CLASA HIRUDINEA

~400 de specii. Sunt specii prădătoare, majoritatea hematofage.

Una dintre cele mai răspăndite specii de hirudinee din Europa este
Hirudo medicinalis, lipitoarea comună. Dimensiunile sale sunt medii: poate
atinge 10 - 15 cm în stare de maximă extensie şi 4 - 6 cm cînd
musculatura este contractată la maximum.

Hirudo medicinalis
LOCOMOŢIA
• Se deplasează pe substrat cu
ajutorul ventuzelor
• În apă înoată prin mişcări
ondulatorii
• Morfologie externă. Corpul, uşor turtit dorso-ventral. Prezintă 2 ventuze anterioară
(formată în urma contopirii a 4 segmente) şi posterioară (formată din 7 segmnete).
• La suprafaţa corpului se distinge o falsă inelaţie, alcătuită din circa 101 inele, cărora
le corespund 34 de segmente interne(fiecare segment intern este prevăzut cu 3-5
inele superficiale.). Metamerie falsă, ajută în timpul deplasării.
• Dorsal, în regiunea cefalică, există cîte o pereche de ochi simpli pentru fiecare dintre
primele cinci inele cuticulare.
• Clitellumul apare doar în timpul perioadei de reproducere, diferenţiindu-se în zona
segmentelor 10,11 şi 12 de către celule glandulare ectodermice.
• La nivelul fiecărui segment intern există două orificii excretoare, care se deschid pe partea
ventrală a corpului. Tot ventral se deschid orificiile genitale, în treimea anterioară a corpului
(hirudineele, ca şi oligochetele din care derivă, sunt animale hermafrodite). Orificiul genital
mascul se deschide pe segmentul intern 10 iar cel femel pe segmentul intern 11.
•
 Musculatura lipitorilor este mult mai complexă
decât cea a altor anelide. Ea este formată din
mușchi circulari, longitudinali, oblici,
dorso-ventrali.

Sistemul digestiv
Lipitorile se hrănesc cu
fluidele sau corpul întreg al
altor nevertebrate. Alte
specii consumă sângele
vertebratelor. Întrucât
asocierea dintre lipitori şi
gazdă este de scurtă durată
şi nu se manifestă
specificitate faţă de gazdă,
este mai corect să susţinem
că sunt prădătoare decât
parazite.
Gura se deschide, în mijlocul
ventuzei anterioare, este Tăitura pe care o fac are forma literei Y.
prevăzută cu trei fălci.
Glandele salivare secretă o substanţă
anticoagulantă, denumită hirudină, care
împiedică coagularea sângelui.
Cavitatea bucală este urmată de faringe,
esofag, stomac, voluminos prevăzut cu 10
perechi de diverticule stomacale dispuse
lateral- intestin scurt, care se deschide la
exterior prin anus. Lipitorile ingeră mari
cantităţi de sânge sau alte fluide, sporind
în felul acesta greutatea corpului de 2-10
ori. Se hrănesc odată la 6 luni, deoarece
digestia este lentă.
Respiraţia. La Hirudo medicinalis
respiraţia are loc la nivelul
tegumentului. Alte specii acvatice
pot prezenta fie branhii, fie
vezicule respiratorii dispuse
perechi pe laturile corpului.
Cavitatea corpului şi sistemul circulator. La
majoritatea hirudineelor spaţiul dintre organe
este tapetat cu parenchim (ca și la viermii
plaţi), dar spre deosebire de ei parenchima
ocupă cavitatea secundară, iar la viermii plaţi
cavitatea primară a corpului. Schema dezvoltării
La hirudinee se observă un proces de reducere celomului la lipitori.
a celomului. La formele primitive, celomul se A-B secţiune
aseamănă în linii mari cu cel de la oligochete,
însă la formele evoluate, cavitatea celomică transversală la ord.
practic dispare, fiind invadată de musculatura Acanthobledida (A),
longitudinală. Raportul dintre sistemul circulator ord. Rhynchobdelida
şi celom se prezintă în felul următor. (Б), ord.
ord. Acanthobledida (A) prezintă un sistem
circulator adevărat asemănător cu cel al Gnathobdelida (B).
oligocheţilor – cavitatea internă este plină cu 1- celomul, 2-lanţ
celom în care se află intestinul, lanţ nervos, nervos ventral, 3- vas
vasul sanguin dorsal şi ventral. sanguin ventral, 6-
La ord. ord. Rhynchobdelida (Б), parţial lacuna laterală, 7-
funcţia sistemului circulator este îndeplinită de lacuna ventrală,
celom, care datorită dezvoltării puternice a 8-vasul sanguin
parenchimei se reduce la 4 lacune ce rămîn dorsal, 9-parenchim
legate între ele. Sunt 2 lacune laterale şi 1
dorsală şi 1 ventrală. Prin lacuna dorsală trece
vasul sanguin dorsal, prin cea ventrală – vasul
sanguin ventral şi lanţul nervos.
ord. Gnathobdelida (B) – sistemul circulator
dispare, iar funcţia lui este îndeplinită de
rămăşiţele celomului.
Sistemul nervos. Ganglionii supra-,
subfaringieni şi conectivele faringiene
fuzionează într-un inel nervos care înconjoară Sistemul excretor. Lipitorile au în general
faringele. 10-17 perechi de metanefridii, câte una
Organe de simţ : celule fotoreceptoare situate în pentru fiecare segment, din regiunea
partea dorsală a segmentelor anterioare. mijlocie a corpului.
Hirudo medicinalis are şi receptori termici bine
dezvoltaţi, care îi permit să detecteze prăzile cu
temperatură corporală ridicată; celule senzitive.
 Reproducere și dezvoltare. Toate specii sunt hermafrodite şi se reproduc sexuat,
fiind incapabile de regenerare şi de reproducere asexuată.
Prezintă o singură pereche de ovare şi 4 sau mai multe perechi de testicule.
Ca şi oligochetele, sunt anelide clitellate, această structură poate fi observată doar
primăvara când lipitorile se înmulţesc. Coconii sunt depuşi pe sol sau pe suporturi
subacvatice. Nu există stadii larvare şi descendenţa atinge maturitatea până în
primăvara următoare.
 Specii de lipitori din fauna R. Moldova
Hirudo medicinalis – lipitoarea
medicinală. Coloratia de baza este
ocru-verzuie, cu modelele variabile pe
corp, de culoarea brun si
portocaliu-murdar. Reprezentantii acestor
specii sunt adevaratele lipitori, puietul
hranindu-se cu săngele broaștelor, în
timp ce adulţii il sug pe pe cel al
mamiferelor.

Lipitoarea de cal - Haemopis sanguisuga

este o specie de talie mare, atingând 15
cm lungime, întâlnita in ape stătătoare.
Corpul este colorat verzui-uniform, fără
desene. Adesea se fixează pe mucoasa
nazala a cailor sau altor mamifere care
se adapă
Lipitoarea de caine - Erpobdella
octoculata este o specie rapitoare,
verzuie, de circa 6 cm. Prada este
reprezentate de mici nevertebrate –
moluste sau turbelariate pe care le
captureaza în apa.

Glossiphonia complanata, specie

dulcicola, de talie mica (pana in 5 cm),
cu corp puternic aplatizat, de culoare
verzui-deschis cu desene homocrome pe
partea dorsala, care se hraneste cu
nevertebrate marunte.
Hirudo medicinalis , un vierme acvatic ale cărui
capacități de absorbție a sângelui l-au făcut
odată un obiect comercial valoros.
In Romania, exista cateva ferme de lipitori (Hirudo medicinalis), crescute in mediu
de laborator, care nu prezinta niciun fel de risc in situatii de tratament.
Hirudo medicinalis este foarte sensibila la poluare

Habitatul tipic al
lipitorii