Sbdiviziunea Bilateria,

Triploblastice

Acoelomata Coelomata
1. Înc. Plathelminthes
2. Înc. Nemathelminthes
Protostomia Deuterostomia
1. Înc. Annelida
1. Înc. Echinodermata
2. Înc. Mollusca
2. Înc. Chordata
3. Înc. Arthropoda
Încrengătura Mollusca
-MOLUŞTELE
 lat. molluscus= moale
- (Numele Mollusca (din latinescul mollis = moale), a fost pentru prima data folosit de către
zoologul francez Cuvier în 1798 pentru a descrie caracatițele și sepiile, animale a căror
cochilie este interna și foarte redusa sau complet absenta. De abia mai târziu au fost
recunoscute adevăratele afinități între aceste specii și alte moluște, cum ar fi melcii si scoicile.)

scoici
melci

sepii şi caracatiţe
 1.130 000 specii, majoritatea
populează mediul marin, un
număr mai mic sunt răspândite în
mediull terestru, dulcicol.
Este a 2 grupă ca mărime după arthropode

Arthropoda
Mollusca
Chordata
Platyhelminthes
Nematoda
Annelida
Porifera
Echinodermata
Other
Sarcomastigophora
Apicomplex
Ciliophora
 2. Animale celomate, protostomiene
(moluştele sunt primele animale la care
s-a diferenţiat celomul).
Simetria
3. Majoritatea posedă simetrie bilaterală, (excepţie
gastropodele)
 4.Spre deosebire de anelide
corpul este nesegmentat
(excepţie unele specii
inferioare) şi este format din 3
regiuni: cap, trunchi (masă
viscerală) şi picior.

Trunchi (masă
viscerală)

cap

picior
 5. Corpul este acoperit cu o
cută epitelială numită – mantie.
Ea produce cochilia. Între
mantie şi corp se află o cavitate
numită cavitate mantială. În ea
se află: branhiile, osfradiile (simţ mantie
chimic), orificiul excretor, anal,
sexual.

6. Pentru majoritate moluştelor este

caracteristic prezenţa cochiliei.
Forma şi gradul de dezvoltare a cochiliei
diferă la cele 7 clase de moluşte:
La Monoplacophora este conică
La Aplacophora lipseşte,
La Polyplacophora ea este formată din 8
plăci
La Gastropoda este spiralată
La Bivalvia este formată din 2 valve.
La Cephalopode este externă bine
dezvoltată la formele primitive (Nautilus) şi
internă, redusă la cele evoluate.
Scaphopoda – tubulară.
 Asociați noțiunile din cele 2 coloane
1
1. Clasa Aplacophora
2
2. Clasa Monoplacophora 3
4
3. Clasa Polyplacophora
4. Clasa Gastropoda
5

5. Clasa Bivalvia
6
6. Clasa Scaphopoda

7
7. Clasa Cephalopoda
7.Cochilia este formată din 3 straturi:
- extern – periostracum, format din
sub. organică conchiolină, asigură
coloraţia cochiliei.
- mediu – ostracum, format din
carbonat de calciu, formează
grosimea cochiliei.
- intern – hipostracum, sau stratul
de sidef, prezent la unele specii.
8.Celomul este redus, el se păstrează numai în
jurul inimii sub formă de cavitate pericardială şi în
cavitatea gonadelor. Restul spaţiului dintre organe
este umplut de parenchim.
9. În legătură cu dezvoltarea cochiliei şi a
piciorului, sacul muscular se reduce.
10.Aparatul digestiv complet, deschis. Este
caracteristic prezenţa în faringe a unui aparat
special pentru apucarea şi sfărâmiţarea hranei –
radula şi maxila. Hrana este răzuită de pe
substrat şi transferată în tubul digestiv.
În comparaţie cu viermii inelaţi la moluşte apare
hepatopancreasul, care se deschide în stomac.
9.Respiraţia. Formele acvatice marine respiră prin branhii primare numite ctenidii, care
sunt nişte expansiuni ale peretelui corpului.Gastropodele terestre respiră cu ajutorul unei
porţiuni puternic vascularizate a mantiei numită “plămîn”

”Plămân”

Ctenidie (branhie primară)

 10.Sistemul circulator de tip deschis (cu excepţia
cephalopodelor), sîngele circulă nu numai prin vasele
sanguine, dar şi printre lacune şi sinusuri care nu posedă
epiteliu propriu. La moluşte apare pentru prima dată organul
propulsator inima, formată din 1 ventricul şi 1-2 atrii.
11. Sistemul nervos – la formele primitive (monoplacofora, polyplacofora) este de
tip scalariform. La majoritatea moluştelor are loc concentrarea ganglionilor şi
sistemul nervos este de tip ganglionar împrăştiat. La gastropode sunt 5 perechi de
gg, la bivalvia 3 perechi de ganglioni, situaţi în diferite părţi ale corpului
12. Sistemul excretor – la formele primitive de tip metanefridian, la celelalte sunt
rinichii.
13. Reproducerea. Majoritatea sunt unisexuate (hermafroditismul este secundar,
apare ca adaptare ecologică şi se întâlneşte la s/clasa Pulmonata, s/cl
Opistobranchia).
- la moluştele inferioare din ou apare larva trocofora (aceiaşi structură ca şi la
policheţi)
- la majoritatea moluştelor stadia trocofora are loc în interior, din ou apare larva
caracteristică moluştelor veliger.
- la unele specii marine, speciile de apă dulce şi toate speciile terestre dezvoltarea
este directă.

Larva veliger
Larva trocofora

https://www.sciencefriction.ro/2011/08/04/marea-dinauntrul-coch
iliei/
Marea dinăuntrul cochiliei ???
Auziți ceva ce pare a fi sunet de
valuri când ducem o cochilie la
ureche???
Răspunsul e destul de simplu: nu
se întîmplă. Adică, evident, nu auziți
oceanul.
De fapt, cochilia spiralată este o
cutie de rezonanță: prin micșorarea
spațiului în care se deplasează
sunetul, anumite frecvențe vor fi
amplificate, altele – disipar. Pentru
că sunetele nu sînt decît niște unde
de presiune: de-a lungul direcției
sunetului, aerul se comprimă și se
relaxează, în funcție de înălțimea și
intensitatea respectivului sunet.
Chestie cunoscută, empiric, de multă vreme: cochiliile spiralate au
fost folosite de secole drept aparate auditive, prin retezarea vîrfului.
Și asta e tot.
 Încr. Mollusca
s/încr. Amphineura s/încr. Conchiphera
(nu prezintă o cochilie integră) (cochilie integră)

1. Cl. Aplacophora 1. Cl. Monoplacophora

• (Solenogaster) 2. Cl. Scaphopoda
• 3.Cl. Gastropoda
• 2. Cl. Polyplacophora 4. Cl. Bivalvia
• (Loricata) 5. Cl. Cephalopoda
Clasa Aplacophora
Aplacofora – a- fără, placos – placă
Solenogaster – solen – tub, gaster – abdomen.
150 specii, cu aspect vermiform.
Specii marine, trăiesc printre colonii de
polipi coralieri.
Cochilia lipseşte, corpul este acoperit cu
spicule calcaroase.
Sacul muscular cutaneu bine dezvoltat,
Sistemul nervos scalariform
Class Aplacophora
2. Clasa Polyplacophora (Loricata)
Clasa Polyplacophora (Loricata)
1.~ 800 specii, dimensiuni 1-30cm.
2. Marine, trăiesc în zona litorală
3. Corpul aplatisat dorso-ventral, format din 3 regiuni:
cap, trunchi, picior.
4.Corpul este acoperit cu 8 plăci calcaroase.
Sunt fitofage, se hrănesc cu alge pe care le rod de pe
suprafaţa pietrelor.
7. Aparatu respirator- 3-80 branhii bipectinate.
8. Funcţia de excreţie o îndeplinesc 2 nefridii.
9. Sistemul nervos – are o structură primitivă, format din
inel perifaringian, de la care pornesc 2 perechi de
cordoane unite prin comisuri. Organele de simţ –slab
dezvoltate. Estete – percep mişcările valurilor, organ
subradular – rol gustativ.
10.Aparatul genital. Sexe separate. Fecundarea externă.
În timpul dezvoltării apare o larvă asemănătoare cu
trocofora policheţilor.

Reprezentanţii din clasa Polyplacophora prezintă trăsături

care ne indică asemănarea lor cu anelidele.
Tonicella lineata

Lepidochiton cinereus – Marea

Neagră
 2. S/încr. Conchiphera
(conchilion – cochilie, feron – a purta)
Cuprind moluşte cu corpul acoperit de o cochilie
1. Clasa Monoplacophora
(Gr. monos, una+ plak, placă+ phoros, care
poartă)

Sunt cele mai primitive moluşte actuale - 11 specii.

Fosile vii , cu o importanţă teoretică, deoarece studiul
lor permite aprecierea modului în care au evoluat
celelalte grupe de moluşte.
Până în anul 1952, când a fost descoperită
Neopilina, la adâncimi de 3 500 m, pe coastele
pacifice din Costa Rica, grupul era cunoscut doar prin
formele fosile ce au trăit în silurian.
Prin metameria muşchilor, ctenidiilor, aparatului
excretor se aseamănă cu anelidele, iar prezenţa
cochiliei, corpul format din cap, trunchi, picior,
prezenţa radulei le caracterizează ca moluște.
Neopilina galathea.
 Clasa Scaphopoda
(scaphos=,lopata; podos=picior; )

circa 350 specii.

Cochilia este conică, puţin curbată şi deschisă la ambele capete .
Piciorul este conic cu care animalul se mişcă prin nisip pentru .
Sunt marine, intalnite in toate marile, trăiesc îngropate în substrat,
cu piciorul orientat în jos şi cu apexul cochiliei proiectat în apă.

Dentalium dentale