3. Tipul și modul de trecere a elevilor de la
o etapă de școlaritate la alta.
4. Gruparea elevilor dupa anumite criterii
de constituire+optiune, dimensiunea
grupurilor, durata de constituire-CLASA.
 Modul de lucru în activitatea PIE
 Nr de participanti :
 activ. de grup/frontale……
 Individual: tema, munca individuală, studiu
bibliografiei
 După locul desfășurarii:
 Curriculare
 Extacurriculare
 Tradițional:Clase si lectii
 Desfăsurarea procesului de
invățământ geografic prin lecții se
realizează dupa un orar si o
succesiune de activități.
1. Să nu existe 2 limbi străine
programate in aceeași zi
2. Să se tină cont la orele care urmează după

educație fizică (oboseala-lipsa de concentrarea
atenției)
3. Să se adapteze metodele in funcție de

momentul la care este programată ora
de geografie (Luni-dupa Duminica ?,
Ultima oră din zi?)
4. Curba efortului zilnic, săptămânal,
semestrial, anual.
5. Orar pentru elevi apoi pentru profesori?
6. Ziua metodică
 Pentru a obţine rezultate bune, activitatea de proiectare
trebuie minuţios pregătită şi respectată pe parcursul
educaţional, astfel încât toate conţinuturile să fie parcurse
în totalitate, să se obţină un feedback pozitiv, iar elevii să fie
pregătiţi stadial pentru atingerea idealului educaţional.
 Activitatea de proiectare are în vedere trei cadre de
referinţă:
 1. Activitatea anterioară desfăşurării procesului didactic în care se
anticipează un rezultat pe baza unor procedee, tehnici, strategii
permanent adaptate şi îmbunătăţite;
 2. Cunoaşterea bazei didactice, a condiţiilor şcolii (restricţii,
puncte forte);
 3. Stabilirea modului de organizare, desfăşurare a activităţii şi
predicţia rezultatelor care urmează să fie obţinute (Ilinca, 2009).
 Programa şcolară este instrumentul de bază pe baza căreia
se întocmesc actele de proiectare didactică. Pentru buna
parcurgere a materiei prevăzută a se preda la o clasă se cere
prognozarea ei pe semestre şi unităţi de conţinut/continuturi.
 Macroproiectare didactică sau planificare anuală:

Documentul şcolar pe care se proiectează parcurgerea
materiei la o disciplină într-un an școlar, pe număr de ore,
prevăzând şi competenţele specifice urmărite.
 Acest document are o parte de identificare în care se
consemnează: unitatea de învăţământ, numele, clasa,
repartiţia numărului de ore, o rubrică pentru avizarea din
partea conducerii şcolii şi o altă parte de proiectare efectivă.
 Macroproiectarea se realizeaza la inceputul anului scolar,
tinand cont de recomandarile, dezbaterile generale sau pe
comisii cu insperctorii de specialitate (in prima saptamana
din Septembrie).
Planificarea calendaristică poate fi
 sintetică
 extinsă,
consemnand pe semestre unităţile de învăţare, competenţe
specifice, conţinuturile, structura numărului de ore, perioadele de
timp în care sunt parcurse aceste conţinuturi, observaţiile sau
modalităţile de evaluare. Pentru buna funcţionare a sistemului de
învăţământ, planificările calendaristice sunt afişate electronic pe
site-ul Ministerului de resort (www. edu.ro), astfel încât ritmicitatea
parcurgerii conţinutului unei discipline să fie sincronă la nivelul
statului.
Pentru asigurarea aportului profesorului, planificările calendaristice
specifică următoarele aspecte:
˗ competenţele specifice propuse au caracter orientativ;
˗ profesorul stabileşte competenţele minimale pe care orice elev trebuie să
le dobândească şi poate extinde sfera acestora, în funcţie de specificul
clasei şi de performanţele elevilor;
˗ modalităţile de evaluare trebuie diversificate prin utilizarea unor metode
complementare/alternative (referate, proiecte, aplicaţii practice etc.).
Proiectarea unităţilor de conţinut pe semestre este a
doua etapă de programare a activităţii didactice pe care
profesorul o organizează pe parcursul unui an şcolar.
În acest document se proiectează capitolele pe
unitatea de timp, calendarul de desfăşurare
(data),resursele logistice/mijloacele de învăţământ şi
resursele procedurale didactice (metode şi
procedee) specifice pentru fiecare lecţie. Acest
document şcolar are o parte de identificare unde se
consemnează reperele şcolii, profesorului, clasa, tipul
de curriculum şi denumirea actului proiectat, care trebuie
vizat atât de conducerea ariei curriculare sau catedrei
cât şi de directorul şcolii
Mezoproiectare/proiectare secventiala/proiectarea
unitatii de continut
Titlul unitatii de continut/invatare

o Lecţia este activitatea didactică de bază pentru predarea
unei discipline de către un profesor, desfăşurată într-un
interval de timp standard (50 minute), conform orarului
şcolii, cu o clasă de elevi, respectând numărul de ore
proiectat în documentele solare.
o Lecţia ca forma fundamentală de activitate desfăşurată in
cadrul şcolii asigură formarea de competenţe prin rularea
unui volum de cunoştinţe, priceperi, deprinderi care sunt
asimilate de către elevi cu ajutorul profesorilor.
o Lecţia se desfășoară conform cerinţelor psiho-pedagogice
cuprinzând anumite etape în funcţie de tipul acesteia,având
următoarele componente de interacţiune:
o -resursele umane (profesor, elevi);
o -resurse materiale, echipamente (mijloace de învăţământ,
spaţiul şcolar-clasa sau cabinetul de geografie);
o -resurse informaţionale (conţinuturi);
o -resurse procedurale (strategii, metode, tehnici, procedee).
 - Încadrarea lecţiei în sistemul de lecţii sau unitatea de învăţare;
 - Stabilirea obiectivelor pe competenţele urmărite;
 - Stabilirea tipului de lecţie;
 - Punctarea strategiilor şi metodelor;
 - Consultarea bibliografiei şi a mijloacelor implicate în lecţie;
 - Descrierea structurată a momentelor lecţiei, respectiv a
scenariului de desfăşurare cu activităţile de învăţare;
 - Scrierea schemei lecţiei;
 - Stabilirea tipului de activitate necesară pentru consolidarea
 cunoştinţelor şi deprinderilor;
 - Stabilirea modalităţilor de evaluare.
Un proiect de lecţie cuprinde:
 antetul (Modelul A, B, C),
 partea de desfăşurare (scenariul didactic) tabelar
(Modelul A), scenariul (Modelul B sau Modelul C),
 schema lecţiei şi documentele de consolidare.
Există o multitudine de forme de proiecte de lecţii,
acestea întocmindu-se de regulă până la obţinerea
gradului didactic definitiv, zilnic pentru toate orele de
geografie, după care proiectele de lecţie sunt schiţe
sau sunt scrise doar la lecţiile de recapitulare, cu
ocazia unor activităţi ce impun acest demers.
 LECȚIA
 Forma principală de organizare a activității de
PIE
 Are competente specifice clar formulate
 Urmareste obiective clare si consecvente
 Are un continut, o structura si un timp determinat
 Presupune utilizarea unor resurse procedurale
(strategii, metode, procedee didactice), aplicarea
principiilor Didacticii Generale, Didacticii Geografiei
Definiție: Activitate didactică fundamentală
desfasurată in cadrul scolii prin care un sistem de
cunoștințe, competente (priceperi, deprinderi) este
asimilat de către elevi, intr-un timp determinat cu
ajutorul metodelor, mijloacelor de
invătământ/resurselor logistice și respectarea
principiilor didactice.
Este o componentă funcțională,
operațională a unității de
invățare/continuturilor
Exercita o influența sistematică,
formativă.
Are o incidență semnificativă
asupra randamentului scolar.
 Nu este rigid, model fexibil… 1, 2, 3….
 Poarta numele obiectivului fundamental.
1. Lecția de comunicare și insușire de noi

cunoștințe
Variante:
a) Lectia introductiva-la inceputul predarii
disciplinei sau la inceput de capitol
b) Lectia prelegere
c) Lectia-film
d) Lectia bazata pe demonstratie
e) Lectia bazata pe utilizarea multimedia
f) Lectia bazata pe explicatii etc., (Dulama, 2010).
 Moment oragnizatoric
 Captarea atentiei
 Anuntarea titlului lectiei a obiectivelor si
competentelor
 Predarea noilor cunostinte
 Fixarea cunostintelor/feed-back
 Tema pentru acasa
2. Lecția de verificare și comunicare de noi
cunostințe.
Include mai multe obiective didactice
fundamentale, competente specifice :
1. dobandire de noi cunostinte,
2.formare de deprinderi, competente,
3. fixarea si consolidarea cunostintelor etc.
Are cea mai mare pondere in practica predarii
geografiei.
a. DATE DE ORGANIZARE SI IDENTIFICARE
Profesor, scoala, clasa, nivelul clasei,
obiective/competente, activităţi de
invatare, resurse procedurale, resurse
logistice, resurse bibliografice
 Verificarea lectiei anterioare
 Anuntarea titlului lectiei a obiectivelor si
competentelor
 Predarea noilor cunostinte/noului continut
(Activitati de invatare: metode, strategii,
mijloace didactice)
 Fixarea cunostintelor/feed-back
 Evaluare
C. ANEXE: Schema lectiei-model fise de fixare
etc.
 Recomandari
 Profesorul se axeaza pe strategii care susţin
predarea şi învăţarea concomitentă prin metodele
bazate pe acţiune, care promoveazăînvățarea
activă, prin aplicaţii practice, investigaţii etc.
 În acest sens, ciclul de învăţare (Marek, 2008) se
poate insera pe secvenţe de învăţare structurate
pe între trei (3E) şi şapte faze (7E: Elicit-
Provoacă, Engage-Implică,Explore-Explorează,
Explain-Explică, Elaborate-Elaborează, Extend-
Extinde, Evaluate-Evaluare), (Eisenkraft, 2004).
Metodologia abordatătrebuie să înlocuiască
strategiile de predare axate pe comunicarea
unidirecţională profesor-elevi pe cele active-
participative, congruente dezvoltării inteligenţei
multiple (Bordei şi Ghiaţău, 2014).
3. Lecția de formare de priceperi și deprinderi
1. Moment organizatoric
2. Captarea atentiei
3. Anuntarea subiectului
4. Demonstrarea modului de exercitiu
5. Realizarea exercitiului
6. Analiza rezultatelor
7. Evaluare
Acest tip de lectie vizeaza dobandirea de deprinderi de
munca intelectuala, activitate practica, realizare de
modele, pe calculator, dezbatere, munca independenta,
proiect.
Variante
 Lectia laborator
 Lectia proiect
 Lectia pe terenul geografic
 Lectia bazata pe elaborarea modelelor etc. (Dulama, 2010)
 RECOMNADARI
 În structura programelor de geografie apar conţinuturi
aplicative care se pretează la acest tip de lecţie, multe
din ele au ca suport orizontul local. Importanţa acestui
tip de lecţie este deosebită, deoarece învăţarea are loc
în clasă, sub îndrumarea, asistenţa profesorului, prin
implicarea activă a fiecărui elev, iar durabilitatea lor este
unanim recunoscută în pedagogie.
 Aceste activităţi ajută la realizarea modului de „a învăţa
să înveţi”, generează emoţia dată de succesul rezolvării
unei probleme, ceea ce poate spori motivația intrinsecă
spre cunoaştere, fundament al învățării profunde
(Kember, Biggs și Leung 2004), dezvoltă capacităţile
comunicaționale intergrupuri sau de a cere sprijin
pentru finalizarea unei sarcini, de a căuta informaţii etc.
4. Lectia de recapitulare si sistematizarea
cunostintelor
 Consolidarea competentelor specifice
(cunostintelor si competentelor) dobandite care
poate fi realizata la sfarsitul unei unitati de
invatare, semestru, an.
Momentele lectiei de recapitulare si
sistematizarea cunostintelor
 Moment organizatoric
 Cuvant introductiv… anuntarea competentelor
urmarite
 Captarea atentiei
 Formularea temei si problemelor
 Recapitulare
 Concluzie, aprecieri, evaluare
 Tema
 Variante:
 Lectia cu ajutorul uni plan dat de profesor
 Lectia cu un plan elaborat de profesor+elev
 Bazate pe scheme recapitulative
 Pe exercitii si aplicatii practice
 Pe munca independenta si fise
 Sintetica=an scolar
 Mijloace audio-vizuale
 Concurs
 Bazata pe activitati practice
 Pe baza referatelor
 Lectia vizita
 Pe munca independenta
5. Lecții de verificare și apreciere/ evaluarea
cunoștințelor și competențelor
Este un bilant in care se pun in valoare
achizitiile elevilor dupa o perioada de
predare-invatare. Lectia releva ce s-a
realizat si cum se poate continua
activitatea binomului: elev-profesor
Variante:
 Verificare scrisa
 Verificare orala
 Proiect
 Lectie bazata pe lucrari practice
 Lectia cu ajutorul multimedia etc.
F. Alte tipuri de lectii?
 Anuntarea obiectivelor si competentelor
 Conditii, cerinte de rezolvare
 Desfasurare
 Barem
 Feed-back
Modele de evaluare
 Tradiţionale
 Ralph Tyer, bazat pe obiective în funcţie de
care se apreciază succesul
 Evaluarea centrată pe decizie are la bază
profesorul, ca factor de decizie şi care este
iniţiatorul activităţii
 Moderne
 Evaluarea fără obiective
 Evaluarea responsivă (Stone,1974),
negociativă, autoevaluare
 Iluminativă este usor similară cu cea
responsivă
 Evaluarea calitativă constă în comentarii
asupra valorii situaţiei de învăţare.
Modele de structurare a lectiilor
1. Modelul traditional
2. Modelul invatarii secventiale a cunostintelor
la o lectie
3. Modelul evocare-realizarea sensului-reflectie
4. Modelul Stiu-vreau sa stiu-am invatat
5. Modelul invatarii prin descoperire
6. Modelul invatarii explicite
Modelul traditional (lectia mixta)
Momentul
Predarea/
organizatoric
dobândirea
Verificarea
cunoştinţelor
cunoştinţelor
Fixarea
cunoştinţelor/feed- Evaluare
back
Tema pentru
acasa!
AVANTAJE DEZAVANTAJE
V-SE IDENTIFICA ERORILE • PROFESORUL FORMULEAZA
SE CORECTEAZA ERORILE INTREBARILE
FEED-BACK IMEDIAT • INTREBARI PUNCTUALE
CUNOSTINTE BINE FIXATE • PROCESUL PSIHIC SOLICITAT
ESTE MEMORIA
P-rapida
Informatii oferite sunt • Rol centrat pe profesor
structurate accesibil • Mesaj emis verbal
• Mesajul este primit pasiv de
catre elev, memorare excesiva
F- Cunostintele sunt recapitulate si • Are caracter formal
fixate
Modelul invatarii secventiale a cunostintelor la
o lectie
• Bazat pe actualizarea cunostintelor anterioare
• Prezentarea materialului stimul
• Dirijarea invatarii pentru atingerea performantei
• R.M. Gagne-este lectia fundamentata pe evenimentele instruirii
• 1 .Moment organizatoric
• 2. Captarea atentiei
– Tehnici: analiza unei fotografii, efectuarea unui experiment etc.
• 3. Informarea elevului cu privire la obiectivul urmarit-prezentarea
lui sa fie bazat pe ce competente se urmaresc (nu se enunta oral
toate obiectivele)
• 4. Stimularea reactualizarii cunostintelor anterioare (ori de cate ori
este necesar, nu numai in prima parte a lectiei).
• 5. Prezentarea materialului stimul (un text, imagine, o lista de
cuvinte, intrebari) care poate fi utilizat in mai multe momente ale
lectiei
• 6. Dirijarea invatarii (elevul este plasat in
situatii diferite de invatare, sa scrie, sa
dezeneze, sa observe etc.)
• 7. Obtinerea performantei (un exercitiu de
rezolvat prin aplicarea corecta a unei tehnici )
• 8. Asigurarea feed-back-ului (daca obtine
rezultatul specificat in manual sau de
profesor)
• 9. Evaluarea performantei
• 10. Intensitatea retentiei si transferului
• 11.Tema pt acasa
Modelul evocare-realizarea sensului-reflectie
• Informatiile noi sunt integrate în sistemul
cunoştinţelor vechi prin gândirea critică.
• J.L.Meredith si K.S. Steele, 1995-cadru de
gândire şi invăţare:
– activităţi de evocare analitică, de sistematizare a
cunoştintelor anterioare pe care se va grefa noua
lecţie
– activităţi de confruntare cu noile cunoştinţe
– activităţi de reflexie critică asupra noilor
cunoştinţe
1. Care este subiectul? Ce stiu despre el? Ce
astept/ vreau sa stiu? De ce trebuie sa stiu?
2. Ce inteleg din aceste informatii noi?
3. Ce am aflat? Ce este mai important? Ce
semnificatie au noile cunostinte pentru elev?
De ce cred acest lucru? Cum le integrez in
ansamblul de cunostinte achizitionate?
Realizarea sensului
Reflectia
Evocarea
• Amintirea • Confruntarea cu • Reformularea

cunostint. noile cunoştintelor
anterioare informatii/exper • Verificarea
• Analiza si iente
cunoştintelor
sisitematizarea • Implicarea
cunost cognitivă şi
anterioare menţinerea
• Stabilirea interesului
scopului pentru • Intelegere
explorarea elementară
subiectulu • Inţelegere
superioară
• Intelegere implicita
• Intelegere explicita
Modelul ştiu-vreau să stiu-am invăţat
• Conţinutul care trebuie invăţat este relaţionat

la cunoştinţele anterioare şi nevoile de
invăţare ale elevilor (Donna Ogle, 1986)
• Etape:
– Ce ştiu despre subiect? (idei ancoră)
– Ce vreau să ştiu despre subiect? (Lista de
întrebări)
– Invăţarea noilor conţinuturi
– Ce am invţatat?
– Ce aş vrea să mai stiu despre subiect? (cum, de
unde aflu?)
Modelul invăţării prin descoperire
• Demersul cognitiv pleacă de la concret la

abstract, de la cauze-efecte şi apoi la
deducerea conceptelor
• Are 3 etape:
– Explorarea-elevii explorează un subiect, fenomen
– Explicarea-elevii explică fenomenele
observate/ghidare profesor
– Extinderea –Elevii leagă descoperirile lor de
cunoştinţele anterioare
Modelul invăţării explicite
• Se axează pe dobandirea cunoştinţelor procedurale şi
strategiilor pentru dezvoltarea autonomiei elevului
• Etape: 1. Descrierea strategiei (ce strategie va fi invăţată?)
• 2. Motivaţia invăţării strategiei (de ce este necesară?)
• 3. Explicarea etapelor strategiei (cum se va realiza invatarea?)
• 4.Invăţarea strategiei
• 5. Aplicarea strategiei (Când poate fi aplicată strategia?)
• Feedback/tema pentru acasa
Recomandări generale privind organizarea
activităţilor didactice la geografie
• Eficienţa generală a educaţie în şcoli se obţine prin fiecare activitate
saulecţie. În acest sens, calitatea actului didactic se construiește prin
suma funcţionării la standarde maxime a resurselor umane, a
mediului ambiental şi legislativ.
• O primă condiţie este urmărirea asigurării unui mediu fizic propice
• derulării activităţii sub aspect termic, sanitar şi dotări interioare.
• Nicio lecţie de geografie nu se poate desfăşura în absenţa
principalului instrument didactic: harta. Amplasarea acesteia în
spațiul clasei trebuie să urmărească principiul maximizării vizibilităţii
pentru toţi elevii.
• Deoarece nu toate orele se desfăşoară în cabinetul disciplinei, este
importantă soluţionarea modalităţii de asigurare cu mijloacele
didactice necesare clasei, la fiecare oră de curs (profesor, elev de
serviciu, personal auxiliar).
• Fiind o activitate care aplică lucrul frontal în cea mai mare parte a
• timpului, poziţionarea profesorului trebuie să asigure o bună
cuprindere în aria sa vizuală a întregii clase, care, în acelaşi timp
înseamnă şi posibilitatea de a fi localizat cu uşurinţă de elevi. Nu se
conduce activitatea ocupând o poziţie în spatele clasei.
• În conversaţiile derulate în clasă, limbajul trebuie să fie adecvat, fără
• exagerarea diminutivelor sau folosirea expresiilor colocviale,
subliminale.
• Insistenţa pe metoda lucrului individual prin sarcina repetitivă de a
• conspecta lecţia care urmează a fi predată este incompatibilă cu
etica didactică.
 Activități didactice suplimentare desfășurate
cu elevii pentru aprofundarea conținuturilor
având ca scop obținerea de performanțe
inalte. Olimpiade! Dezbatere… intrebari…
 In afara orelor de curs
 Se pot trece in orar
 Tematica/bibliografie
 Manieră de lucru-deschisa, competentă,
atractiva
 Depășeste programa scolară
 Evaluarea este optională
 Activități didactice suplimentare desfășurate
cu elevii cu rezultate școlare scăzute, sau,
pregătirea elevilor pentru evaluări finale
 In afara orelor de curs
 Se pot trece in orar
 Comun acord cu elevii, parintii
 Neremunerate
 Nu depășesc programa scolară
 Tematica-lectii
AFTER-SCHOOL?
 Activitate didactica suplimentara desfășurata
cu elevii ce manifestă interes pt disciplină,
pe o durata mare de timp.
 Organizare: nume, scop, obiective, lista 15
membrii, tematica, mod de desfasurare
 Alegeri
 Jurnal-statut…
 Tipuri de activități
Bibliografie
Dulma M., 2010, Didactica axata pe competente,
Editura Presa Universitara Clujeana
Matei, E., 2020. Didactica Geografieie, Note de
curs, Editura Universitara, Bucuresti.
11.Evaluarea rezultatelor
invățării la geografie
11.1 Evaluarea – componentă a procesului de
învătământ.
11.2 Functiile evaluării.
11.3 Tipuri de evaluare.
11.4 Metode, instrumente şi procedee în evaluarea
continuă.
11.5 Tipuri de rezultate ale învătării.
11.6 Metode şi tehnici de evaluare a achizitiilor şi
rezultatelor învătării.
11.7 Metode, proceduri şi instrumente de evaluare
complementar.
11.8. Evaluarea – proces integrat şi permanent al
demersului didactic
11.9. Standardizarea testelor de evaluare
11.10.Analiza, interpretarea şi valorificarea
rezultatelor evaluării
Evaluarea-componentă a
procesului de invățământ
Definitie: Evaluarea este un proces complex de

comparare a rezultatelor activitatii PIE cu obiectivele,
competentele proiectate, cu resursele utilizate sau cu
rezultatele anterioare.
A evalua înseamnă a determina în ce măsură au fost
realizate obiectivele procesului de învăţământ şi care a
fost eficienţa strategiilor didactice folosite.
11.1. Evaluarea-componentă a
procesului de invățământ
Evaluarea necesita din partea

evaluatorului strategii.
Prin evaluare se reglează şi

autoreglează procesul de învăţământ.
 Etape:
 Proiectarea obiectivelor procesului de
invatare pe competente
 Proiectarea si desfasurarea
situatiilor/activitatilor de invatare
 Proiectarea unei proceduri de evaluare
(metode, instrumente)
 Aplicarea procedurii de evaluare
 -Verificare-masurare-apreciere-
argumentare-decizie-notare
Verificarea-este
actul didactic prin Aprecierea este
care prof. actul didactic
Verificare, prin care prof.
constată volumul, Apreciere
calitatea Măsurare, estimează
cunoştinţelor si valoarea, nivelul
abilităţile practice performanţelor,
pe care le au elevii cunoştinţelor
la momentul elevului
verificării Ex. Raspunsul
Masurarea – este foarte bun!
cuantificarea Argumentare
rezultatelor Notare-
decizie
Argumentarea se raporteaza la criteriile evaluarii. Notarea este actul
didactic prin care prof. măsoară, validează rezultatul pregătirii elevului
obţinut prin verificare şi apreciere, iar rezultatul este consemnat prin
semne convenţionale (note, calificative)
Notarea
 Nota școlară-unitate de masură pentru

rezultatele elevilor in procesul de
predare-invatare
 Numerică: 1-10; (Romania)
 Calificative: FB, B, S, Ns/I
 Verbală (admis/respins)
 Literală:A,B,C,D,
Finlanda

0 la 10….în timp s-a renuntat la notele
sub 4
•10 - excelent
•9 - foarte bine
•8 - bine
•7 - satisfacator
•6 - satisfacator
•5 - mediocru
•4 - nu se promoveaza
Australia
 procente:
 •A - excelent (peste 85%)
 •B - bine (70-84%)
 •C - satisfacator (50-69%)
 •D - este nevoie de îmbunatatiri (40-
50%)
 •E - nesatisfacator (39%,+ sub acest
procent).
SUA
 •A - performanta excelenta ori

exceptionala
 •B - performanta peste medie
 •C - performanta medie
 •D - performanta scazuta
 •E sau F - performanta scolara foarte
slaba
Elvetia
 •6 - foarte bine
 •5 - bine
 •4 - suficient - cea mai mica nota de
trecere
 •3 - insuficient - nu asigura trecerea
 •2 - slab - nu asigura trecerea
 •1 - foarte slab - cea mai mica nota
posibila
Germania

•1 - foarte bine, excelent
•2 - bine
•3 - performanta medie
•4 - cea mai mica nota de trecere
•5 - insuficient - nu se promoveaza cu
aceasta nota
•6 - insuficient, cea mai mica nota
posibila
 Notele pot primi, alaturi de ele, plusuri
si minusuri: 1+, 2- etc.
Nota-profesor (obiectiv)
Nota –elev (subiectiv)
 I. Radu, 2001
 Nota este o modalitate de
recompensa/pedeapsa
 Ajuta elevul sa se autoevalueze si sa isi
coordoneze activitatea viitoare
 Are valoare motivationala deosebita
 Pentru elevi - evaluarea are efecte pozitive de
motivare, stimulare, consolidează cunoştinţele şi
le sistematizează si ii formează capacitatea de
autoevaluare.
 Pentru profesori - prin cunoaşterea nivelului atins
de elevi reglează procesul didactic.
11.2. Funcţiile evaluării
 Constatativă/de selecţie (admitere, olimpiade, concursuri,
ierarhizare)
 Control-feed-back
 Diagnostică (evidenţiază valoarea, nivelul performantelor
elevului la un moment dat, depistarea lacunelor pt. a le
înlătura)
 Predictivă (vizează posibilităţile de orientare în viitor pe
care le oferă elevul si care pot fi solicitate în activităţile
următoare)
 Motivatională (verificarea ritmică il determină pe elev sa
înveţe cu regularitate, iar obiectivitatea îl motivează,
explicata)
 De reglare (luarea măsurilor care să asigure feed-backul
în proc. PIE)
 De decizie
 De consiliere
 De certificare
 De validare sociala
11.3. Tipuri şi forme de evaluare
 Evaluare iniţială are valoare diagnostică
şi se realizează la începutul anului
şcolar, semestrului, unităţii de învăţare, a
unui ciclu de înv. şi ajută stabilirea ob.
proiectării viitoare
 Evaluarea continuă/dinamică
(formativă) este dominantă pt. ciclul
gimnazial şi însoţeşte fiecare lecţie.
 Evaluarea cumulativă (sumativă) se
realizează la sf. de unitate de inv. Sau
semestru, an şcolar, ciclul de inv.
 Evaluarea formativă
 Evaluarea periodică (teze)
Dupa criteriul obiectivitatii si gradului
de certitudine
 Empirica-subiectiva-se bazeaza pe intuitia
profesorului, este putin obiectiva, este comoda…
 Obiectiva-bazata pe tehnici speciale,
instrumente de evaluare. Necesita crearea de
instrumente de colectarea datelor si compararea
cu un standard
Dupa provenienta evaluatorului
 Interna-profesorul clasei, cel care a organizat
+autoevaluarea
 Externa
După ritmul evaluarii
 Punctuala
 Continua
După numarul subiectilor evaluati

 Individuala
 Frontala
 Grup
Dupa forma evaluarii
 orala
 scrisa
 practica
Dupa volumul informatiei

 globala
 partiala
Dupa rigurozitatea evaluarii
 Formala-cu tehnici si instrumente

 Informala-subiectiva
Dupa momentul evaluarii

Initiala-prognoza
Pe parcurs-continua
Finala-de bilant, terminala, selectiva,
normativa
Dupa scopul evaluarii
 Predictiva-initiala
 Diagnoza- a descoperi cauzele
ineficientei/eficientei invatarii
 Formativa-monitorizarea procesuluI
PIE pe tot parcursul
 Normativa-se rapoteaza la un anumit
standard
 Criteriala-pe baza unor criterii stabilite
anterior
 Sumativa (prin examinari globale sau
partiale)
11.4. Metode şi procedee în evaluarea geografiei.
 Orală: utilizează evaluarea continua. Metode :
observare, chestionare orală, explicatie orala
(pe text, harta, teren desen, grafic
etc.)(Cunoaştere, Înţelegere, Aplicare, Analiză,
Sinteza).
 Avantaje:
 Are valoare formativă, întrebările trebuie adresate
frontal
 Profesorul poate interveni pentru corectarea
raspunurilor etc.
 Dezavantaje:
 verificarea unui nr. restrâns de elevi
 Timpul de gandire este redus etc.

 Se verifică/fixeaza gradul de însuşire cantitativă şi
calitativă a cunoştinţelor şi a deprinderilor/competentelor.
 Verificarea orală asigură o evaluare limitată.
 V. o. începe printr-o conversaţie frontală.
 Precizarea temelor supuse verificării.
 Profesorul adresează întrebarea care delimitează precis tema, lasă
puţin timp de gândire, !!!!!! apoi desemnează elevul care va
răspunde.
 Sunt solicitaţi pe rând, 3-5 elevi care vor răspunde din bancă sau la
hartă.
 P. intervine cu întrebări ajutătoare doar în cazul unei erori sau abateri
de la temă. Nu se intrerupe excesiv a -dezorganizare, tensionare,
dependenţă de profesor.
 Când elevul se opreşte,fie pentru că nu mai ştie, fie pentru că este
nesigur, profesorul nu intervine cu şi altceva…, mai departe…,
spune-mi ceva despre….
 Întrebările ajutătoare trebuie să sugereze un punct de sprijin, să
faciliteze un proces asociativ în mintea elevului.
 Dacă prima intervenţie a profesorului este gândeşte-te bine ! rămâne
fă ră efect, a doua nu mai poate fi de acelaşi tip.

Bibliografie: Didactica axata pe competente. Dulama Maria Eliza-pag
223-241
 Evaluarea scrisă-permite verificarea unui volum
mare de cunoştinte si a întregii clase de elevi:
 fişă de evaluare,
 extemporal-lucare de control neanunţată-se

aplică la lecţia de zi;
 lucrarea de control-anunţată, care se aplica la
sf. de capitol (similar se procedeaza la
evaluarea sumativa: teze, proba bacalaureat);
 test vizează un volum mare de cunoştinţe, de
aceea este o lucrare anunţată ce operează cu
itemi (scop-de progres, de notare, ierarhizare;
volum-lecţie, unitate de înv., manual )
 Practică- vizează verificarea deprinderilor şi
priceperilor/competentelor formate în timpul
activităţilor aplicative )teren geografic,laborator
etc.)
11.5. Tipuri de rezultate ale învăţării
 Ilinca, N. 2009. Didactica geografiei , editura
Corint, Bucuresti (lectura)
11. 6. Metode şi tehnici de evaluare a achiziţiilor şi
rezultatelor învăţării/Calitatea evaluarii
 Validitate (acoperă continutul)
 Fidelitate (rezultate constante)
 Obiectivitate (teste standardizate)
 Exactitate (respectarea programei)
 Aplicabilitate-vizează calitatea unui test de a

fi administrat şi interpretat cu uşurinţă
Testul trebuie sa opereze cu informaţii
clare, sa fie adaptat la vârsta elevului, sa
se înscrie în timp, să permită o evaluare
transparentă, obiectivă.
ITEMI OBIECTIVI
-solicita din partea elevilor selectarea răspunsului corect
dintr-o serie de variante
Caracteristici :
-pot fi corectaţi si notaţi obiectiv;
-pot acoperi o gama larga de obiective/competente
-sunt relativ uşor de administrat, corectat si notat, insa
trebuie să evite răspunsurile prea numeroase, prea
uşoare, absurde sau care pot fi reperate fără dificultate;
-permit un feed-back rapid;
-permite utilizarea informaţiilor in scop diagnostic
Itemii obiectivi pot fi:
a. cu alegere duala/discriminare binara : solicita răspuns
de tip da-nu, adevarat-fals
b. cu alegere multipla/discriminare multipla
c.de tip pereche
a. Itemi de discriminare binară cuprind întrebări sau propoziţii la care
se oferă două variante posibile, iar elevul trebuie sa aleaga una din
ele:
adevărat/fals, da/nu, corect/greşit
Cerinţă: Subliniază sau încercuieşte unul din cuvintele “Da” sau “Nu”
din enunţul următor:
Întrebarea
 În M. Apuseni există relief vulcanic (Da/nu)

propriu-
zisă
 România are iesire la Marea Neagra (corect/greşit)

 Orasul Zarnesti este in judetul Arges (Fals/Adevarat) (F/A)
b. Itemi de discriminare multiplă cuprind întrebări la care sunt

formulate mai multe variante dintre care elevul trebuie să aleagă
unul sau mai multe răspunsuri corecte (dificultate marita)
Dacă sunt mai multe răspunsuri corecte se acordă punctajul doar dacă
s-a răspuns integral în elaborarea itemilor.
Cerinta: Încercuiţi litera/răspunsul corect din urmatoarea afrimatie:
Lisabona este port la:
Întrebarea
Marea Mânecii
propriu-
a.
zisă
b. Marea Baltica
c. Oceanul Atlantic
d. Marea Nordului
 C. Itemi de asociere (potrivire/pereche) – se
asociază câte două elemente care prezintă
între ele o relaţie oarecare.
 Cele două grupe de elemente sunt aşezate
în două coloane paralele.
 Numărul ideal de perechi pare a fi 5 plus 1
pe coloana de ales.
 Măreşte gradul de dificultate.
Cerinţă: Fiecare rau din coloana din stânga este
integrat uneia din regiunile din coloana din
dreapta. Scrieţi în paranteză la coloana din stanga,
numărul regiunii în care este încadrata fiecare apa
curgatoare.
Rau Regiune
Întrebarea propriu-zisă
a) Mures 1. Moldova
b) Teleorman 2. Transilvania
c) Jiu 3. Oltenia
d) Tisa 4. Muntenia
e) Taita 5. Dobrogea
f) Suceava
 ITEMI SEMIOBIECTIVI
 -solicita din partea elevilor raspunsuri
scurte, care permit profesorului
formularea unor judecaţi de valoare
privind corectitudinea răspunsului oferit.
 Aceştia pot fi:
A-itemi cu răspuns scurt –întrebare
directa care solicita ca răspuns o
expresie, un cuvânt ,număr, simbol.
Cerinţa: Completaţi aserţiunea de mai
jos astfel încât să exprime un adevăr
geografic!
Singurul râu care străbate de la
Întrebarea
propriu-
nord la sud Munţii Carpaţi se

zisă
numeşte…….
B. Itemii de tip lacunar
 Completaţi textul de mai jos cu următoarele
cuvinte: Oltul, defileu, Slatina, Dunărea,
Depresiunea Braşov.
 Singurul râu care străbate Carpaţii Meridionali
este.......... El primeşte pe Râul Negru
în....................................................Între Turnu
Roşu şi Cozia a creat cel mai
mare...................... de pe întreg curs. După ce
traversează oraşul Râmnicu Vâlcea drenează
oraşul............. cel mai important centru al
industriei aluminiului din Româna. Lângă Bechet
se varsă în fluviul.........................
C. Întrebari structurate sunt interogaţii formate din
mai multe subîntrebări.
 În Podişului Sucevei există un climat
continental cu influente nordice, avand
temperaturi mai coborâte, dar precipitaţii
moderate.
 In Podişul Central Moldovenesc, climatul este
cu influenţe continentale.
 (1).Explicaţi consecinţele influenţelor climatice în
fiecare subdiviziune, asupra hidrografiei,
vegetaţiei şi agriculturii;
 (2).Explicaţi circulaţia maselor de aer în cele două
regiuni;
 (3).Explicaţi cauzele diferenţierilor climatice.
Alte categorii de itemi
1. itemi de asociere prin
desen
Profesorul diseminează
elevilor desenele şi
formulează cerinţa sau
poate include in formular
acesta intrebare însotiţă
Întrebarea
de harta-desen:
propriu-
zisă
Cerinţa: Pe harta alăturată
haşuraţi cu linii oblice
paralele unităţile montane
vulcanice.
2.Itemi de aşezare în ordine logică sau de
clasificare
Elevii trebuie să reconstituie corect un grup
de elemente prezentate la întămplare.
Cerinta şi întrebarea: Citiţi denumirile
oraşelor de mai jos şi ordonati aceste
aşezări urbane de la nord la sud
conform pozitiei geografice din România:
Craiova, Suceava, Baia- Mare, Buzău,
Brasov, Bistriţa, Sulina.
 ITEMI SUBIECTIVI
 Itemi ce solicita un răspuns deschis. Sunt
utilizaţi pentru evaluarea unor obiective de
complexitate ridicata.
 Aceştia pot fi :
 itemi de rezolvare de probleme (situaţii –
problema), activitate noua, diferita, menita sa
rezolve o situaţie problema ; sa evalueze
elemente de gândire convergenta si
divergenta, procese mentale complexe
(analiza ,sinteza, evaluare, transfer).
 eseuri cu volum restrâns pe baza unor
cuvinte cheie şi extins (jumătate de pagină, o
pagină etc.), eseu structurat sau
semistructurat şi nestructurat.
 Itemi de rezolvare de probleme
In graficul următor este evoluţia populaţiei în UE din
sursa Eurostat
1. Precizaţi care era populaţia UE în anul 2016
2. Calculaţi cu cât a crescut populaţia feminină în anul
2016 faţă de 2008
3.Calculaţi procentual structura pe genuri a populaţiei în
anul 2016.
Eseuri cu volum restrâns pe baza unor
cuvinte/sarcini cheie şi extins (jumătate de
pagină, o pagină etc.).
Eseu structurat sau semistructurat şi
nestructurat.
 Eseu structurat cu volum restrâns/extins (50/150 de
cuvinte; un paragraf/ jumătate de pagină, o pagină etc.)
 Structurat
 Comparaţi Clima Franţei cu ce a Greciei precizând două
asemănări si două deosebiri între acestea.
 Semistructurat
 Caracterizaţi clima Franţei, utilizând următoarele cuvinte
cheie: umed, cald, vânturile de vest etc.
 Nestructurat
 Caracterizaţi clima Spaniei
 Pentru ca itemii să fie corect efectuaţi de către
elevi profesorul trebuie să respecte o serie de
cerinţe cum sunt:
 -enunţul trebuie să stabilească o sarcina clara si
relevantă în raport cu obiectivul de evaluare;
 - limbajul utilizat trebuie să respecte nivelului de
vârstă al elevilor;
 -să nu conţină greşeli de punctuaţie;
 - modul de formulare a întrebării să nu sugereze
raspunsul corect sau să conţină particular de
negaţie “nu”;
 -în lista de alternative trebuie să existe un singur
raspuns corect.
Modele de evaluare
 Tradiţionale
 Ralph Tyer, bazat pe obiective în funcţie de
care se apreciază succesul
 Evaluarea centrată pe decizie are la bază
profesorul, ca factor de decizie şi care este
iniţiatorul activităţii
 Moderne
 Evaluarea fără obiective
 Evaluarea responsivă (Stone,1974),
negociativă, autoevaluare
 Iluminativă este usor similară cu cea
responsivă
 Evaluarea calitativă constă în comentarii
asupra valorii situaţiei de învăţare.
Matricea de specificaţii
Tip de ponderea capitol Pondere
capacitate punctaj
Cunoaştere 30% I-20% 30%
Inţelegere 30% II-60% 30%
Abilităţi 40% III-20% 40%

Competente 1.1. Utilizarea 2.4. Relaţionarea 3.2. Analiza 4.1. Identificarea 7.1. Aplicarea 7.5. Caracterizarea 7.8. Explicarea relatiilor Total
Continuturi terminologiei spaţială a interacţiunilor principalelor cunostintelor si elementelor, între grupuri de
elemente deprinderilor f enomenelor si elemente
ştiinţifice şi elementelor dintre elementele
natural si socio- înv ătate proceselor după un f enomene si procese
disciplinare naturale ale unui naturale; economice algoritm dat ale
specifice anumit teritoriu; reprezentate pe mediului geograf ic
(concepte, hărtile (mentale)
noţiuni) pentru
prezentarea unei
informaţii
pertinente;
Pozitia geograf ică a 2P (I18.a) 2P (I.1.a) 2p (I17b) 2P (I19.b) 5p(II) 40p

României 4P (IVa) 2P (I.9.d) 2P (I20.a) 5p(III) 44%
12P (IVb)
Relief ul României 2P (I.7.d) 2P (I10.a) 4p

4,4%
Clima Romaniei 4P (IVc) 4p
4,4%
Apele Romaniei 2P (I.2.a) 4P (IVd) 2P (I15.a) 2P (I4.d) 2P (I11.b) 2P (I12.b) 19p
5p(II) 21%
Vegetatia Romaniei 2P (IVe) 2P (I 6a) 2P (I13.c) 6p
6,6%
Solurile Romaniei 2P (IVf) 2P (I14.c) 4p
4,4%
Resursele 2P (IVg) 5p(III) 7p
subsolului 7,7%
Asezarile umane 2P (I6.b) 2P (I.3c) 2P (I13.c) 8p
2P (I5.a) 8,8%
Economia Romaniei 2P (I.8.c) 2p
2,2%
Total 8p 16 6 4 18 2 36 90
8,8% 17,7% 6,6% 4,4% 20% 2,2% 40% 100%
11.7.Proceduri şi instrumente de
evaluare complementară
 Profesor evaluator –instrumente: chestionare,
grile, scale, eseuri, portofolii
 Referatul-expunerea unei pb in ordine logica

(titlul, autorul, curpins, introducere, continutul-
analiza, concluzie, bibliografie)
 Portofoliul tematic –bibliografia, fisa de
autoevaluare, fisa de evaluare, produsele
specifice.
 Proiectul-constructiv, problema, invatare
Proiectul
 1. Stabilirea temelor/temei pentru proiect fie de către
profesor fie prin discuţii cu elevii;
 2. Stabilirea intervalului de timp pentru realizarea proiectului
şi a datei de evaluare;
 3. Precizarea condiţiilor de realizare (individual sau grup,
echipe);
 4. Planificarea activităţii: formularea obiectivelor urmărite de
proiect, formarea grupelor sau echipelor de lucru,alegerea
subiectului pentru proiect, structurarea responsabilităţilor
pentru fiecare elev, îndrumarea elevilor în găsirea surselor de
docu¬mentare, a structurii proiectului.
 5. Desfăşurarea cercetării: colectarea datelor, realizarea
produselor (prelucrarea lor, analizarea rezultatelor obţinute);
 6. Prezentarea proiectului;
 7. Evaluarea proiectului prin autoevaluare, evaluare
iluminativă sau doar de către profesor.
 Posterul- tema, continut etc. Se
evalueaza dupa criterii stabilite: estetica,
respectarea tematicii, amplasarea
corecta a imaginilor, textelor.
 Reportajul (un fapt sau o serie de fapte)
Ex. Poluarea cu azbest, Impaduririle etc.
 Interviul
 Forma factuala-intrebari despre evenimente
 Forma personalizata Ex. localitatea natala
 Investigatia: autonoma, dirijata, Ex.
despaduriri
 Greşeli tipice în actul de evaluare la
geografie
 În practica didactică, din rațiuni de timp, lipsa cunoştinţelor
profunde de didactică, facilitarea notării rapide etc. se pot
produce greşeli pe care profesorul trebuie să le elimine sau
să nu le producă. Cele mai frecvente erori sunt selectate
după cum urmează mai jos.
 În evaluarea orală se obișnuiește numirea unui lot de elevi, care sunt
invitaţi la hartă şi întreg momentul de verificare a cunoștințelor se
desfăşoară doar cu aceştia. Efectele negative produse sunt legate de
pasivitatea restului clasei, care poate recurge la alte activităţi producând
un fond sonor perturbator pentru buna desfășurare a lecţiei şi punerea
unei presiuni foarte mari pe elevii invitaţi în faţa hărţii sau clasei. Condiţiile
de echilibru emoțional sunt încălcate, iar rezultatele evaluării pot fi viciate.
 În evaluarea orală se numeşte elevul înainte de a adresa întrebarea,
clasa fiind deconectată de la activitate sau participarea activă, iar elevul
interogat poate fi stresat.
 În evaluarea scrisă nu sunt analizate rezultatele evaluării în faţa clasei
pentru a ca elevii să se autoevalueze cât mai corect, iar profesorul să
îndrepte, împreună cu aceştia, greşelile tipice constatate.
 Greşeli tipice în actul de evaluare la
geografie
 La evaluarea alternativă, produsele sunt doar colectate de profesor, iar feedback-ul
achiziţiilor şcolare nu este realizat sau atins pe deplin. Multe din aceste produse nu
sunt corectate si înapoiate elevilor cu sugestiile consemnate de profesor, pentru ca
elevii să se autoevalueze şi să se mărească valenţele educative scontate.
 Ritmul notării este viciat de unele cutume ale profesorilor, care sunt percepute de
elevi ca puncte slabe, subiecţii evaluării fiind predictibili. Un exemplu frecvent este
evaluarea elevilor care au aceeaşi poziţie în catalog cu datele calendaristice
combinate în diferi moduri.
 Erori de evaluare prin fenomenul „halo(u)”, nota fiind influenţată de performanţele
şcolare de la alte discipline, de poziţia/intervenţiile părinţilor sau ale personalului din
şcoală. Şi discuţiile de tip iluminativ, prin care elevii acordă colegului note maxime
din considerente de prietenie, teamă sunt erori.
 Evaluarea în funcţie de competenţele profesorului ci nu de cele proiectate în
activitate.
 Lipsa secvenţei de argumentare a notei sau abordarea defectuoasă din punct de
vedere psihologic a acesteia prin reliefarea mai întâi a aspectelor negative sau doar
ale acestora. Este recomandat ca punctele pozitive să fie rezumate mai întâi şi apoi
cele negative, pentru a crea un tampon emoțional pentru primirea datelor mai puţin
plăcute, şi care trebuie să urmeze ciclul teoriei atitudinii în autoevaluare.
Evaluare Olimpiade internationale
 Test multimedia
 Test cu material ajutător (computer, carte)
 Quiz
 Test aplicativ bazat pe teren
 Test aplicativ harta
 Test aplicativ grafice
 Test aplicativ solutii
Testele PISA-Tema de studiat. Mioara Clius

Evaluare Europeană şi mondială
Testele PISA (Programul pentru Evaluarea
Internațională a Elevilor), prin care se evaluează
capacitățile elevilor de a pune în practică informațiile
dobândite în perioada de școlarizare obligatorie).
TIMSS (Evaluarea cunoștințelor brute).
PIRLS (Progresul în Studiul Internațional al

Alfabetizării).
Bibliografie:
 Matei Elena, 2020. Didactica geografiei,

Editura Universitara, Bucuresti
 Dulama Maria Eliza, 2010. Didactica
axata pe competente. -pag 223-241
 Dulama Maria Eliza, 2013. Didactica
didacticii geografiei. -pag 223-241
ACTIVITĂŢILE DIDACTICE EXTRACURRICULARE
SPECIFICE GEOGRAFIEI
INTRODUCERE
Activităţile extracuriculare, în sens larg, pot fi

văzute ca o prelungire a activităţilor
curriculare prin care asigură educaţia în afara
şcolii.
 Din această categorie fac parte: vizitele
şcolare, drumeţiile şcolare, aplicaţiile şcolare
în orizontul local sau lucrările de teren,
excursiile şcolare, taberele şcolare,
expediţiile şcolare etc.
 Ele sunt legate de Curriculum Naţional în măsura în
care prin ele se asimilează/dezvoltă cunoştinţe,
deprinderi şi priceperi aplicabile unor discipline
diferite şi mai ales formează atitudini.
 Scopul acestor activităţi este educaţia în afara şcolii
şi urmăresc îmbunătăţirea autocontrolului,
cunoaşterii de sine şi a altora, învăţarea modului
cum funcţionează elementele din mediul natural
sau antropic, creşterea îngrijorării faţă de mediu,
societate, luarea deciziilor, implicarea în problemele
comunităţii, rezolvarea problemelor şi deprinderea
lucrului in echipă etc.
DRUMEŢIA SCOLARA
 Definitie: Deplasarea elevilor (pe jos), în
orizontul local pentru un interval de
până la 8 ore cu scopul de a familiariza,
explica, fixa unele cunoştinţe, consolida
unele deprinderi ale elevilor.
 Desfasurarea are loc în afara orelor de
geografie.
 Aceasta activitatea consolideaza
competentele specifice ale geografiei.
Cand se poate organiza?
La începutul sau sfârşitul unei
unităţi de învăţare
La inceputul sau sfârşitul anului
scoar sau semestrului
“Scoala altfel”
Efecte?
Stimulează interesul elevului;
Completează materialul didactic
insuficient;
Ajută la înţelegerea aplicabilităţii
geografiei în viaţă.
Etape:
1. Pregatirea activitatii
Traseul. Se alege de profesor

în funcţie de scopul si
obiectivele propuse.
Se recomanda cunoasterea
dinainte a traseului de către
profesor pentru o reuşită
deplină a activităţii.
Obiective. Profesorul alege
obiectivele de observat,
analizat şi îşi intocmeste
teoretic obiectivele
operaţionale/competentele
urmărite prin această
activitate.
Documentare. In vederea
optimizării activităţii, profesorul
se documentează din sursele
scrise şi în cadrul comunităţilor
unde se desfăşoară traseul.
Pregatirea elevilor
 Anunt
 Aprobari parinti (probleme medicale…)
 Fixare data, ora: plecare-sosire
 Echipament necesar
 Formarea echipelor si comunicarea sarcinilor

lor.
 Altele…
2. Desfăşurare a activitatii
Deplasare cu puncte de
aplicaţii. Treseul trebuie să
cuprindă cel puţin trei puncte
de aplicaţii practice conform
obiectivelor propuse.
Masurarea caracteristicilor
hidrologice
Observarea reliefului fuviatil.
Analiza utilizării terenurilor pe
terase.
 3. Evaluarea.
 Procesul de evaluare poate avea loc :
 pe teren,
 la întoarcerea în şcoală.
 Modalităţile de evaluare diferă de cele ale unei lecţii

obişnuite. Iată câteva exemple:
 Proiectarea către membrii clasei participanţi la
drumeţie a filmului sau diapozitivelor efectuate în
timpul activităţii.
 Realizarea de postere.
 Concursuri pe tema drumeţiei având invitaţi şi alţi

elevi sau profesori, directori, părinţi pentru a
disemina rezultatele drumeţiei.
VIZITA SCOLARA
 Definitie: Deplasarea elevilor (pe jos, cu un
mijloc de transport), la un obiectiv din
localitate pentru un interval de pana la 3
ore cu scopul de a familiariza, explica, fixa
unele cunoştinţe, deprinderi ale elevilor în
afara orelor de geografie.
 Aceasta activitatea consolideaza
competentele specifice ale geografiei.
1. ETAPA DE ORGANIZARE
 Stabilirea obiectivului de vizitat:
muzeu, fabrică, casă memorială ,
observator, o rezervatie etc.
 Tipuri:
preliminare,
de dobandire de cunostinte,
 finale.
 Documentarea : se efectueză pe bază de
surse scrise sau direct la obictiv.
 Scop şi obiective
 Vizita în prealabil. Se ia legătura cu
oficialităţile din cadrul obiectivului de
vizitat.
 Colaborare, adresă. Se intocmeşte o
adresă/cerere din partea şcolii catre
unitatea de vizitat şi se aşteaptă
aprobarea acesteia, In cerere se
precizează timpul, locul de întâlnire ca şi
persoana desemnată să realizeze
ghidajul.
Pregatirea elevilor
 Anunt
 Aprobari parinti (probleme medicale…)
 Anuntare data, ora: plecare-sosire, mijloc de

transport, conditii
 Echipament necesar
 Formarea echipelor si comunicarea sarcinilor

lor.
 Stabilirea unui insemn de oferit de catre scoala
institutiei. Fotografia scolii, un poster tematic
etc.
 2. Desfasurarea .
 Elevii -grup organizat se deplasează
la obiectiv, unde la început se fac
prezentările şi apoi ghidul desemnat
conduce grupul dând explicaţii.
 Este util şi educativ ca elevii să ducă
unităţii o fotografie sau o mică
realizare şcolară pentru a face
cunoscute preocupările lor în acel
domeniu.
 Evaluarea. Procesul de evaluare poate avea loc:
 laobiectiv,
 la întoarcerea în şcoală.
 Modalităţile de evaluare diferă de cele ale unei lecţii

obişnuite.
 Exemple:
 Proiectarea către membrii clasei participanţi la vizită a
filmului sau diapozitivelor efectuate în timpul activităţii.
 Realizarea de postere,
 concursuri pe tema vizitei, având invitaţi şi alţi elevi sau

profesori, directori, părinţi pentru a disemina rezultatele
drumeţiei.
EXCURSIA ŞCOLARĂ
 Definiţie: Deplasarea elevilor cu un mijloc
de transport în afara localităţii de
rezidenţă pentru un interval mai mare de
24 ore, cu scop geografic
 Excursii preliminare;
 Excursii finale;
 Pt. cunoaşterea componentelor naturale;
 Cunoaşterea ob. culturale, istorice;
 Mixte.
TIPURI DE TRASEE
Sinaia Brasov
Sf Ana
Viscri
Brasov
Sambata
de Sus
Bucuresti
Bucuresti
 Etape:
 1. Organizarea excursiei (tematica, obiectivele
urmărite-scop alegerea traseului, punctele de
aplicaţie, documentare, costul excursiei,
adrese,-aprobari, pregătirea elevilor).
 Tematica si obiectivele pedagogice concretizate cu
cele din teren;
 se stabileste itinerariul, care să cuprindă cele mai
reprezentative obiective parcurse in lectia excursie;
 in aceasta etapa pregatitoare trebuie atrasi (inclusi) si
elevii.
 Pentru care fiecare „parte” implicata va propune un
itinerar.
 La sfarsit, in urma unor dezbateri si argumentari, se va
stabili itinerariul final, care va fi adus la cunostinta
directiunii scolii si a părintilor.
SCOP:
Formarea şi dezvoltarea
competenţelor de investigare
a managementului durabil al
spaţiilor turistice în diferite
medii geografice.
Se propune si se intocmeste scopul
activitatilor pe care trebuie sa le
desfasoare elevii in timpul desfasurarii
lectiei - excursie (informativ si educativ);
Se realizeaza o buna documentatie
bibliografica asupra obiectivelor care se
viziteaza inainte de orice desfasurare a
unei activitati didactice, aceasta se
recomanda sa fie realizata atat de
profesorul organizator, cât si de catre
elevi.
 Urmeaza pregatirea elevilor in vederea efectuarii
excursiei.
 Se prezinta, dupa harta itinerariul in mod amanuntit cu
toate obiectivele,
 locurile de popas,
 localitătile prin care se trece sau se stationeaza,
 echipamentul si alimentele necesare,
 mica trusa medicala,
 un carnetel de notite.
 Se prelucreaza regulamentul excursiei (referitor la
comportamentul pe care vor trebui să-l adopte la vizitarea
muzeelor şi a altor obiective), sarcinile fiecarui elev, din ce
grupa face parte apoi, se comunica elevilor ziua, ora si locul
de intalnire si de inapoiere din excursie.
 Se analizeaza costul excursiei dupa distanta care
va fi parcursa, mijocul de transport, posibilitatea
de cazare si masa.
 Dupa intocmirea dosarului cu harta itinerarului,
se face adresa necesara catre agenţia de turism,
se iau aprobarile (de la scoală, de la Inspectoratul
Scolar Judetan si de la administratia obiectivelor
turistice care urmeaza sa fie vizitate).
 Se informeaza parintii elevilor, carora li se
prezinta si planul excursiei, sunt instiintaţi cu ce
sume trebuie sa contribuie si ce trebuie sa aiba
copiii la ei.
COSTURILE PRACTICII
Transport 1200 km in total/autocar 1200 km total x 4,5lei 5 400

/km
Cazarea 30 pers/2CD + 1CS= 15 duble + 1 16 cam x 60 lei/nopte X 4 800

single = 16 camere 5 nopti
2 prof x 1 single=2 camere 2x60 lei x 5 nopti 6 000
Masa sofer 5x15 lei=75 kei (mic dejun) 170
5x20 lei=100 lei (cina)
Intrări obiective 20lei x 30 600

TOTAL 10 970
Contribuţie Studenti
Facultate/ 30x5x10lei= 1 500 (cazare) 1 500
scoala 30x5x17 lei = 2340 (diurnă) 3 060
2x17x6 (diurna profesori) 204
Contribuţie 6 410
studenţi/elevi
Contribuţie 6 410/30 213,6
Important este sa se
cunoasca problemele elevilor.
Se pot lua informatii:
De la parinti;
Diriginti;
Medicul scolii (se poate afla
daca unii elevi sunt alergici
la anumite medicamente si
cu ce pot fi inlocuite
acestea).
2. Desfăsurare
+Verificarea echipamentului.
Elevii inclusi pe tabelul de
participare in excursie (cadre
didactice, parinti care participa la
excursie) se intalnesc la scoala
potrivit datei si orei fixate si
anuntate si se face prezenta.
Punctarea regulilor de
comportament.
 Se verifica echipamentul si ustensilele necesare,
se insista pe disciplina pe care trebuie s-o
respecte fiecare participant la excursie, pentru
evitarea unor accidente; pentru notarea pe
carnetelul fiecărui elev a locurilor parcurse si ceea
ce se viziteaza si se observa; (fotoreporterilor li se
traseaza sarcini sa traga imagini pe tot parcursul
traseului excursiei si sa fotografieze numai ce este
permis).
Deplasare cu explicaţii, aplicaţii, recoltare de probe,
fotografii etc., cazare, masă).
 Urmeaza deplasarea pe itinerariul stabilit, iar
cadrul didactic va reaminti traseul ce trebuie
parcurs si locurile de popas (se atrage atentia
elevilor sa pastreze curatenia in autocar, se atrage
atentia ca, daca cuiva ii este rau, sa anunte ghidul
excursiei, pentru a se opri si pentru a lua masurile
de protectie si prim-ajutor).
 Ghidul incepe sa explice la microfon zonele si
localitatile prin care se trece cu autocarul, formele
de relief, apele, vegetatia, asezarile (case
memoriale, locuri istorice, monumente, asezari de
cult-manastiri, biserici etc.).
 În locurile de popas se pot desfasura si scurte jocuri
didactice, se pot prezenta scurte programe artistice
care aduc destindere si buna dispozitie. Se pot pune
intrebari de catre elevi (ghidului) pentru a afla cat
mai multe noutati culturale despre obiectivele
vizitate.
 Ghidul interactionează cu profesorul., care pe traseu
trebuie să îşi fixeze cel puţin trei puncte de aplicaţii
geografice clare.
3. Evaluarea (album, postere, workshop, test, eseuri, jurnal
etc.)
 Se reconstituie traseul parcurs pe zile si pe
obiective, se pun in ordine informatiile culese de
catre elevi.
 Se pun intrebari de catre profesor.
 Se poate realiza:
 in clasa (sau pe coridorul scolii) panoul informativ
 la avizier, revista scolii etc.
 Pentru a ilustra intreaga excursie: itinerarul, durata,
obiectivele principale si fotografiile realizate in excursie,
cu scop de popularizare a actiunii pentru trezirea
interesului elevilor din alte clase de a efectua si ei o
asemenea excursie.
 pe site.
EXPEDIŢII, TABERE
BIBLOGRAFIE
 Matei Elena, Didactica geografiei, Editura

Spaţii scolare pentru
desfăsurarea activităţilor pentru
invăţarea geografiei.
Cabinetul de geografie
Terenul geografic
• Cabinetul de geografie este spaţiul optim de
desfăşurare eficientă a activităţilor didactice
prin concentrarea şi utilizarea mijloacelor de
învăţământ cu strategii adecvate (Dulamă,
1996, p.230).
•
• Realizarea şi utilizarea eficientă a cabinetului
de geografie ar trebui să fie un deziderat
obligatoriu pentru fiecare profesor de
geografie.
• Factori:
• interesul, pasiunea, experienţa şi priceperea
profesorului,
• resursele financiare ale fiecărei şcoli, spaţiile
şcolare (săli de clasă) existente.
Functiile cabinetului de geografie
1 •didactica
2 •stiintifica,
3 •informativa
4 •ambientala
CG poate deveni un instrument eficace în formarea

competenţelor elevilor
• Comenius: „Cu cât profesorul instruieşte mai
mult, cu atât elevul învaţă mai puţin”,
• Existenţa unui cabinet de geografie bine
dotat creează doar premisa desfăşurării unor
activităţi didactice eficiente şi de calitate.
Structura cabinetului de geografie
• Un cabinet de geografie, sufera modificări şi
adaptări in consens cu evolutia tehnica generala, a
geografiei ca disciplina, dar si al procesului
educational.
• Planul de amenajare şi ulterioarele modernizări pot
fi concepute în ideea adaptării funcţionalităţii lui cu
structura şi prevederile Curriculumului geografic
pentru clasele V-VIII, IX- XII, dar respectând o serie
de cerinţe ergonomice şcolare:
• Dimensiunile sălii să fie suficient de mari pentru cei
25-30 de elevi ai unei clase, dimensiunile
cabinetului (6/9/3 m) oferă un spaţiu de 54 m²,
fiecărui elev revenindu-i cca. 1,8-2 m²;
• spaţiul este bine luminat:
• ferestre sa ofere lumina din partea stanga a
elevilor,
• o instalaţie electrică independentă la tablă (în
timpul proiecţiilor) şi o instalaţie de două
proiectoare (a câte 300 W) pentru iluminarea mai
bună a hărţilor expuse pe peretele din fata clasei;
• mobilierul (mese şi scaune) este adecvat
vârstei elevilor şi activităţilor care se
desfăşoară în cabinet;
• aranjarea în spaţiu a mijloacelor de
învăţământ din dotare să se permită o bună,
eficientă manevrare şi schimbare a lor după
necesităţile etapelor lecţiilor.
Liceul M. Viteazu, Ploiesti
Scoala Gimnaziala N. Iorga, Ploiesti
• prizele sunt mascate şi notate cu valorile
tensiunii;
• o trusă medicală de prim ajutor;
• echipamentele tehnice audio-vizuale sunt
protejate în dispozitive amenajate special, iar
manipularea lor sa fie sub supravegherea
profesorului;
• Sa se afiseze normele de protecţie a muncii în
cabinet, prelucrate cu elevii la începutul anului
şcolar cu luare la cunoştinţă prin semnătură.
1. Cabinetul propriu-zis
• Partea expozitiv-informationala
• pe fata clasei: stema Ro, citate, tabla, ecranul,
2 -3 tablouri cu marii geografi, tabla digitala;
• Perete opus ferestrelor (L>): planse, desene
scheme importante pentru toate clasele;
• In spate : colecţia minerale şi roci, biblioteca,
seturi de proiecte tematice pe clase, pe/in
vitrină 12 globuri geografice mari, Harta
tectonicii, planse geomorfologice;
1. Cabinetul propriu-zis
• Partea expozitiv-informationala
• Ferestre-semnele conventionale;
• pe mese, se află globuri geografice mijlocii,
retroproiectorul, epiproiectorul, un
aspectomat şi aparatul xerox.
• Tavan: videoproiectorul.
• Partea logistica:
• Tabla, ecran
• Catedra
• Mese/banci, scaune
• PC, videoproiector…
2. Depozitul de materiale
Separat sau in continuarea cabinetului
Documente scolare
Mijloace de invatamant
Terenul geografic
• Platforma geomorfologica
• Platforma astronomica-planetariu
• Platforma meteorologica
Platforma meteorologica
• Este situata pe un teren deschis, reprezentativ
pentru regiunea unde este amplasata statia.
Platformele meteorologice standard au forma
unui patrat cu laturile de 26 m.
• Se admite reducerea suprafetei pana la 16 x 20 m
• Orientare N-S si E-V.
• Solul platformei trebuie sa fie acoperit cu iarba ,
iar circulatia se face pe carari special amenajate.
• Accesul la platforma precum si la aparatele
instalate pe ea, cu exceptia heliografului, se face
pe latura nordica.
Instrumente si aparate utilizate la statiile meteorologice si locul
amplasarii lor
• Adapostul meteorologic
• Adapostul este format dintr-o cutie de forma paralelipipedica
vopsita in alb pe exterior si negru in interior.
• Peretii sunt construiti din jaluzele, baza din plasa de sarma
montata pe doua scanduri perpendiculare iar acoperisul,
dublu, este acoperit cu panza de in impermeabilizata si
prevazut cu un cos de ventilatie.
• Adapostul este montat pe picioare din lemn de 1,80 m.
inaltime, in acest fel intrumentele pentru temperatura si
umiditatea aerului avand partea sensibila la 2 m deasupra
solului, inaltime la care se recomanda masurarea temperaturii
si umezelii aerului.
• De obicei, pe platformele meteorologice exista doua
adaposturi meteorologice, unul pentru instrumentele cu citire
directa ci cel de-al doilea pentru instrumentele
inregistratoare.
• Girueta
• Chiciurometrul
• Adaposturile…
• Pluviograful, pluviometrul
• Heliograful
• Termometrele de sol……
• Barometrul
Erori tipice în organizarea spaţiilor
şcolare pentru geografie
• Profesorul de geografie trebuie să dea dovadă de deontologie
profesională în permanenţă, deci în toată gama de activităţi pe
care o desfășoară. Există totuşi situaţii care pun în evidenţă un
anumit grad de superficialitate, uneori generat de o necorelare a
dorinţelor cu posibilităţile de gestionare în amenajarea spaţiului
de lucru în şcoală, alteori din dorinţa de a îndeplini o serie de
criterii de evaluare (Cucoş, 2013).
• În acest context, se pot enumera erori care alterează procesul şi
calitatea actului didactic privind amenajarea pentru geografie a
spaţiului şcolar şi care trebuie eliminate din viaţa şcolii.
• -Cabinetul de geografie este doar o colecţie de harţi sau o expozitie
sumară de harţi acoperite cu imagini.
Erori tipice în organizarea spaţiilor
şcolare pentru geografie
• ˗ Lipsa funcţionalităţii cabinetului. Acesta este ocupat doar de
clasa unde profesorul care a organizat spaţiul îşi plasează clasa
unde este diriginte.
• ˗ Aplicarea unor practici neechitabile şi necolegiale pentru a avea
prim acces la harţi sau cabinet, faţă de alţi colegi.
• -Lipsa îngrijirii materialelor şi neefectuarea inventarului anual şi
asigurarea lucrărilor de întreţinere sau înnoire.
• ˗ Alcătuirea unei colecţii de roci care nu sunt identificate şi afişate
cu denumirea lor.
• ˗ Lipsa cooperării în aria curriculară din motive diverse. ˗
Utilizarea unor materiale periculoase pentru elevi.
• ˗ Practici financiare defectuoase, interpretative privind calitatea
evaluării elevilor, din lipsă de experienţă, necunoaşterea
legislaţiei.
Aplicaţii
• 1.Reflectaţi asupra importanţei realizării unui
cabinet de geografie într-o unitate şcolară şi
alcătuiţi o analiză SWOT a acestuia în procesul
educaţional.
• 2. Alcătuiţi o listă de competenţe specifice
care se pot dezvolta la elevii claselor a IX-a
pentru aplicaţiile practice pe platforma
meteorologică.
Bibliografie
• 1. Cucoş, C., 2013. Educația. Experiențe, reflecții, soluții, Editura Polirom,
Iași, 2013, 320 p.
• 2. Dulamă, Maria Eliza. 2001. Elemente din didactica geografiei, Editura
Clusium, Cluj-Napoca.
• 3. Comenius, A.J, 1970. Didactica Magna, Editura Pedagogică, Bucureşti.
• 4. Ilinca, N., 2009. Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti. 5.
Mândruţ, O., Ilinca, N, 2006. Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti.
• Matei, E., 2020, Didactica geografiei, Editura Universitara, Bucuresti
INTERACŢIUNILE OFICIALE ALE PROFESORULUI DE
GEOGRAFIE ŞI COMUNITATEA DE ELEVI ÎN
CADRUL
ACTIVITĂŢILOR ŞCOLARE
Reglementări privind buna
desfăşurare a activităţilor în şcoli
Şcoala este o instituţie publică, iar toate activităţile se desfăşoară

prin respectarea legilor statului şi regulamentelor locale şi
interioare.
Prin Legea Educaţiei Naţionale nr. 1 din 2011 sunt reglementate
aspectele privind cadrul de lucru şi modul de interacţiune
generală.
In articolul 7, punctul 1 „În unitățile, în instituțiile de
învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării
profesionale sunt interzise activitățile care încalcă normele de
moralitate și orice activități care pot pune în pericol sănătatea și
integritatea fizică sau psihică a copiilor și a tinerilor, respectiv a
personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, precum și
activitățile de natură politică și prozelitismul religios”.
Pentru o acoperire cât mai eficientă a gamei largi de
probleme şi a specificului fiecărei unităţi de
învăţământ, Articolul 80, punctul 2 arată că
„Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, la are se adaugă Consiliul Național al Elevilor,
organizațiile guvernamentale și nonguvernamentale
reprezentative, elaborează un statut în care sunt
prevăzute drepturile și îndatoririle elevilor, care se
aprobă prin ordin al ministrului educației, cercetării,
tineretului și sportului. În baza acestui statut, fiecare
unitate de învățământ își elaborează regulamentul
școlar propriu”.
.
În cazul încălcării normelor în vigoare, LEN, Articolul 93,
„Hotărârile privind angajarea, motivarea,
evaluarea,recompensarea, răspunderea disciplinară și
disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul
unității de învățământ de către consiliul de administrație, cu
votul a 2/3 din totalul membrilor.
Directorul unitatii de învățământ emite deciziile conform
hotărârilor consiliului de administrație.
Angajatorul este unitatea de învățământ”. Acestea pot
funcţiona pe baza reglementărilor statului precizate în
Articolul 232 (a): „Statutul reglementează: funcțiile,
competențele, responsabilitățile, drepturile și obligațiile
specifice personalului didactic și didactic auxiliar, precum și
ale celui de conducere, de îndrumare și de control”.
In virtutea prevederilor legale, Legea Educaţiei Nationale
stipulează în Articolul280, punctele 1-10
toate aspectele de reglementare privind abordarea,
soluţionarea situaţiilor disciplinare pentru personalul
didactic, personalul didactic auxiliar, de conducere,
îndrumare și control inclus în învățământul preuniversitar
în situaţiile de „încălcare cu vinovăție a îndatoririlor ce le
revin potrivit contractului individual de muncă, precum și
pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează
interesului învățământului și prestigiului unității/
instituției, conform legii” (sancţiuni, comisii de cercetare
disciplinară, garantarea dreptului de a se adresa serviciilor
publice judecătoreşti).
Interacţiunile oficiale ale profesorului de geografie în
instituţia şcolară
Orice cadru didactic, implicit profesorul de geografie, are datoria de a
respecta legislația generală din România ca cetăţean, iar ca angajat al unei
instituţii de învăţământ adaugă legea învăţământului, normele de etică
generală şi profesionale stipulate, inclusiv cele din regulamentele interioare.
În plus, profesorul trebuie să respecte şi să aplice cunoștințelor
psihopedagogice în cadrul disciplinei în care este calificat şi prevăzute în
fişa postului pe care îl ocupă.
Astfel, profesorul de geografie stabileşte doar relaţii oficiale educative,
didactico-pedagogice cu elevii, prin care să stimuleze, asigure formarea
permanentă a elevilor în consens cu idealul educaţional.
Aceste relaţii sunt bazate pe comunicare deontologică directă
colectivă şi/sau individuală pentru a forma un climat pozitiv, de încredere,
cunoaștere, respect reciproc-mutual, de grijă, axată pe ridicarea nivelului
cultural şi a de pregătire profesională.
• Profesorii, educatorii sunt consideraţi modele pentru
elevi, fiind printre primele persoane care le modelează
caracterele alături de familie.
• Profesorul trebuie să cunoască şi să îşi adapteze stilul la
așteptările reale şi corecte ale elevilor săi.
• Este recomandat ca la prima întâlnire de lucru să se
clarifice aspectele legate de cerinţele pedagogice ale
binomului profesor-elev.
• Pe de o parte, profesorul trebuie să exprime clar, cu
termene şi contexte reglatoare obligaţiile elevilor pe
parcursul unui an şcolar, într-un mod sensibil dar şi
hotărât, iar pe de altă parte, elevii să îşi poată exprima
aşteptările faţă de conţinutul disciplinei, modul de
învăţare, lucru în clasă şi chiar asupra activităţilor
Fiecare profesor al unităţii şcolare trebuie să
contribuie la crearea unui mediu sigur pentru
elevi, de afirmare democratică, fără a permite
acţiuni de criticism accentuat, intimidare,
bullying etc. preocupare pentru cooperare-
sudarea clasei (Allen, 2010).
În acelaşi timp, profesorul împreună cu părinţii,
conducerea şcolii, mediatorul sau psihologul
instituţiei trebuie să rezolve cazurile de
manifestare a unor comportamente conflictuale,
pentru asigurarea climatului non-conflictual în
şcoală (Hughes et al., 2001; Hughes
et al., 2005)
Stilurile de predare ale profesorilor de geografie
Literatura pedagogică din a doua jumătate a secolului XX a dus în prim plan o
serie de abordări privind stilurile de predare ale profesorilor.
Principalele criterii de apreciere ale stilului de predare pentru geografie vizează:
1. Modul de structurare al conţinuturilor predate: sintetic, cu detalii, bazat
pe structuri cognitive algoritmizate după disciplină, axat pe memoria
vizuală dată de intuirea în principal a materialelor cartografice etc.;
2. Metodele aplicate, de multe ori caracterizate prin sintagma „profesorul
are metodă”, în predarea-învăţarea geografiei (profesor pasiv-metode clasice;
profesor re/pro/activ ce este evidenţiat de preferinţele pentrustrategiile
interactive şi o comunicare permanentă cu elevii sau creativ, ce poate chiar
improviza în mod pozitiv;
3. Relaţionarea cu elevii atât în situaţiile de învăţare dar şi educaţie
generală, dată de căile de rezolvare pedagogică a evenimentelor didactice, bazate
pe stimularea emoţiilor pozitive, cu potenţial creativ şistimulativ;
4. Experienţa reflectată de cunoștințele pedagogice, abilitățile și performanţele
didactice, de multe ori însoţită de o promovare virală pebaza percepţiei informale
în rândul comunităţii şcolare.
Cea mai uzitată clasificare a stilurilor profesorilor (Turek,
2010:127) este structurată astfel:
- stilul autoritar (profesorul conduce ferm clasa/lecţia, nu
este suficient de deschis spre nou, nu accepta ușor input-
urile, nu apelează la cooperarea cu elevii, impune
disciplină, adept al mono-centrismului etc.);
- stilul democratic (profesorul este agent al schimbării,
are o atitudine pozitivă faţă de nou, progres, inovaţii,
manifestă flexibilitate şi disponibilitate în încurajarea
aptitudinilor şi capacităţilor creative atât la propria
persoană cât şi la elevi, este adeptul aplicării metodelor
interactive, centrate pe gândirea critică, dezvoltarea
gândirii creative, este preocupat de organizarea cât mai
buna a spațiului de lucru etc.);
- stilul liberal perceput a fi orientat spre elev, cu
influenţarea elevilor redusă sau chiar eliminată, dar, care,
din dorinţa de a satisface aşteptările elevilor poate avea
abordări care să genereze indisciplină, indecizie, ezitări,
fiind perceput, adesea, ca un profesor superficial şi mai
puţin preocupat de
problemele elevilor etc.;
- stilul mixt este atribuit mai ales profesorilor care sunt la
începutul carierei şi implicit în procesul de formare a
stilului propriu şi care abordează toate
stilurile anterioare, în funcţie de conţinut, achiziţii,
experienţe.
Stilurile didactice sunt perfectibile de-a lungul carierei
didactice.
Bibliografie
Allen, K. P., 2010. Classroom management, bullying, and teacher
practices. The Professional Educator, 34(1), p. 1-15.
2. Bruning, R. H., Schraw, G. J., Norby, M. M. Ronning, R. R., 2004. Cognitive
psychology and instruction (a IV-a ediţie.). Columbus, HO: Merrill.
3. Gafor, K.A., Babu, U.H., 2016. Development and Standardization of a
Teaching Style Inventory among Secondary School Teachers of Kerala,
Journal of Behavioral and Social Sciences, 4(1) , p. 512-524.
4. Grasha, A. F., 2002. Teaching with Style: A Practical Guide to Enhancing
Learning by Understanding Teaching and Learning Styles. Pittsburgh, PA:
Alliance Publishers.
5. Hughes, J. N., Cavell, T. A., & Wilson, V. , 2001. Further support for the
developmental significance of the quality of the teacher-student
relationship. Journal of School Psychology, 39(4), p. 289-301.
6. Hughes, J. N., Cavell, T. A., Meehan T.B. , Zhang, D., Collie, F.C.,
2005. Adverse School Context Moderates the Outcomes of Selective
Interventions for Aggressive Children, Journal of Consulting and Clinical
Psychology 73(4), p.731-736.
7. Ilinca, N.,, 2008, Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti.
8. Legea Educaţiei Naţionale, 2011 şi modificările ulterioare, Monitorul Oficial
al României, Partea I, până la 3 aprilie 2018.
9. Lourenço, O., 2012. Piaget and Vygotsky: Many resemblances, and a crucial
difference, New Ideas in Psychology, 30,(3), p. 281-295.
10. Mosston, M., Ashworth, S., 2002. Teaching physical education (a V+a
ediţie.). San Francisco: Benjamin Cummings.
Matei, E., 2020, Didactica geografiei, Editura Universitara, Bucuresti

Peda Gogie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Peda Gogie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sunday, February 21, 2021 Pentru uz intern.

Sunday, February 21, 2021 Nihil sine labore 2

Comenius, didactica “arta predării”, „arta universala de a-i

Sunday, February 21, 2021 Nihil sine labore 3

Sunday, February 21, 2021 Nihil sine labore 4

Sunday, February 21, 2021 Nihil sine labore 5

Sunday, February 21, 2021 Nihil sine labore 6

Sunday, February 21, 2021 Nihil sine labore 8

Sunday, February 21, 2021 Nihil sine labore 9

Sunday, February 21, 2021 Nihil sine labore 12

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe website-uri! Sunday, February 28, 2021 2

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

• Respectarea principiilor didactice

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

2. Principiul repartiţiei în timp (CÂND?) – IP Gherasimov;

3. Principiul cauzalităţii (DE CE?), Al. Von Humboldt;

4. Principiul integrării funcţionale (CUM?)- I Donisă –

5. Principiul diversităţii (CÂŢI? CÂTE? CINE?)

• Principiul corelării cunoştinţelor şi al predării intra- şi inter-

 Ex.1. Precizarea poziţiei geografice a unei ţări se realizează:

 Procesele geografice trebuie analizate sub aspectul apariţiei,

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

PPT pentru uz intern. A nu se posta pe

IDEALUL EDUCATIONAL SI Sunt specifice pe niveluri

Obiective generale ce vizează

• Capacitatea unei persoane de a

• Competenta disciplinara-savoir faire-

• Capacitatea unei persoane de a

Mobilizarea unui ansamblu de resurse

Finalizare-rezultat, produs (referat,

• Educaţia, instruirea şi încadrarea intr-un loc de muncă sunt

• Noile competenţe de bază. 8 domenii ale c. cheie pe trei

• 2. Cetăţenia activă şi incluziunea (capital social)

A invaţa sa inveţi Iniţiativă

Fiecare disciplină din Curriculum naţional va contribui

Interpretarea actului educational

Dulama, • Caracterizarea invelisului

1.Comunicarea în 1Utilizarea limbajului specific în Ascultare-Vrobire-Citire-Scriere

3. Competenţe 3. Transferarea unor elemente din Calculare-rationamente-interpretare-

4. Competenţa 4. Accesareaşi utilizarea E-mail, forum, cautare, download,

5. A învăţa să înveţi 5. Dobândirea unor deprinderi şi Dezvoltarea gândirii critice: analiza,

6. Competenţa 6. Identificareaşi explicarea Negociere, consiliere, cooperare, echipa,

7. Iniţiativă şi 7.Elaborarea unor modeleşi soluţii Planificarea activităţii organizarea activităţii,

8.Sensibilizare şi 8.Identificarea şi explicarea Analiza unor lucrari, interpretare ei, crearea

De la clasa a VIII-a sunt

• CG- se formulează • CS- deriva din CG,

• 1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi

• Date, informaţii, teorii produse de dezv. cunoaşterii umane.

• Conţinutul global al invăţământului este organizat in

Calitate: valoarea, profunzimea in dezvoltarea

valabilitatea lor de generaţii

Diversificare- sistem variat care sa lărgească

1. Concepţia moral-politica despre dezvoltarea actuală şi de