',,, ,l lN{
$ERBAN0rU SORIN TUDOR VIRGIL
conf.univ.dr. conf,univ.dr.

1rr '
:il [;' -[, ,,' iiotil
I ljliJLtcJi.r.uA I

TEORIA $r METODTCA
EDUCATIEI FIZICE $I SPORTULUI

BUCUR_ESTr 2007
 

CUPITINS

E,)(PLICITARE

Cap. I Teoria gi Metodica Educafiei Fizice * disciplind qtiinfifrc

( $erb5noiu S., Tudor V.)

Cap. Ii Educafia fizicd-cornponentE a domeniului de cercetar

rnotricitd;ii urnane.(TudorV.)

Cap. III ldealu I, scopul gi finalit[liile educafiei fizice(Tu..lor V.)

Cap. IV Obiec tivele e<luca{iei fizice.(Tudor V.)------'€

Cap. V Funcfiile eclucafiei fizioe gi sportuiui.(Tuclor v.)_*---I*''.,\-j

Clap. VI Sportul component6 a domeniuiui clc f erc:etatc

motricitalii (-l udor t/.)_-..__

Cap. VII Rolul ereditdtii Ei al urediului in practicar'()r exer':,iti

fizice.(Tudor v.)__-.-_

Cap, VIII Apt itudinile. talennrl qi voca{ia. ('fudor V.)*--_______

, {---\
Cap(-]{) Componentele procesului de cducalie fiz:ica ;i spr
($crba-h6iu S.)__ _--___^_(
Cap. X Normativitatea activitifii de educatie fizic5.
(lierbdnoiu S.)-_ {\o.
a'
-\,
)Cap. XI Metode didactice utilizate in educalie fizicd..
($erblnoiu S.) {

f-
 

Ca.p. XII Orientlri gr tendinfe metodologice in educa(ie fizicd.3i EXPLICITARE

spcrf. ($erbdnoiu S.) t-:107

Cirp. XIII Mi.i loacele educafiei frzice $i sportului. (,,ltZ-)

Cursul universitar Teoria Ei Ailetodica Educagiei Fizice
---' 11'udor V.)-_ se adreseazA studengilor din domeniul educafie fizicd qi sport.
- ../'' Conginutul sdu prezinta inftrnualii care urmAresc si_i
Cr,p. XIV Forme de organizare a practicdrii exerciliului n{C'-ir}-i .
orienreze pe toti cei interesali de tematica activitetii cle
cduc:rfie lizici 9i sport. (gcrbdnoiu S.)- ---<-- educatie fizicd gi sport. '
----k?dZf\ S-a incercat o prezentare inter.disciplinard o
Cap. XV Elbrtul in lecfia de educa{ie fiz.ich.($erbdnoiu S.l-4f1.) inlbrmafiilor, prin sintetizarea unor puucte de vedere
aparlin0nd deopotrivtr ar-rtorilor romAni gi str6ini, consacrali ai
domeniului educa{ie fizicd gi ai domeniilor conexe.
Cap. XM Prof-esorul de educatie fizicI- modalitlti de comunicare
Totodat5, sunt prezentate orientativ unele variante
ri actiuni irr lcclie. ($crb6noiu S.) 130
n-ierodice de solulionare eficientd a situalilor specifice
S.)--138 activitilii. prin care se urrtAre$te crerterea gractulrri de
Cap X\/Il Planilicarea in educafie fizicli. ($erb6noiu apl i crabi I tate a materia I ulu i tcoretico-rnetod ic p.er"ntut.
r

Iu dernersul nostru, am tinut cont pennaltent cie

{- rryr. l{VIII Designul instruclional - proiectarea didactici. posibilrtdlile de aplir;are practicd a celor propuse, lapt ce u
  licrl'ii.itoiu S.), 140
corrclrrs uneori ia renulliarea prezentaiii unor orp""t"
pron'lovatc in alte lucrar.i de specialitate.
Cap. KIX Evicicnta in educa{ie fizicd. ($erblinoiu S.) t4'7 Prezenta lrrcrare nu confine nirnic concurenlial ;i speri
sA cr)mpleteze bibliografia de.ja existentd. intr-o manicr.i
(irrp. X,{ irr educa{ie L1zic6. ($erb[noiu S.,Tudor V.)_ 49 irnpush de;rredecesori ;i de nivelul academic.

SiBL,lt r{iltz\}rll: r58

Autorii

- '1rl
't'1 V
'/
&rr"ir,, 1'';
^rlp;ci,
 

CAPI-|OI-UL I
TEORIA \Sr METODI,CA EDIJCAIIEI FlZtCI:,
- DlscrPLtNA $TriNTiFtcA -

Fieclrre dorneniu de activitate are la Lrazd si dezvolti

idei tcoretice pentru care trebuie si. gS.seascd modalitatea de ir
ti aplicate in practicd.
Astfel. pentru fiecale situa[ie se dezvoita o trretodicir
care lundamenteazi gi aplica in practicir elementeie specifice
respectilclor ctomenii.
In educa .ie fizici gi spoft. nretodica specificS pune in
Ciscutie lela ia prcdarc-invilare din interiorul procesr"rlui
diCactic. prin care se uniriregte transmiterea con{inutuiui
f"coretic gi practic al donteniului.
Pentru recunoaiterca unei ;;tiinle se inprtrre
in<leprliuirea urmf,toarelor condiliiI :
- sd aibd domeniu siru cbiect propriu de in..'estiptart--:
- s5 posede o axiorratici proprie;
- sd posede un nivel de iirtegrare iecreiicd ;i
conceptuald:
- s5 cletina rnetodc proprii (in sens larg):
-- sd posede o episternologie internd:
- sE aibd cortingente ,istorice bine contuiate.
PrivitA ca o disciplind care urtndrcgtc indcosebi
realizarea ellcienti a obiectivclor edrtcaliei fizicc. metodica
valoriflcd experienta dorneniului in vederea aplicdrii ideilor
avansate de teoria educaliei fizice, precum gi a celor care
provin din activitatea practicd, intr-un demers ale cdnri
caracteristici permi.t inscrierea sa in rAndul discipllneicr
gtiin{if-rce.
ln sprijinul statutului de ttiintificd atr lcst
a<luse trrm dtoarele argutnente2 :

1
A. Dragnea. 2002

o
Are domeniu propriu de cercetare. reprezentat cle
practicarea exerciliilor fizice in vederea dezvolt6rii
perscnaiit5lii indiviclului, evidenliatd in principal prin nivelul
Cezvoltarii fizice gi cel al capacitdtii motricel
r &f€ metode de cercetare, care deqi nu pot fi
r-evendicate exclusir,, au fost aclaptate specificului dorneniului
(obsen'a{ia, experimentul, etc);
r a dezvoltat concepte 9i a formulat noliuni proprii;
principii, reguli 9i norme specifice;
'. fortnuleazd legi,
forrnuleazd ipoteze de cercetare a domerriului;
practice
' deline un ansarnblu de date teoretice 9i
continuu dezvoltat, care ii couferi caracteristica unlli sistem
a r rl,at-n l: r- '
c
clasifica qi cantifici propriile calegorii de problcme;
feoriei 9i Metcrdicii Educaliei Fizice ii pot fi descrise
lrili caracreristici clefinitorii in strinsd interdependenf d':
- carlr.cter explicativ manif-estat in direclin relafiei
ilinrre componentele procesuiui de instrttire. 'fotodatd, cautit
i:xlrlic:ttlii proprii pentru t'ettomenele specifice domeniultri;
-. ca :acter reflexiv dovedit prin judectrlile de valoare
cnise asupra componenteior procesului instructiv-educativ de
c':ciuce ie t-rz-ic6, prin raportare la realitatea socialS;
caracter norrnativ dovedit prin detnersul orientat
- rnediu, alimentatie etc.), ins[ numai educalia fizicA gi sportul
r:iirr-' elaborarea de norn'le 9i recomandriri privind deslbgurirrea
I-r'c,c,:su)ui c e instruire, in t'edcrea reaiizirii obiectivelcl
spccificc domeniului.
Statutul de ciisciplin6 $tiintificA cc'nferd teoriei qi
rnetociicii eclucaliei fiz.ice, posibilitatea stabilirii unor legdturi
ijircctc aiAt cu dtsciJrline specifice altor dotnenii (pedagogic'
in
Lrsihoiogie, fiziologie, etc.). ale cdror cunogtiin{e 1e aplica
ac'.i..,ir:rtea de educalie iizica, cit 9i cu discipline specifice'
,qLrbsistemelor sale.
l.l. Obiectul de studiu al disciplinei Teoria pi Metodica
Educafiei Fizice gi Sportului
Literatura de specialitate (interna gi interna ional6)
ofera pufine date privind delirnitarea gi explicarea obiectului
de studiu al teoriei educaliei fizice gi sportului. La noi in gara.
singura lucrare dernni de luat in senrn6, care a constituit mulli
ani instruinentul de lucru al scudenfilor gi al profesorilor,
scrisA in 1979 de profcsonrl Ion $iclovan gi intitulatd "Teoria
educaliei fizice gi sportului", a fosr anulatd dupd 21 de ani (in
1990), iar cunogtinfele, cu greu inchegate intr-o teorie, au fbst
disipate in lucrari cu o altd viziune asupra acestei probleme.
In cercetarea oL-iectului de studiu al teoliei etlucaliei
fizice gi sportului, lon $iclovan porneite de la ideea ci, inca
de la inceputulile ornenirii, exercigiile fizice au fost folosire in
vecierea perfeclionSrii fiinfei umane din punct de veder:e llzic
(corporal). clar gi al riczvoltarii capacitilii saie de rnigcare.
Autorul afinnf, "obiectul teoriei educatiei fizice gi
spofiului consta] in peri'ectionarea dezvoltarii fizice i a
capacit[1ii ntcxrice a oamenilor, pre:ocupare care nu reprez.intd
elementul central ai cunoa$terii pentru nici una dintre celelalte
rarnuri ale qtiinlei". El atrage atenlia asupra tennenului de
perfbclionare, in contcxtul in care dezvoltarea fizicd gi
capacitatea motrica sunr int-luenlate 5i de alli factori (ereditare,
vizctrzi ace ste cbiective. Este vorba, deci. de influcnle
intenfionate, precizare care le diferenliaza de alte tipuri de
influen1e.
Pomindrl-se de la aceste finalitAli, se face aprecierea cii
obieciul de str.rciiu ar avea un caracter predominant biologic,
degi pe parcursul lucrarii prcrblernatica are mai rnult un
caracter social. pedagogic $i, intr-o oarecare masuri,
psihologic. A.nalizdnd aceste idei, se constat6 c6 existd
ele mente care nu corespund uici realitAlii, nici rigorilor
impuse in delimitarea domeniilor de cercetare:
 

} Perfecfionarea dezvolt6rii fizice gi a capacitd[ii rnotricr:

in cazul unci necesitili de analiz?i sau din ratiuni didactice.
considerdrrd cele doui forme ca pe un continuurn structurat.
sunt finalit5{i, mai precis obiective generale ale educaliei
aflat irt relafii de siucrgie.
fizice gi sportului, dttpd cum recunoa$te gi autorul' Dar
Educafia fizir:d gi sportr-rl, ca obiect dc studiu aie i,lorici.
acestea nu pot t'ace obiectul de studiu al unei discipline de
reprezinti doud activitdfi uurane structurate ;ii organizate. crt
o asemenea generalitate, ele fiirrd apana-iul ntetodicilor obiective trine precizate gi cu str:alstii de dezvoltare. Ca
educatiei tizice, pe de o parte. gi a Inetodicilor sportuiui, pe ".rice
obiect al unei $tiinte umaniste, gi cel al teoriei educafrei frzice
de altd parte.
gi spotlului are in centru omul. de data aceasta in contlitiile
} J'eoria educafiei hzice 5i sportului tnetrlicrneazd, practicdrii exercitiilor fizice. in felul acesta. obiectul dcvine gr
comenteazd gi clasifici influenfelc inten ionate asuprs
subiect.
den'oltdrii fizice gi a capacitalii motrice' acestea fiind
Extinderea educafiei fizice gi a sportului ciincokr cle
chiar aclivitdlile de educalie fizicd gi sport.
.> A enun{a caracterul predorninant biologic al edttca{iei granilele instituliilor pcolare qi ale cluburilor sporlive irrrplici
aproirndarea noilor tbrme, pe ntru ,;rc.area uirei conceptii
fizice qi sportului, diminuAnd celelalte att'ibr"rte legate de
saudtoase despre via{d. la nivel planetar. Eclucatia fizic:ii ,r;i
socializare. de educalie gi, implicit, de clezvoltarea
proceselor psihice, pare a fi o mhsurir de devalorizare a
sporlul devin inijloace dc lupti impotriva drogurilor'. a
vir:lenlei gi a aitor devenind actir'". in ceea cc
celor doud activitlfi. Conform acestei idei, teoria educaliei
privegte -recuritatea national.1, pregdtirea pcntnt ntur';cd ;.i
fizice qi sportului ar deveni limitatd, ar fi lipsita de ctichcta
pelrlrll o viald ra{ional5. i-roblemele lumii contcinl:roraire ri
ei cea mai importantd, de Stiintd despre onr in general. ca
preocup'i 9i pc teoreticienii domeniului educaliei iizice 9:
tiin[a bio-psiho-sociali.
sporLului. L,xploi:ia dcrrrografic:d. degradarea mrcliului ctc..
Ar,6nd in t,edere aceste consideratii. precizinl cd
sunt tenomcne ccrmplexe pe cere educatia fizicir trl spcrtul 1c
obiecttrl de studiu al teoriei educa iei fizice 5i sportultri il
poate diminua prin rnijloace proprii.
oonstituie activitalile de educafie fizicd 9i 3port. relaliile dintre
acestea. sistelnul de reglare 9i transfonnare a itrforma[iilor
Noua ordine internationald pune 1a bata dezr oitarii
scrcialc cnltura gi susline qtiinfa tehnologia.. ditrcclo d,;
specifice. principiile care le guverneazS, finalitetrile,^ftrrmele
granilcle politicc ai ideologice. ^piIn acest context. erlrrcatia
de org.anizarc Ai pozilia lor in structura sociali. in urtna
studierii acestora, teoria educafiei lizice 9i sportului ili lizicd gi sponul rJevir.r instrurnente ;ii metode cic eclucalir:
gr:nerali: "ele dcvin in acelaqi timp limbaj gi silrsa cle
constituie 1i explicd aparatrtl noiiottal, dcscric 5i clasifircd cele
transrnitere a unor inforrnalii cu carc indivizii pot inieieec:
doud fonne de activitili lnotrise, le stabileqte notelt: contutre 9i
rliferen{iale, nrelodele qi mijloacele care le suut proprii' ciar
relaliile acceptd provocdrile socialc, devenind
participanli activi ia propria lormare".a
aborcleazd gi alte aspecte care lin de structura 9i de organizarea
Integrarea educafiei fizice gi sportului in proble;r-reie
Ior.
Menlionanr crl domeniui educaliei lizice 9i spottului nu
lurrii contel]rporane este un element al giobalitatii.
este aonstituit numai din activitatea practici. ci include
Interprerciri ale unor idei cuprinse in Rqnrlu (olrititi
1
itrtrcsul sistcm dc cunogtinle dobAndit dilr acestc activitati.
Noi nu t-acem o delirnitare precisi illtre teorie gi practictr decdt Internalionale a Educaliei secolul -YXI LINi','SC-O.

incorporii.nci tendinfe ;i orientdri interaclionale care dep6gesc
biologizantd. Ca acliuni umane specifice, influenle
polil'alente, eie nu se adreseaza doar corpului, ca suport al
rninlii. ci aLr acliuni generale recunoscute, constittlind
eletnente ire care teoria educafiei fizice gi sportr.rlui trebuie
ie cunoascd., sd le cerceteze gi sd le interpreteze.
Metodica educafiei fizice este preocupata sd aplice
intr-o practicd eficientd a dorneniului toate elementele
leoret e car e v izeaz.b. real izarea ob ie ctivelor propuse.
ic
Subordonatd caracteristicilor procesului de invtr drndnt,
rnetcclica educaliei fizice dezvolta strategii proprii de predarc
it con inutului specific, care urmdresc deopotrivt frrrmarea gi
(ir'z\'.)l I arci. incliv idului.
Astrtl, rnetodica are in vedcre urmdtoarele aspecte ale
pror:esului ibrmativ de educafie f\,icd':
- co 1linutul procesului de instruire;
- lehnologia desfbqurlrii prr;cesului de instruire;
: specitrcul principiilor didactice (de instrr.rire);
- r,aloriilcarea factorilcr sociali. in procesul cie
rrreciare-inv?i{are;
--
cvalnarea eficienlei procesr-rlui de predarc-inr'6iare:
-
conducerea acfiunii didactice;
-
pioiectarea gr planificarea demt:rsului didactic.
Problematica teoriei nretodicii educafiei fizice se atl6
iirti-c. coliinud dezvoltare. generatd dc e voluf ia cadrului
:r,-rciirl. a onrulrri in ultilnd instanli.
Evsluarca cunogtinfelor:
i . Prc:zentali obiectul ije studiu al disciplinei l'eoria qi
Metodica Educatiei Fizice 1i Sporlului.
t Monicir Stanescrr, 200f
0 ll
CAPII'OLU]- II
ED UCA]'IA A.
COIVIPONEN TA A DOMEN] UI-U]
FI7,IC
DE CEI1CETITRE A MOTRICITATII UMANE
2.1. Conceptul dc educagie tizici
Educalia llzicd este o colnponentd importantd a educagiei
globale. Prin continuful gi sarcinile sale specifice, prin
inflr-renfele sale sistemice asupra individuh-ri, atdt in plan
rnorric, cet Si fizic, intelectual, af'ectiv, estetic etc., ea se
constit';ie intr-o cale spre educa{ia generali.
Conceptul clt' educalie fizicd reprezint6 o absrraclizarc si
o generalizare il experienlci acunrulate in acest clomeniu,
inceprind din cele mai vechi timpuri gi pdna in zilele rroa-stre.
2.2. Conceplia despre educafie fizici
L--o n cep {ia educalia fizicd r ep r ezrntd val orifi c irrea
desp re
.ccrnceptuliri de cducalie fizici prin aplicarea lui la conclilirlc
concrete :rle anur:ritor. societa i. Ea iiustreaz6 sisrer-Ilul cic
gandire in care sc. incacli'eazl conceptui, precur] gi notele care
ii dil'erenliazf, coniiuurul, dar mai ales finalitagile. in RomAnia.
expresia acesrei concep{ii se ntaterializeazii in '.1-eeea
educatiei fizice gi strlortului".
Confbnn acesrui docurnenr. educa;ia fizicl gi sportul
srurt activitagi cle interes nafional, sprijinire de stat, de aceea se
precizeaz.t cii: ''prin educalie iizici. gi sport se inleieg toate
forrnele de activitate fizicd, rnenite, printr-o participare
organizara sau indepenclentir, sd exprime sau sI amelioreze
condi[a fizica qi conlbrtul spiritual. sd stabileasc6 relalii
sociale civilizate gi si conduci la obtinerea cle rezultate in
l'errninologiu educaliei fzice Si spot' ttt I ui. Editura Stadion.
Bucuregti. 1974
 

tlzice 9i . deprinderile motrice. achizitionate in nurnir cdt r:rai

competilii de tlrice nivel. Practicarea educafiei rnare. --determina cre$terea posibilititilor de nrigcare, de
npo,t.,tui este un drept al persoanei, fErd nici o
discritninare'
institutiiie de experimcntare a unor noi motrice, a
gurun,u, de stat. iu, uutotitalile administrative' ilniversului de cunoaqtere, ccea ce f avorizeazd exprimarca
inrlati*ar,, 9i instituliile sportive au obliga{ia de a sprijini
personal itdlii;
educa{ia fizicd. sportul pentm toli 9i sportul d:
pe.floTili':.:l
" U atenile e' educatia t-tzici presupune un conf inut cmotional
cle a asigura condiliile de practicare a. acestora
"se
p"rroot.io. cu deficien[e fizice' scrnzoriale importanl.. in sensul ci genereazd satisfaclii ;i bucur:ii.
speciald 6libereazd tensiunilc gi creeazd sentimentul libertii{ii
sociald'
;i' ;;ili;., necesitalii de recuperare 9i de.(re)inserfie
'- Sf""ificul caiitati' al eiucaliei fizice uu constd -fapld individuale.
in care se Pentru cd educa[ia ftzicd reprezlntii una dintre no{iunile
ca se iesfilc'rard o activitate motricd, ci in rnodul thndamentaie ale teoriei educaliei fizice gi sportului, se
clesfEgoari aceastA activitate, in obiectiveie unndrite 5i
iu
irnpune ca aceasta sd fie definit5" clar r;i cuprinzdtor. deoarece
pus pe valoarea forrnativd a r:on{inutului instrujrii'
".".i"tf e><ecutd o atruuritd actiune motricil
cste expresia esentei exerciliului fizic. a proprietitilor iui
Subiectul care
conduita complexd care include
('Le ftrndamenlale gi a conexiunilor existente intre dil'eritele lui
reacfioneazd printr-<l
fiziologice, manifestari exterioare forne de practicare
Bouich, i995): reac(ii
.

Educalia fizica este "un.proces deliberat conslniit qi

(miicaii, cuvintc), rdLspunsuri inentale (conceptualizdrt) qi dirijat, in vederea perf'ecgiondrii dezvoltarii fizice. a capacit.igii
"^---1;asuPra mecliului extern'
efecte
motrice, 'in concordan d cu par"ticularitdtile de virstS. cie sex.
.,insecin1a, conceptui cle ecluca{ie hzica trebuie
sii
cu cerin(ele de integriire sociald a linerilor. cu soiicii6riie
el'idenlieze contributiilc mtrltiple ale. acestci activititi
Ia
(1994)' tlzice ale profesiilor gi cu men{inerea c:onditiei l-rzice".?
caiital.ea vie(ii individ'lui. in viziunea iui liretchmar
fizicd stttit Educaf ia fizicd este "o activilate care ',,alcrificti
aceste valori create 9i promovate de educatia
sistematic ansamblul fonneior de practicare a exercr iuiui
reprezeutate ,-le: cltnoa;tere, fitness' cleprinderi- rnotrice. 9i
fizic, in scolrul mdririi. in principal, a potentialului bitrii:gic ai
siirtu.ti* (pldcere), aspecte pe-care ai'rtontl le explica astfel: omului, in concordanld cu cerinlele sociale"s.
6 e<lucafia fizicd contribuie 1", transmiterea uuor SintetizAnd, se poate fomula urntdtoarea c.ie iiiliiii;
cunoqtinle fi,',rorntuiiD,t-"$t; organismul unlan'
dxercitiul
miqc6rii' regulantentele descriptivS: educatia ltzicd reprezint o colnponentd d
efortului. biomecaniia
fizic,' igiena ed.ucafiei generalc, exprimatl printr-un t jp de acl.ivitalc
ramurilor sPortive etc.: motric,i (al6turi de antrenarnent sportiv. cornpetifie. nclii'ii.ziii
* l'rtness-ui (aptituclinile sau calitdtile trotrice)
reprezinti
de tin-rp liber:. actir,'itAti de expresie corpora16 9i activitali de
un vector imporlatrti al iniiuenlei cducatiei ltzice' Fiind
o
recuperare), dcsfEEuratd organizat sau independent, al chrei
conrlilie funiamentalir a sanatalii' a dezvoltdr:ii fcrr{ci
tnusculare, rezistenlei, mobilitilii' t-'oordon6rii etc"
el
Siclovan, I., Teoria edttcatiei ./izice ;i sporlttlui Editlrra -(po11-
contrihuie 1a irmeliorarea calitatii vietii: Turism, Bucuregti. 1979
Terrninologia educatiei "fizice $i sportttlt.u. tciiitrru Stadir,rr.
Bucureqti. I 974
u
Legea erlttca{ieiJizice Si sportultri' 1999

l?
t2

continut concerput specifrc yizeaz6, optimizar€a potenlialului
liiorrotric al individului, precum g'i a componentelor cognitivd,
af'ectivd gi social-reia ional[, determin6nd cre$terea calitatii
vietii.
Eclucaiia tizica, privitd ca n-rod de via a. irnbundt[fe;ite
condilia unei naliuni, aceasta devenind rnai capabild sa se
e>rprime. sa exploreze gi s[ se dezvolte intr-o relalie
echilibrattl cu mediul in care trAie$te. Educalia t-rzicd se
atlreseazii, simultan, corpului gi psihicului, deoarece persoana
sr: depleseaz6, gdndegte, silnte. se exprirnd etc. Ea este, de
iirpt, o edur:afre prin migcare.
h4an'cer, qi Novrkov (1980) disting doul iaturi specilice
ale ediicaiici fizice: iir,,alarea mi;;cirikrr gi educarea calit4lilcrr
rnrtfice . Prir:ra, cu o componentA psihologicii, se dezvoitd ca o
ccnceFlic bi ol ogizant.l pregnanra
Din caLrza cornpiexiti1ii etlucalie i fizice, datii de
ciiiiirtei'isticile. de finalitir iic qi .le obiectivele sale. o singura
ic
clcfiriif ia
ntl-i 1-i<141c svidenf toate valenlcle. I)t:r aceea,
.,i,.rc;Llia fizica trebuie definit[ clin rnai nruitc perspective:
1. a leorie i acliunii, ca aclivitatr. nrotrica * educalia ijzica este
un tip c c activitate motric[, constiruitd din acliuni motrice
sisterlrali;rale conibmi unor criterii specit-lce subieclilor
pcuu'ri c:are este proiectat6 si programatii.
2. a ditJacticii. ca proces instructir,-educatir,- educafia iizici
esii: L) comDonenta a educaliei generale, r'ealizati in cadrul
tunui proces instructiv-educativ sau in nrod indepcndent. in
v'ec'ierea clezvoltirii arrnonioase a persolralitilii gi a cregterii
caliialii viegii. cuprinde un compiex de
stit.nuli care intluenleazd oroceselc rJe dezvoltare somato-
funutionala ;i psihica.
3. tloriei sisternelor, ca sistern de conceple - edLrcalia
.ste' practicd ;i teoretica, reunind un ansamblu de idei.
lloflrte gi Leguli struclurale intr-o concepfie unitari de
ors:inizare $i aphcare la dilerite categorii ele sLrbiecii.
I'i
4. a managementului educaliei, ca lorm6 dc organizare -
edLrcalia fizicd sc constinrie ca un ansamblu de f<rnne dc-
organizirre ce valoritica sistematic exerciliile fizice, in
scopul realiza.rii obiectivelor specifice,
5. a sociologiei, ca factor de integrare socio-culturali _
educa{ia fizicd este Lln sistem .onrfl." de influenie car€ se
aplica ragional indivizilor, favorjzdndu-le amelior.area
condiliei lizice, psihice gi integrarea socio-culturald.
Unii autori vorbesc despre .,educalia fizicd gi sporrivi'.
(llebrard, 1986). sintagmd folositd pentr-u a evidcngia
irnportirn a gi rolul rarnurilor de sport
5i al eleinentelor lor
0onsrillrtivc in realizarea obiectivelor specir-rce ed.caliei
lizice. Ea irnp,lica un sistem de nrijloace. rnetode gi fbmre de
organizare cLt caracter mixt, care t,izeaz6 nu nirrnai
dezi'oltarea fizicd" ci ;i capacitatea motricd qi capaciratea cle
elbrt. intr-r-r sirrtczd a acliunii multilaterale a acesrei activilali.
Educalia fizici este o necesitare pentru tofi indivizii rJar,
in sper:ial, perltru cei cu nevoi speciale (cieficienli). avAncl irr
r''edere rolul ei bcnefic in recuperarea fizicd, motricd, afectivd.
-Cst{'el. apare terfilenul c1e ,'educalie iizica speciald'," care
circurirscrie o rarnurd a educatiei fizice vizAnd recuperarea ;i
intrgrarea sociaid prin promovarea programelcir aclcc.,,are
dif'eritelor ripuri de deficiente. Existr trei tipuri cle asemc-ueil
progralne: adaptate, corective gi de dezvoltare.
Dupd P. Parlebas, educalia fizici este o practice de
interventie. care exercitd inlluenle asllpra conduirelor motrice
ale panicipanJilor, in funcrie de norme educativ'e implicire
(asumare) sau explicite (in procesul de instruire).
Jn ceea ce privegte conlinutui acestei discipline, existi
unii care o plaseazd in opozilie cu sportul, allii care o
asimileazA sportului gi allii care o la practici
determinate de o "metodd", dar acegtia fac cu tolii o eroare.
deoarece sirnplificd sau reduc la gabioarne aceasta activitatc. in
reaiitate. conlinutul educagiei fizice esre legat de conciuita
motricd sau de ansamblul tehnicilor corporale variate, care
li

influenleazd complex sub'iecfii. Acest tin. de conduitb este
numitoiul comun al ttlturor acti'itililor fizice 9i sportive' iar
itlentificarea ei ca obiect specific al educafiei fizice ii conferii
ircesteia itlenritate in ansamblul celorlalte discipline-schema
1'
in conciuzie, eclucalia fizicd are ca obiect specific
conrluitcie trtotrice. "Acfiunea motric6 este inima in care bate
educa[ia tjzicd; practici educativb' educalia tizicd esle o
pedagogie a concluitelor tnotricr:, care organizeazi crrndiliile
i'nuo*Ult. in care acliunile tnotrice se manifest6"' (P'
Parlebas, 1990). Exerciliile nu reprezintii scopuri in sine' ci
mijioacc de irnbundtd[ire a capacitdlii rnotrice' tehnica in
sine este importanti. ci subiectul care o ulllizeazd in scopuri
variate.
in final. addugdm citeva llote care' pe lAnga cele
prezentate. pot fi definitorii petttru educalia fizici'
- educatia fizicd dispune de un sistem cle miiloace 9i metode'
cle tehnologii de pieciaLe cliferenfiate confonn conditiilor ii
obiectiveior proprii categoriilor de subiec{i:
- e<lucalia niica rdspunde cerinlelor de realizare a
tlezvoltirii fizice gi a capacitdlii trtotrice, itt vederea
satisfacerii solicitaiilor proprii diferitelor prof'csiuni 9i
pentru tnen inerea indelungtrtd a unei bune condiiii fizice:
- crluca1ia fizicir imbind in rnocl echilibrat iusl'ruirea clt
eclucalia, itt 'i'ederea formit'ii unei persoualitdli complcte'
erroluate gi artnotrioase.
Fiind o valoare esen{ialir petttru individ 9i societate'
t:duca{ia fizici face parte clitl sfera culturii t'izi<;e Estc
(ca
activitatea rnotlicd cu cel tnai important impact social
nutnhr dr: subiecii. inten'al dc vArstd iii fcrrme institulitxalizate
de orga.nizare). Educatia tizic[ reprezint6 9i un mod de a
transrnite, de la o generafie la alta, eicmeutele unei culturi'
valorile, cxperienfa pozitivS. atittrdinile 9i convingerile pe cate
aceasta 1e creeazd.
6 t7
llducatia fizicd realizeazd o leg.iturd intre a fi gi a dcveni.
intr-o tranzi$ie echilibrat6. care exprimarea
deplina a potentialului rnotric, n.lelttal gi sc,cial al subicctul,.ri.
2.3. Educa(ia fizici - proces continuu
Dimensiunea temporal5 a educatici ii definegte
caracterul pennanent gi presupune anga.jarea individului intr-
un proces de forrnare, de cultivare, in toate etapele s.1le
ontogenetice. E,ducafia frzicd, in calitatea sa de proces
continuu, cu fi;ntrele sale de organizare specificc. reunellc
tinlra generatie, generaiia adultd si generafia r,.irstnicir.
neexistdnd deosebiri esenliale intrc grupelc de inclivizi ju
privin a trisdturilor geuerale ale acliunii educationale.
Deqi educatia t'izicd gr:olara este subsisternr,rl cei mar
bine reprezentat, se impune reconsiderarea ei ca activitatc. irr
sensul "prelr"rrrgirii" ei gi la celelalte categorii de rrdrstil. astlcl
ini:6t sd devind un continuum care sd-l insoteascd pc inclivid
clin primii ani ai vielii pdnii la senescen{a. l)in aceastii
perspectir'l. se resimte lipsa preocupirilor pc linia un,_rr
sistcme de educaf ie pennanentd comple rncnl.arii.
colnpensatoare, care sa rd.spundd nevoilor sociale, econortriu:
gi culturale aie populaliei de toate vdrsteie. Ldrgirca carinrlui
Scolar al eclucatiei spre un cadru Ce referitrtd trrai anrirlu.
extragcolar, pare sd rdspund.l in rnare urdsurd acestor ccrinte.
La efbrtul perrnancnt al individului de a raspuncie
printr-un comportalnent adecvat 1a influeutele rnediuiui.
educafia fizicd. permallenta \/ine si ofere suporlul c'rsanic.
funclional. atdt de ltccesar, pe care nici un alt tip de acrivitiite
nu il poate realiza.
Cdmpul de acliune al educa{iei fizicc. ca pr()ces
continuu, este aproape ne linitat. oferind posibilirirli dc
recolrpensare, reechilibrare. de fulare, inibunatatire a cclr-rdi t ie i
lizice. angajale in activitifi de grup etc.. toate arcestea plasand
rndividnl pe o pozi{ie solidi in raport eu cl insuEi gi cu ceilalti.
 

Ilciucatia fizicI apare ca sistem interntedial intre cP A

g\
F. G;
rigorile sale, 9i individui angajat in acest
sisternr-rl social, cu cZ\ tsco
nrecanisrr. Ea t-ace oarte din ansamblul educaliei permanentc: q-r S+ ,:
care unriircsLc tloLrdndirea unor noi inlbrmafii, crrnogtirr e,
*-L
olo
c(-\mpelcnte.
\ \
-cE
o--
P
0
ttar" c 6 := q)
bCucalia tizic[ gcoiard gi univcrsittir[ reprezintd lbnne 583 E
o
de l-.aza preparatorii pentru educalia fizic[ pe tetmen lung $cE "E-
("lile-lcrng ph';sicai education"), care s[ insemne un stil de
viatir. u;.r n-rod de a eandi gi a acliona in beneficiui propriu, dar o
si in interesul social. 3
c
cle.la int-luen{ele exclusiv biologice la cele o
2
rir-ritilater:alt: (edr"rcalionale, psihice, sociale) semnit-rci
virlt.rrii:itrea cducatiei iizice. ca fonnd de educalie generald, gi o
tonlarea convingerii individului de a practica exerciliul fizice z ,.( c,
T
in loiit ' eta-pele vielii. 'i F o c
F,duca ia fizica pernranentd este, in tuare tnisttr:i. O
p rfl i
t-
aiiti.siJur:aiie. Dar aceasta nu se manifestd spontan. ci este
le'z'"iiiatr-ii dcz'''oitiirii constiinlei dc. sine, ca efect al ntrtturizdrii
F
C)

a
o
(i
l o

1i rl etiuca iei. llrin interioriz,arc-a acfiLurii eciucalionale, c

E
prorlLrc,': un salt caliiativ la nivetul atitudinii fafa de educalia
i-izici, trl congtientizdrii rrevc;ii ile practicare sistematicA a
e r.crcitiilc;r fizice, ca firnc1 o cale de attrofbnlare si
N
(:,

a r rlodezvoltale.
.\utoeducafia fizicir, presuprlnincl un efclrt vi-rlttntar. cl -o
tctiunc autoirnpusa;i mobiluri itrterioare, se bazeaza pe
si:lernul de cunogtinle, priceperi, deprinderi gi calitali tnotrice
iransinise irrca de Ia vArsta ;colarl, la care se adauga achizrliile J €()
nc.ri, rezr.ritat al interesuh"ri personal. Auloeducalia fizicd are o E2
cX
v)

icmnificalie aparte la popuialia de virsta a treia. Procesul de o..^C

.rYo
ilnbatrAnire poate fi dirijat prin iulluentarea proceselor de 9x
EU +
b
ir.rvtrhrlig ;i prin stimulare rnott)rie '- exercilii fizice adecvate, O ^,to
G
q
plin-ibari" tr,rrism etc. Educafia fizic[ privitd cr activitatc
:E
N
,\ -=
crrntiuirzi. .presupune adecr;area la particr.rlaritalile de vArsti.
9Fd
(r.l rgEi
dar n'i.ri ales la pnrticularitdgile indivtdtraie (l-iz.ice. motrice 9i
F. Ao
oE
9
-l
0)
O o.
l-.'ilr i,;e ) lr lc subic'ctLtlui. :)

r8 19
L', A\r
 

Capitolullll
Eval uarea cunogtintelor: IDEAI-LTL, SCOPLTL $I FIN,ALITATILE EDITCATIF;I. F\ZICF

1. Analiza{i conceptul de educalie 9i prezenta{i notele

3.1. Idealul educa{iei fizice qi sportului
defi rritorii ale acestuia'
2. C'e este conceplia despre educatie fizicd?
Idealul educaliei fizice gi sportrrlui este pi'oieclia solicii"ati ce
continur;'i
l. De ce educalii fizici poate Il consideratd proces societate, penlru aceste activit[li, in viitorul apropiat :;i in cci
indepirtat, privind contribu{ia lor la deterrninarea r.nodului clc viata
prefigr,rrat, sistenrul de prioritlli propus i ce anurne este cu aderdral
intportant peritru individ. Acest ideal decurge din ideaiul social general
gi din idealul educalionai. integrat celui general.
Idealul educatiei fizice este definit drept o firralitate de rnaxiinii
gerreralitate. Finalitalilc, in ansamblul lor. imbracd fbrrna idealului. ca
rnodel pro:rpectiv fornlulat in condiliile sociale alc unei etape jsloricc.
"Prin idealul erjucativ se proiecteazd gi se anticipeaza ne.t'oilc sociale
clbierrtivc. precum gi posibilitafile pe care le poatc of'cri actiunea
educa ional['' (I. Nicola, 1996).
Idcalul educaliei i-izice. ca imirgine inodcl. .a erpresic a
perfecliunii umane, desemneazh "currr trebuie sd aral-e". dar urai air:s
"qe tr:ebuic si gtie si facir subiectui" eciucat fizic qi rnotric. callal,ril s.r
se intcgr"cze succes in societate.
I-egea invalamdntului din 1995 con{irrnd''irilporlluita ideairrl'-,1
lteneral educalional interneiat pe tradiiiiie umanistc. 1:re r,;ilor'iir:
democraiiei gi pe aspiraliile sociale''.
ldealul cducaliei fizice, $i sportului pcate ii formulal ;i iliri
perspectiva ntodelelor cultruale afint.)ate la scari sociaia (S. Cli:iiea.
1 998):
-
ideaiul umanisrnului clasic - persoualitate ilruror.iic;asi ciil
punct de vedere fizic ai psihic;
- idealul epocii modeme - personaiitate civicd. angajat[ s,.clal
prin valori democratice;
- idealul epocii post-modeme - per:;onalitate descl.risii clcaiir';j.
autonorni qi responsabil[.
Zeigler (1982) afirma ci a coutrira ideaiul iirseanui a artaliza pas
cu pas umratoarele aspecte (adaptate de noi):
r identificarea valorilor rclcvaute. proilrii cducalicr J-rz:c,,' 5i
sporlului;
r plasarea valorilor educa{iei fizicc ;i sl,.oriuiui inir-o ordrn,:
i erarhi cd:

20
2l
 

o relationarea valorilor pcrsonale cu cele generale, culturale, illtr-o iinand conl de acegti factori, purem stabili ca elernentele de
referinga ale idealului educaliei
iizice (considerate ;i conrponente de
l.,crspectivd nrci lalga;
n :-inaliza plopriilor aptiludini. capacitili fizice 9i tnolrice: baza ale rnodelului de eciucalie tizic6. pentnt fiecare subsisreni ai
acesteia), sunt urnitoarele:
o alegerea unr.ti scop deftnitoriu, care clea maximum de cnergie
existerllei noilstre.
* dez.voltalea flzici anlonioasd, conurerizarf, in indicii morfologici;

i)orinta cJe a poziti.r calitatea vielii, prin ibrmularea

in1-ltren a
* aptitudiniie (calitalile) rnorrice de baz6l
ideulrriui s-ducali;i tizice pi sportului, implica formularea criter:iilor de
* deprinderrile 9i priceperile rnotrice de bazd, urilitar-aplicarive gi
s;.recifice unor probe giramuri de sport:
stabilire a obiectivelor: gi determinarea factorilor ce favorizeazd .l cuno;tin(e ;i abilit5li privind placticarea independenta a exe:rciliilor
oblinc|ca electului dorit, a cdilor de abordare. a rnodului in care se pot
tlzice;
scl'iirnba. in tinrp. elernentele de progres 9i direclia spre care lle
"3' calitali. trisituri rnc,rale, intelectuale pi estetice;
irtdi q f,tirnt. .1. capacitatea de integrare sociala;i de recunoaitere
S arc in a i rnp) ica stab ilirea ttrmdtoarelor elelrlente :
a valorilor
generate de acrivititile rnotrice.
- niveir.ri optinr ill capacit6lii motrice prognosticat;
- stiilrilirea uirui progratn rezonabil de educa{ie fizici gi sport;
- ?icti\ iialile t'izice de dezvoltare, in paralel cu cele de timp lrber: 3.2. Scopul educa{iel Iizice
- alitirdinile ce trebuie protnovate in legaturl c l lnenlillereii
Scopul eclucatiei fizice definegte linia qeneralii care ,oricnrerizii
siir r lriatl i,s crr prr,rl; ientc lc' ecol ogice i
- ql..pcrieniele spoilive recotlanditbi le mnj ori talii sutli':clilor. ac iunile dc lirnnarc 1i tlezl'oltare a personalitatii srrbicctilor, proiectat,.:
cle id,'::rl, Ei seivr;fte ca gliirJ i1 selectarea obiectivelor gerrellrle ;;i
.':ccste iluncle esenliale in strategia activilllilor de edtrcalie fizica
speci lice, r.iziiiitl final j iirtea aciiunii eclucalionale. in stabiUrea scolrulL i
ii :i ri|i sturt intluenlate, direct sau indil'ect, de:
eclr"rr:atici fizice., tlebuie respectilte o serie de gftlgry (adaptate dupi .i.
+ r'rrlor:ile si norrrtele stabile pe care societatea, in gerteral' dar 1i Dei^,el', 199.2):
iici:lr',: inr.iji'id. lc-att apreciart de-a lungul tillrpulLri 9i in care s-au
ici:ii',tit ir;onceplul dc ''otl fiuuros gi br.rn", din Grecia antic(i);
{ r:oncordanla cu idealr.rl educafiei fizice:
clep;igirea nivelr.ilrri actua) prirr acliuni de perl'eclionare, ajlistarc.
$ cr'rrr:t;ptiilir politicc, care au deterlnini.tt o abordore progresisti slltl rftt,triictural'e, retbrntularc, la nivel conceptual gi ltractic
r railiiitrnalislii- cu eti:cte asupra edLrcaliei izice ;i snonr-thri:
f
(praliologic):
$ c,iritcteristicile ectt16mice gi ale ciyilizaliilor industrirle 9i post- r valorificareil poteutialuiui existent, a resurselor gi a necesitatilor
indi.isii'iale. care ilLI contlus la schimbdri ale idealului cducalional, in
intcrne alc sulrsisteraeior edr"icaiiei fi zi ce ;
sen5iii cir rrc.sta fost orientat, din pianul abilitalilor fizice. in cel
trsiirorriotric al''fitness-tilui mental"; o descirideleil spre nou. spre alte posibile alternative.
Scopui eciucaliei ilzice rrebuie srr aiba un cAracrer: pracric (sn
c,:r.rnce1r iiie niliionaliste $i religioase'- printele conduc la o
configureze dilecliilc principale clc' acgiune intr-o perioadA istorici
virlr".rrizarc'lclecvata a activitA ilor ile cducalie fizicA 9i sport. ca
definita) gi strategic (prin care si se asigure dezvoharea dorr.reniului pc
rnijiolce eficiente pentrtl tlrfj;terei.l vigorii ;i sdnltdiii unci
ternren lurrg),
o,:,rpiiliiiii (cazul ttttor puteri asiatice saLi etrropene); cat despre cele
InLr-o defiui{ic sint,etica. sc<-rpul educaliei {izice esle dezvoltru'ea
reli;:ioase . cregtilismgl protTroveaza gtltll ca' valoare rldiviciuall 1i
complexd a personalititii individului, in concordantd cu cerin[ele
convir:serga e 11 actir,ititliie rnotrice (edur:afia llzicri 1i sportul) pot
societAlii de dobandire a autonomiei, eficienlei gi a echilibrulrri cu
rcpl'1::.r.rntc o forli spirituala in viala ace strLia.
nrediul natural gi social.

)) 23
 

3.3. Finalitn{ile educatiei fizice Fiualitatea Confinutul Domcniul

inalitItile educafiei fizice reprezinti materializarea obiectivelor
educatiei finalititii finalitd ii
fizice
sub toate aspectele, c.u alte cuviute. progresul pe care il iruegistreazi
subiectul (individul) in plan somatic, lunc[ional. rnotric. cognitir,',
Model de personalitate
afectir, gi social.
arnronios dezvoltatd fizic, gl Sistemr.rl educatiei
Educafia fizica se prezintf, ca un sistem dcr actiuni (preponderent
psihic, abilitatE cu deprinderi gi generale gi aI
rnotrice) exercitate asupra unor indivizi. vederea transfor:nar.ii
pricepcri pentru practicarea sistemului de
acestora, potrivit uuor finalitafi. Reu;ita constA in arrnonizarea
independentd a
exerci iilor educafie flzica 1i
cerinlelor sociale cu cele individuale. fizice. individual gi in grup spori
Finalit6tile generale ale eclucatiei fizice sunt reunite sub
denuurirea de ideai. care cuprinde orientarea strategica a sisl.emului de Efectej" e,i".;l- nrl* *,,pt" i-__-
edr,rcafie l-rzicir. intr-o anr.u.ni16 etapd a clezvoitdrii sociaie. econornitre. dezvoltarii fizice, a capaciritii
motrice Ei a obignuinfei de a se | -l'ipLrri dc qcoli ii
I

culturale Ei gtiin{ifice a unei [iri - modeiul dc nersonalitate carc

polariz,eazd aspira iile unei societif i. integra ;i de a acliona in grup, j cicluri dc invdldrnant
pe nivelc specifice cicturilor de
In sintezi. idealul educatici fizicr: vizeazi linalitatea acesrei j

activitili in ansamblul sdu, la nivclul intregii societir[i. in tirnp ce invdtdrnAnt 1

scopulile gi obiectivele orienteazS. desfhgulirrea unor acti.,,ititi edr.rcative Errunt cu caracter anticipatil .

detcrrrin;rtc ;i concretc- (tabel 1). care descrie o schimbar e ub

bubs
S

Raportul dintre scop, obiective gi finalitali este rleiicris plastic de comportamentald obser,'abi1a lur
educ i ce.
\ianrrier, Foster qi Gallahue ,19i3), ca fiind Lu1 ''tl'en de narfii.: scopul Otriectiv (masurabil5). agteptati in urma care
1re r zii 1r

reprezintd lor.:o-n'rotiva care inclreapt;i lrennl citre deslinatie. obiectivele activitaiii de educa ie fizicFt ihonr
:rlmt reprczentate de .,,agoanele de diferite tipuri. iar iinalitilile sunt (dezvoltarea unei calitdti
as,ciliinate cu incdrciitura fiecdrui vagon; idealul este reprezeniat cicr motrice. invalarea unci
ajnneerea trenuiui la destinatie". indeli etc
Finalitifile educatiei fizice sunt reprezentatc rlc:
Talrel 1. Finalitdfiie edr-rcatiei fizice
re ziste n i. fcrr.t5.. (dupa Ion.Tinga, 1998, tabel n-lodificat gi con-rplctat)
nroi:ilitate. coordonare).
)i Ijunctionarea pert-ectd a principaleior aparate qi sisteme aie $tiin cle educatiei promoveazE tot mai insistent orientarea potrir it
orgauisrnului. cdreia elevii trebuie inzestrafi cu colnpetenlc in di{'eritc direciii,
corespunzdloars disciplinelor din aria curriculard. Prin competcntd intr-
r.rtilitar-aplicati.;e gi specifice ramurilor de sport. un domeniu se intelege "capacitatea de a produce cutare sau cutare
conduitd" (R. Doron, F. Parot. Diclionar cle Psihologie. Bucurc;ri.
Humanitas. 1999)
cfcscrrl-4. Existd o competenli potentiali, care se rcalizeazd iu
urrna proccsului dc invi[arc gi care constituic o trcapta sau o ctaplr a
acestui proces. Accastd treapta este gi rezultatul unei anurnite cor:cciltii
despre strategia de invdlare urmatd. subiectul fiind ldsat. ulterior.. sd

1,1
25
 

descopere singur rnodaiititlile de aplicare concreta, contbrm solicitirilor

d in nreclir,r.
ExistS. ;i o competenf{ perceputi ua o construclie cognitiva a
eleuuiui" ca o opinie ciespre propria valoare ia cognitir', motric sall
soc:ial, Aceasta are rol reglator in plan notivitlional, subiecttil
orientrinclu-se c[tre activitalile in care se simte competent. Prof'esorul
aie uu lol esenfrai in lirr:marea acestui tip cle competenla la elevii nrai
puiirr dotati rnorlic, el putdnd sd le formeze convingerea de a exersa
c$ntinui-t pentru dezvoltarea propriei capacit6li. $i aceasta, cu atdt mai FINAI.ITATI
niult cu cfit invfildnrdntul preuniversitar, pdnl la clasa a X-a. trebuie sd
lbnnczc competenle lllrulng|e, aciicd subieclii sh poat6 indeplini la MODEL DE CICLIJ
nile i setisticdtol o serc:ind datd (sd promoveze).
Pron-lo'"'area esle treapta int'erioarl gi ecceptabilh a
cur)oltintelor. a de1:rinderilor. priceperilor gi calitalilor moiricc.
Prourrvarea clasci, oblinerea unui certificat sau a unei diplome ELEWLgi
presupllr,r ci minirna competentl a tbsr lrinsd sau depdqita. Din aceste competen{ele sale
c,-r-,r,'',i*renre. 1a educalie flzicd, evalr.rarea consiituie o problerni nereu DE
acl',iiia. pe n'iru carirelc' diclactice.

r"lasil
Stahiiirea ilorilperenlelor la educalie llzir:2,
ri de i.icir,rl curricular, creeaz6 o noul optica asupra
in functie
a ceea
de
ce
E\IALUAREA 1-ERIVIft'.{ALA DE CICLU il$ -l
necurroscute I
iL.rbriie sii cunoasci levii. deci asupra finalitAlilor educalici lizicr:.
e

intre obiective, frnalit[ti 5i co:nuetenfe, inlelese ca sistcrn OBIECTIVE CU CAIL{CI'ER GENERAL ::11ll
c\; li,rilLi\'. se siabilepte o relalie de continuitale (schema ?).
Obiectivele stabliesc ce anune trebuie sI faci elevul (si invcfe.
si cuno;rsci, si gtie etc,). Competenlele conseirneaza o activitate sarr
uctiLrli cdre se poi realiza et-ectil,. Sistenre de
l' e remarcat relatiile clintre competenle rii priceperile motrice: cvaluue

plice Ir(:r'ea dir posrbilitatea alegerii rispunsuh-ri nrotric in situalii

proirlei.natice. tipicc ;i atipice. iar corrDeteu{a cslc strdns legatd de
ef-ici.irrla rezLiltatiriui sau a intre"eir ac iuni.

Schema 2. Sistemul factorilor determinanli ai compctentelor elevului.

2'1

2.6
 

Eval uarea cunogtintel or:

CAPITOLLIL IV
1. Ce este idealul educafici fizice OBIECTI\/ELE EDI]CA'IIEI FlZICE
5i sportului ?
2. care este scopul educa{iei fizicc
forrnulare ale acestuia?
ai care sunt criteriile de Acti'itdlile educatio'ale, proiectate gi prograrnate. irnplica in
3. Ce sunt gi care sunt Irnalitilile
educatiei {rzice?
prirnul rdnd formularea finalitdlilor pi apoi aleqerca str"alegiiloi care sa
4. Ce sunt cotnpetenlele ? ducd la atingerea acestora.
-5 Analizati tipurire cle conrpetentc int6lnite i. Nota definirorie a obiectivelor este dati de laptul cd elc
activitatea , auticipeaza rezultatul educatiei in termcnii compoirarncnlLriui.
didactica?
6 Prezentati schematic
ai analizati reratia; Idear
prescriind curr va trebui sf, rdspunda subiectul dupi parcurger.ea r.il.rci
- I;inalit6li _ Cornpeten{e. - scop - obiectir.e anumite secventc sau etape de inviiare.
, Scopurile pot fi concretizate in numeroasc obiective cal.c
vrzeaz6, influen{area personalitdiiiin ansamblul ei.
'conlinutul obiectivelor se rnd.soa.d prin ir:eto.le consacratc. caie
oferi posibilitatea uurii control riguros al activitdtii eclucationale. in
domeniul educafiei F,zice. preci'zarea obiectivelor evidenliaza. pe ilr rr
parte. caracterul progranrat pe di{trite etape al procesului instl.ur:rii,-
educativ gi. pe de altd parte, inlesncgtt: analtza teleolc3ica (pe baze
obiecti'e. prin scopuri). pe diferite trepte ale clczvoliririi si .lr
cunoagtcrii.
Forrrrularea .biectivclor sau reforrnularea ror Ia ciilciiri
perioade cie tirnp este Lln proces inrpus de refonrrd. ,1c diriar:r,ca
clezvoltirii sociale. De cdte ori se simte nevoia optimiz:irii Fi.ocr:srijiii
de educafie f-rzici, se incepe prin revizuirea gi relorrnulare -r o,bier.:1-i.r'eloi
tsi abia dupi aceea se elaboreazii con inutul procesurrri irr:;tn.,crir,-
edr"rcatir,.
Fu'cliile educatiei fizice gi spor-tuiui. integrate i. si:,terrriri
educa[ional gi, la scara rnai largi. in cel social. trebuie sir satisiaca
cerintele fundamentale care asigura activitatea optirnI a inl.resu]Lri
sistemrEducalia fizicd igi realizeazi. rolul in filnctie de ;i
dc di'ersitatea obiccti'elor sale. circurnscrise in viziune a de i a
prezentata. a perspectivelor bio-psiho-sociale.
Obiectivele educa,tiei sunt iegate nenri;locit. iir-rn.,,a
din gi compun idealul educa{iei fizice.,,ldeajul,'este infcles ca
deziderai general al educaliei fizice, integrai in idcarui eciucalional ;;i ca
tnodel maximal. proiectat in linii generale (caracteristici) cu r.,allare
orientativi, obiectivat. Ei care poate constitui un criteriu cle evaiuar.c.
Demersul de elaborare Ei integrare a obiecrivelor in sisteLnr-rl
educational este prezentat in schema urmdtoare.

28
29
 

z R"ti'*tu obiectiveior 3. Formularea gi priceperi rlotrice de bazd, utilitar-aplicativc gi specifice unor

f--lli.i^',*--I. t, -l f
socirle ale educaliei fizice obiectivejor pe cicluri raulllri de spofll
I " rij""ii.t"" cerintcloi fala | |
lizici de invllimint I formarea capacitalii de practicare sisternaticd gi independenti

T-- -l
i ,lc g(lltuilllJ
edrrcatir rrar\'J iI I
i
a
exerciliilor flzice;
fr lL---+ 0 dezvoltarea armonioasA a personalit6lir.
it:{ q. Stabitirea srraregiei realizarii (incleplinirii)
i
Obiective specilice - reprezinld o particularizare a obiectivelor
generale, la nivelul subsisternelor educaliei t-izice (tabel 2).
Obiective intermediare - aclioreaza ia nivelul ciclurilor cic
5. Sistemul de evaluare invilarn'.int. al anilor de studiu etc.
Obiecfive operatiorale vizeazd colnportatnentele irrrediate,
observabile in timp scurt, care pot fi urmdrite gi masur*e. adici
eciucaliei fizice'A' Dragnea trctiuniie pe care subiectul trebuie sA le realizeze in timpttl Lluei
schema 3, lttr^tegia precizririi obiectivelor
acrivitiiri. aj unei ieciii, al unci ;etlinfe.
a funcliilor sociale
Obiectivele evidenliazi nodul de realizare
ate cOucatjei fizice ;i modelului de educalie fizica' Ele asigurd
"oinf"ft (in sens larg) 5i a B. Dupn sfera de influen{ir gi tipul de comportameut vizal
iictivilatea optirni a intrcgului sistenr educalional
iei,.ri Ce eoucit{ic fizici (in -oUitttivelc
sens restrins)'
Obiective cle dezvoltarc structural-func{ional[ a organislnltlui - se
ecluuatia titi.a. sunt deli:nitate .duPi --:|":t"l:'
pslhomotrlce f l rct'erir la:
;'.ce:'tr:i activitali asupra sferelor biomotricit'
:irci,.rrit'ltrici, fapt care p,n" in iumini
polivalenta educaliei fizice' o anronia intre inclicii somatici gi iuncqionaii;
prezentam o clasifictre a + annonia 5i proporlionalitatea in interiorul fiecf,rei catcgorii
l'ertu-r-r a .un.r"ti'^ aceste atlrmalii' de
u1rr,,;11.7,:lor" ca si,rteza a prirrcipale ior taxonomii consemrlate de indici;
 rreratuir" rJc spcciliitate a dorneniului' s rnentincrca unui tonus mr,rscltlar optim

grldrrl de generalitate
+ dezvoltarea lateralitnlii gi a armoniei laterale;
.4.. Dupir
I forrrarea 9i menlinerea unei atitudini corporale corecte:
t)biective generale - evidengiaza esenla eclucaliei
fizice' diraensiunile
l'
{ prevenirea $i corectarea deiicienlelor posturale Ei tizice:
V-' Eglan'
.orrlune al" subsiste'n"il' ti' Dupd ivf i:puran' Gh' C6rsrea i combaterea excesului ponderal gi a obezitdlii.
Gh' Mitra' A' Nlogo;' 5i
$iclrrvan, E. b'rrea, a' fltognt^,
1'. L)ragomir, Liceste obiective sunt: Obiective in plan motric:
+ mer-r{inerea urrei stdri optime de sinAtate: a clezvoltarea contponentelor titness-r.rlui (r'ezistenli
o 1a'"'.lrizarea clezvoltirii fizice arntcntoaser: adicI cducarea cardiovascttlar'6, rezistentd muscularl, lbr 6, mobi I itate - sup lc1e,
* dezvcltarea capacitalii motrice getrerale' cornpozigie corporald);
sistem de dcprinderi
ca ilatiicl nroirice t'le bazi 9i tbrnrar-ea ttnui
dezvoltarea corrponentelor t-rtness-ului Inotor (e chilibru'
Fi:ici 1i Sporr'nr'7-8/ l990 llucttre;ti'
pag'l-6 coordonare segrnentard, agilitate, putere, timp de reacfie, viteza)l
llc.i'isitt I)C:tctt ie
lbrmarea unui sistern de deprinderi gi priceperi motrice de bazit,
3U utilitar-aplicative qi specificd unor ramuri gi probe spctrtivel
imbundt6lirea capacitdlii de efort, prin stimularea rnarilor
iirnctri.

31
 

Obiective psihomotorii - dupa V. Horghician, acestea sunt:

$ dr:z'oltarea sch.crrrei corporale in doua direc{ii: ca reper Lxisti cate'a obiec(i'e. rcalizate prin nriiloacc st'ict spcciliee
in e ducaliei fizice, .n[lf-oricrrta, irr rr.,ore rnasurai. acti'itatea
reglarea ntigcarilor gi ca nucleu al imaginii de sine:
o dezvoltarea coordondrilor senzori_rnotorii normale: speciaiigtilor:
' d clezvoltarea echilibrului static dinamic:
* la nit'elul cunoaqtcrii senzoriale:
i Ai
rcalizarea unor reechilibriri in perioada pubertali:
i conptientizarea gi dezvoltarea sensibilit6tii proprioccptive.
{ formarea coordonatelor de timp ale migcdrii (ritni, tcmpou.
* la nivelul atenliei:
dezvoltarea calitltilor atentiei (concelrtrare. dislribr.rlie, r,olrir,r).
duratd, elernente ce conferd eficienla miqcdrii):
t dczvoltarea lateralitdtii gi a arurorriei laterale:
* la nivelrrl cunoagterii logice:
dezvoltarea memoriei migcdrilor qi a r.nemoriei topogralicc;
c formarea reprezentirilor ideomotorii qi a capacitalii de a opera dezvoltarea inteligentei motrice (practice):
cu ele: <lezvoltarea unor aspecte ale g6nclirii (capacitaie cle anl icitr,arc.
o erlucarea capacitdlii de relaxare general[ gi selectiva; rapiditate. intuilic. operativitate);,
0 dezvoltarea capacitdlii de diferenfiere kinestezic6. ) de;n,oltarea crera{.ivititii motrice.
Domeniul psihornotor cviclenfiaza rolui contr.olului corporal qi
aJ
corrdonirii rni;cdriro.r asupra uqurin ei. eflcientei gi exjresititatii clLriectirre in plan motiyational qi afcctir-vtrlitiv -- rusp'n*,i
acfiunilor, deprinclerilor str.ucturilor operalionale care formeazd necesitirlii cie moclelare a intereselor, a.litucliniior qi valori.lr-'r-. iii
corrtinutul educatiei fi zice."si vederea cre;terii capacitatii de adaptare. Acestea sunt:
ri frrnlarea unol convinqeri ref-eritoarc la roiul cxcrcitiil.r iizici.
oblrtlir'e cogniti'e - co'duc la cunoagte'ca gi infercgcrea tuturor irr cregterea calitatii vietill
arpectelor asociate exercitiului fizic, eforturui. ecouhii acestora o echilibtarea ;i reglarea
plturul s.rbiccti'al indi'id*lui. o serie cle autori (Broom.
in er.;rotionalir (prin cieschr.cri.;u
Lluilford. agresivitdlii. defulare etc.);
Gagnc'Merrill. Flarrorv) au'earizat taxoro'rii (clasiticiri) o
are educarea atitudinilor, a convingcrilor, a sentinreutelcr rnoralc
cognitive ale educatiei fizice. iu fonna adaptati de noi, air-pla1.', rcspect. colaborare, intraj utcrrare, pi.i
'brecti'elor
acestea sullt:
(f r)l c 11 i e rtc,,t.

o { educarea emotiilor estetice (date de aprecier.cir ir.unrr.rserir

dezr,oltarea capacititii de a cuuoagtc propria persoa'a, mecliul
rurigcdrilor gi a esteticii coryorale):
ambiant. natural gi social (percepere, descoperiie. redescoperire.
intelegcrea informaliilor sub cliversc lbnne):
0 dezvoltarea capacita{ii dc auioreglare la r:i.,-i:jiil
cornporLarnentului global (spirit rle orgariizai:c. c:ur.r.j.
c dcz''ltarea capacitdtii de a analiza qi interpreta elemcntele de disciplind, perseveren a, ddrzenie etc.).
continut. rclafiile care se stabilesc in pr:ocesr-rr educatici t-rzice
Ecilrcalia F:.zicit dcvine, ast.fel, un dorneniu al cxl.rrirnar.ii
(ucuerare de infonna ii unice. conventional acceptate. in
care idelrtitilii. al relafiilor interpersonaie pozitive gi al vaiorilcr culturale
subiectii respectd regula. principiul etc.):
create prin migcaref-J
$ r'alolizarea efectclor pozitive ale educaliei fizice (luarea
unor
dccizii sau formularea uuor judeca{i evaluative. confirrme cu
continuturile insugite):
o den,oltarea calitAlilor atentiei. urenroriei. aspectelor i'tui1ir,e
ale
gdudirii. creativitdtii (urotrice). acricd generare de iufo'natii
variate, pornind de la aceleagi date. orieinalitate _ ,,producfie
riii,crgenta ".

32
33
 

Evaluarea cunogtinfelorl
I -= EoNhsd iooEaoB F

tF [gE ;IEi:gils5afE+i$*[ E
l. Definiti obiectivele.
t7. HF.EE=n
;- 3Nq:'..8;tnH
sfia?Tis:*H 3 2. Ce este taxonomia?
iE :=i"f T B:
3. Prezentali gi analiza{i obiectivele generale alc educa}iei fizice,
i:-€ *;fiEz ="+EgIF*rai, ; I o
4, Prezeutali gi analizali obiectivele subsistemului educalia fizicd a
;EF i,11z; rg i
'x E' =. 6 e* l-- ?il : G
=
ig Z' #€ ;A 5.
tinerei generalii.
Prezentali gi analizali obiectivele subsistemului educa{ia fizicd
s =' :lii
l= r; Ee {aa ;;FEf,
='L E iEF +u;\
i " ?n
| ts,, lo :.q_ii :.8 Eg *F 6.
militard.
Prezenta{i gi analiza}i obiectivele subsisternului educaEia fizicd
i- ='i

7.
prrri'esional[.
Prezentali gi analizali obiectivele subsisteu.ruiui educalia fizica
I
' / i.i
Iisl :i=xiEi;:c
=ilraQrr^
Fi practicatd independent.
l=i-t
-*€
arTFFF-E ;l
G- o ..:=-p'
8, Prezentali ;i analizaPi obiectivele de dezvoltare structttral-
6 c
>:
.-li ,'$i.g-:E? ll^l
r trE.s =
=
=rl
.1

9.
funclionald a orgat-risrnrtlui.
Prez-entafi gi analiza{i obiectivele in plan motric ;i psihonlo''ric.
l"t ::. 'tt*'t.t
iI r? rei. E.ri fiai
s€.? * t
10. Prezentali 5i analizali obiect.ivele cognitive clin r.lomeniul
rriotricitalii.
;----__ _ff'5._.:a j

.=i
? -, c = .a t c I v. = =E
a = a
=>.liEif;ifEEZ.c ii ;_-l

;=8f slagi6ff=g 5,
]=i
34
+;t I+:=Eii:H
F- il
tj?= l gl ''l;o
 i= : *i E'= ='€
i=l
El

Ii :, :;r 7? ilE.;Fr q,gl ;:l

ls a"E;E
io.r"ii,r F9,5. ui"i
E-
It :j.,7
6 i r:;rr<r,:i**B?e'r,s *i
=-EE'Erj:gE3;AfFl€ ii I

*;il?ig: i;i
I

  1=?
hr F?i EE F i

ii" "=-",gj,I A' -+ 5- 'g=il

E2A-t':t;i: .' +E ;
I

| ";r4+-";:Z.AA4 == ' ;E:l I

s :'ri: +*l
- -El
=-'
I *-c ;r riL.c EeFH-i;
I
i
 
i.'L
-',4:
=.
:j ; E8-';
= g.)
> -=
=
-'F q
+
\Z',
p,E =
+7_
? s d'5
i = ==
E El
fl;
i--t- iE 4' F2
='; E-9 E:
34

35
 

privcsc prociuccrea
CAPITOLLL V Criteriilc dupi care se recunoaite o lunciie
in plan social' itl
FLT.,ICTII LE F,D LTCATIEI TZICF, $I SP O RTTJLI TI anulxitor efecte cu ajutorul uuor nlij)oace olrel'ante
F
acord cu cer.inlele individr.rale sau sociale: funciiilor
le coresirtrrld
firncfiilor eclLrcafiei fizice qi spoflului este abordati reprez,entiri 9i valori explicite sau implicite'
in lucrari alc autorilor L $iclovan. E. Firea, Gh. Cdrstca. Gh. Mitra. A. Dupi i. $iclovair (1979), "1irin funcf iile educaliei fizice 5i
alc activit6lilor in
Mo-eo:5. Novikov. Marveev, M. Bouet. M. Dnfrenne etc.. ficcare sportuluise inleieg ac'ele destinaJii lrnluri, influen e)
cauz-6. care au caracter coustant' rhspirnzAnd
utior ncl'oi ale dezvoltarii
evidentiind sarcinile forrnative ale acestor activitAli care opereaz5 in
cadrul sisternului de educalie fizicd gi sport. ci r,ictii orrrului..\ccste
-in furrc ii crerivd c'lirr idcal 5i se sulrtrrdr'Ine;r/i-l
onru,ublul tuncliiior e<lucaliei fizice qi sportului,
*nele
Conceptul de "func1ie" a fost definit drept o "corespondentS intre :;";;;i" in se':;Lrl
sunt caracteristice nuurai acestor cloui acti'itil1i.
doua clasc de fenomene, un ansamblu coordonat de opera ii efectutrte in clintre aceslea
c'
veclerea atingerii unor obiective".e Functia este esenta unei activitali. .i io, i. rer"ine in prirnul rand satislaccrca nevoilor sociale rcspeciir
ca funcliilc irr
este o realitate ce caracterizeazi, misura orienHrii acesteia in vederea aLl caracter asociat, prin aceasta in(elegand.
iar altele
exerciliilr.lr fizice. ci ;i
atingerii scopului. PartiouiarizAnd, f'uncliiie educatiei fizice qr slronului cauzd nu sltnt asigr"traie tturrrai prin practicarea
realizeazd o corespondentA intre practicarea excrciliilor fizice. sub nrin alic activitAli strciitlc"
t""'"'i,r;;i'rir'""rt"a.
diverse fblme, gi efectul acestora asupra ansamblului .,.ielii socialc. funcfiile au o irrrportanti egalI, co'tribui'ri in
aceeagi la realizarea otiectir.,elor cducaJir:i f,rzice 1i spoilliiui :ii"
'i[sura
in consecin 6. nu vor fi prez'entate in tabelul ; cf itlllllictir
soctItTATIt .9i fizice
urp..t.t. comurre ale eclucaiiei sportului' itr ceea (13 prlvestc
.---+ tNDIViD .9i inrplicatc jlr.iiecat.t.:
ftlrrcliile indeplinite, precun.l aspectcle par,liculare
t ,; ;- activitatc. Aceste frincfii imtrracd fblire specilicc qi a'-r r'
I
I
i,i poriunla dileriti, irr [ nctie de subsisteurelc
in carc ss 111i111i lr:rrt:-r
FI'NCI,II acestea.
I

PRACTICAREA EXERCITiILCR F IZiCE

Din pr:rspcctivii sistemici. prin tlirclie se iu{elege "o anunritti

activitate^ acliurre, cornportal'nent, sernnifrcative tr)cr)trrr un anuurit
sistcnt. jn serrsul satisfacerii cerintelor tirnc ionale ale acestuia"
Zam{tr.1972). Func{iile acrivitAtilor rnotricc satisfac cerin{ele esentiale.
tunciatnentale care asigurd existen[a sisternrrlui (M. Epuran. V. lpr"rran.
197 4).
A. Racliffe-Bror.r'n al.rnnd ci "tunclia unei activit6li consti in
rolul pe care il joaca ea in viata sociald ca un intrcg. gi deci in
contribuLia pe care o are la mentinerea continuitS(ii structuiale a
sistctnnlui social".

9 (init,crsalis. Paris, France. 1990

Enc1,c 6tr1r,nr7ia

-\'/
36
 

-a .)
--:
O- -t t q
IJ
ItQ
5. l. Funclia de optimizare a potentialului biologic
;- :1. II
..
5l o cax
6-.
-.r= at OT
F(+ 3o
o Ea'^ .{e,;'asti tunctic reprezinta punctul de plecare al int'luentclor
=l
ft
N
Ll o
'-- l o c\ere it 'rtc prin erercilii tizicc asupra orgallismului uman. Omul c':tc cr
rJl ,d - N -T.
-l 5no
o
tiirrti lritrloglcA. ale carci e omponente structural-fllncli(lnirlc {stbri
^7 4 )4 :rrurilllCfl. rniinlc lttnCtii. rezer\ c energeLice. rcsuric p:ilticc ) )unt. in
In(id serreral ;i spe'ertic. inlluenlate prin edr-rcalic fizica 1i sport t'n bun
l.t1
oN4a o
o 7 pixcntial biol.rgic condilioneaza gi c) stare optima de r&rrAtate.
n<kii o' o
DOOi o o inlrctinutd permanerlt priu practicarea exercitiilor f-lzice.
d-c.lt o 0a
v[-.: o- o 0 ;oiicitare adecr atd din punct de r.edere calitatir ;i canlrtutrr . ;r
:1 o:l o
s;(D c-O c, ^3 p- iu cducalia iizica pi in antrenarnentul sportir. conduce la modrflsrrr
(: .; '=, c
-.c o
t morlblogiec;i lr.rnelit'rnale relsrante. cum ar 1j: tonificarea rnu:)lJillirtLrnl
c- l) s, o- 'rr'sprral()rii. creiterea \ olLunelor sisrolic
5:'a
G
E;
o e arrliacc' ;l ;i rc5plriltLrr.
;'c. - a< a) D, :,1 rcitlcrea fi'ecrenlei eardiace in repaus gi in efon. atitudinca r(lrpLrral;r
N C,9 a
o ,.r-)rcrrti. imbunirti{irea calitAiri Jrroceselor de reglare ncur()muse ulara.
o:--
--o 'v
C.
X?N ..=
Cr
Kipl11.1 t l9l-l t dcnroustreazi cd placticarea ererciliilcir ljzie c'. il
=-^
=
z
p
o zN prt,'ccsc brne drrrjatc, duce la crefterea capacitalii tilttstrnn"rlt' a
a
^:-1.
cii= o th -C
nsLucrntlrtr din arrilc motorii c()rticale. iat' la copilttl tnic e r:rrrrlrrrr' l.r
-c
*i4^ irnhu"^t -c r ranrilie aliilor sinaptice din structurile ner\ i,ztsc r.crtlralc.
Dr 'J Aciir itirtrlc de educatie tizicA ;i sport constituie ltn :trrrluJ lilrr.-i. I
c -() ilpr()ape c:,clrtsir'. al de'zrrtltarii morlb-tunclionale. iar itb5cltl.r d,-r\lt.rr.r
==:_:
, - Y l)1

-'u ;' pLl;ttc cr)nduc,-. l"r adaptari de tip inrolutir. ale cdror dimctt\rr,lni )irnl
"=.
a-af dc anticiplrr.
AGC: c
o -F
J \\'eincel' t1 )91t spunc' ca taiia ;i capacitatea lunrti\'rlJl:r .r
 )rFdnel(ii il'llponante pentru performallta fizica depind io f'r,'ir,'Ltrr ,lr
=l
--tl a b{l-?(}rlo dc l'actorii pcnc'tici gi de 30--109b de calitatr'a }r \,tn1tt.rrr',1
a= "l
c-I
c-Fi'
;.^a ,|
C
:oli,:itirikrr spr'ci1ic'e Astlel. nurnai o solicitare tnusculara adct r ali
i)
nl c c a pertnllc ra :c iilunga la o er olulic uornpleta a p0)ibllitJlll,,t rlc
I
.) dczr,-rltrrrr'geneticA a copilului (adolescentuluil. Organele i:E.r.lirrucrr:1
ol (1
Fal
-l a-
a
-o la lip:u cic stirnulare rnotrlc,i prin dirninr.tarea cap.rr'itltrr .lr
rC
o -l
FJi N_
o-
o perli.rnrrunti. printr-o mare sensibilitate la boala pi prin:''ltiicrca
'' a :'
oi liliIil()r d - compcnsi]r(-'.
:.- j
a posrbi
-f
^i5t ^7^ Prin urnarc. educalia tizrca ;i sportt.rl lcolar tt'r'btilc .il :th;,-,
;'q. cl o
trt rl 9i 2'7,' x contriblitre ntai rnare la eonrpcrrrrirr'd lit)sr-i dc ac(ir ttilir.' iz.ir.r ,r
e-'I o
*o a) oj 3 e.tl-ril trltii ;r a c1'cetc) or aecslerir.
t'q F'
N
c" :l
pl a nR
- I
o' :. o
'-t
.di
r= I u- p
a, J. cl o

,'n
i9

5.2. Func{ia de perfecfionare a capacititii motrice
Motricitatea este elernentul central pe ntrll temele r,izAnd
continutul instructir; al unei progranle de educalie fizicii. Aceastir
activitate contribuie esenfial la dezvoltarea motric[. influentdnd
conduita subiectului. in procesul de integrare a acestuia in mediu.
Deprinderile motrice sunt consolidate qi rafinate la punctul
in care subiectul opereaz[ cu ele cu ugurin 6, in mod eficient. iu orice
conditii ambientale.
Nivelul fitness-ului condifioneazd ansambiul abilitalilor 9i
motivalia subiectului de a se "desfhgura" liber, in orice tip de activitate,
posibilitatea lui de a realiza zilnic sarcini motricc variate. fhr6 a resiimli
oboseala. posesia nnor arnple rezerye cnergctice in scopuri recreative
sau pentru nevoi neprevdzute. Toate acestea constituie note detlnitorii
pentru starea de bine motric qi psihic pe care o implicd fitness-ul.
Forta rnusculard, rezistenla cardiovasculard gi cea musculard.
rnobilitatea articulard gi compozitia corporald sul-lt colnponente aie
capacitdtii cie migcare. condilionate in special de starea de sanatate.
Eehilibrul. coordonarea segmentard. agilitatea. vileza. puterea
rnusculard sunt componente ale capacitalii de rniEcare aflate in relatii de
conclilionare cu eficienta migcdrii (deprinderile perfomrante).
(--apaciratea nrotrici este Ce
dQlg_febd:
r gcncraii - cuprinde calita{i tnotrice de bazd gi cleprindcri rnotrice de
b;iza specifice educatiei fizice;
> specifici - include caliteli motrice gi deprinderi mctrice specifice
ramurilor de spon.
Dacd educa{ia fizicl yizeazd o practicd optirnal6, scopul
antrenarrrentului sportiv este practica rrraxintali. care conduce la
oblinerea rezuitatelor-record, in condiliile difi cile aie competitiei.
Prin functia de perfcctionare a capacitdfii rnotrice. educafia fizica
gi sporiul presupun invdlarea rniqcf,rilor gi invdfarea prin migcirre (prin
stimularea structurilor perceptiv-motorii. cognitive, a irnaginii de sine gi
a socializirii).
40
5.-1. F unctia psiho-sociali
Etiucatia tizica 5i sportul conribuic la procesLr) de rransrt,r'are
n eoprlulur in adult gi la intc.erarea acesruia in socictatc. I\-in laprul e a il
uapaciteirzd cLr cornpctcnte c1e ordin nrotric. biologic.
p-iihrc
1r moral. cele doua actilitari au devenit indipensabile in procciul de
dczr ollare arrnr.rnioasd a personalitalii tiniane.
Pr'ldnga dezvoltarea capaci6lii rrotrice. educarra tizica pi
ipr)rt ul intluenteaza considerabil dezt.oltarea cogn i tir a 5 i aic-ci i r a
Actiritatea care are loc in cadrul educatiei fizicc gi sporrulur nr-r
este c-\clusi\ de narurA motricd. Prin intermediui nrr5carii. ir-rclLrsI inrr-.
actiiitatc planilicard gi oreanizata, se obtin lnoclilicdri pr()tr.e)l\c irL
capacrtalca suLrreclilor de a analiza sjtuatii. de a rezolVa prohlcnrc.,Jr. a
lua decizil gi dc a acti(.)na. Se stjmuleaza. astfel. actiritatcr: inlclecrt.ui.i
(gandrrer. atentia. memoria. imaginalia. creati'itatea). ccA c.it.c --:te
responsabila dr' dobandirea dc catre subiecli a cunL)}tintrLrrr cicsprr,
deprincleri (cum ar trebui sa se nrigte corpul). dssprc acti\iriri iiJr rc
cLrntcxt I)oale 5a sc rnigte corpul. care su|lt rcguiiie ric dc:k-ri,rrr;LLc.r
itf e\l(.)r ilctt\ itdti ). dcspre nrigcare (cul.l1 poale sal sc illllt. i.{rt.i)rrJt,
de:pre [itnc-ss (curn ''funclioneaza" corpul umair].
lnllucntc'le accsk)r dcrua forrne de actil.itate rnotrica sr e rt inJ.lr
la dorneniul afectir. unde se thc resirltite iniieoselri la nrrclrri ,r lrJtrrr
e irtesorir dc cornportamentr afectir e: interese. molivatii. etitli(Jirri .i
r altrri.
intluenla Jrtacticarji erercitiilor llzicc i.rsuitrir rllirrq,ll r1[s11
c()srlitl\ yi at'ectrr lru poale 1l analizati in alhra cclntcrtuiui \{.)rrrl rr1
care se desfh5oari educalia fizica gi sportul. Prin practiuareu c...criiiiilr,i'
iizicc. sc clezr rtlta sentilnentul de apartcnel-tta lil ult gl.r,rp. su ,,rIsr.i
ocazia lalorizarii ideilor gi a actiunilor persrrnalc. \c a.lsur il
rer'unuiliterea valorii indiridului, se tar6riZeaZI deztgitarea r.r11,r\.Ltii,
dc aprecierc 1i de autoaprecierc. elemente deoscbit iie irii1,.lr'tlulc
pBntru 5tructurarca imaginii de sine, se reelizeazd ac,-cpt;rri.r
prLu-Ir()\ area rrnui c(-)lnpollament l)10fal cOnsisle nt. c\(| j.il1'(,1 irr .,,riccptc
de tipul: fair-pla1 . coLrpuarc erc
Dorin a de afilierc la grup este unul dinlre rnorircle pentrrr r,rrre
oartrenii. ir-r general. gi copiii. in special. pafi)cipa la actrrrlatt nrrrirrec'
cu caracler recreati\ iau coutpetilional. In acelaSi tinrp. nr-rt'rir dc
apirrtencnla la un grup il obliga pe indiiid sa lcspecre rrornrclc de
e 0rnp(rrtalTlcnt. r alofilc pc care acesta lc prtrrnrrveazii. gt :j irilr;r
41

atitudine de acceptare a celuilalt. In acest fel se reaiizeazd procesul de
socializare. deosebit de imponant pentru cd are ca reztlltat dobAndirea
de ciitre individ a competenlei sociale.
5.'1. Funclia cultri ralit
Dorneniul cducaliei fizice gi sportului definepte un univcrs al
crealiilor ul'uane de naturl morali, esteticd, intelectuali, care igi gdsesc
locul cuvenit in ansamblul general al valorilor. Ca acte de creatie
valoricrS. deci ca acte de cultur6, educa{ia fizicd pi spoltul reprezintd
lactori educationlli ce marcheaza existenta individului la un rnoment
dat saLr irr niod continLlLi, pe parcursul ontogenezei.
R-el'lectarea activitAtii de practicare a exerciqiilor fizice, ca ilct
cuitural. trirnile la o noud semnifica ie a corpului uman, la o altii
perceplie asupra neccsitalii angaj[rii subiectului in acest tip de
acti..,itate. Ia o imbinare armonioasa inlre cultura spiritului gi acliunea
pr:o;;i'ir,r-zisi. Funclia culturald marcheazd translormarea "corpului-
obicci'' in "corpul-subiect", care sirrrte, perccpe, atralizeazd., comparf,.
decicje. intr-o experienli cls migcare ce interl'ereazi cu crea{ia. Prin
edulrtr{ie fizica gi sport, individul poiite exprirna cine este. ce simte $i
r'rirc ,islc viziunea lui asupra vie[ii. putAndu-se astfel ideutifica cu sine
pi r:u ccilalti,
i. Bitian t19 i6) iLfirrnd ca se poate vorbi despre valorile sporril'e
ca tiJ: tii.stinct, diferit de valorile morale sau estetice. printre acestea
fl,er,rrlrrrJ te.-ir-play-ul^ vitalilatea, autodepigirea. angajarea totalf,. Accste
Velori :re manifesti intr-lrn contrlxr specific, in cornpetilii, in cadrul r.rnor
lapor"iuri interlrnane de parteneriat sau de rivalitate.
ln spon exista valori esretice care privesc calitalile gi canoanclc
estclicc p.r'oprii acestui rip de actir..itate. O sirituri in indlfime. o pasa
spcctacLrloasa. o piruetd etc., sunt exemple alc unei f'rumusefi care se
asociazi perfecliunii tehnice, eticacitdlii in competilie sau cdr_rtilrii
perlbrnran{ei. Este r.'orba. deci. dcspre o esteticd funclional6. Pe de irltii
partc" sportul irnplicS. gi alte dirrrensiuni ce pot fi apreciate ca estetice.
prin inrp-.resiile pe care le provoaca spect{ltorilor: ii'lmosul, armonia,
subl irntrl. ercrisnrul ctc.
Sportul este o lume ir tbrmelor pi a rnigcdrilor care, in ciuda
cdr,rta|ii rezultatirlui perfbrmant. poate fl obiect al congtiinfei estetice:
.iue:atorul de teni-q simte precizia Ioviturii, schiorul ale senzalia altemdrii
ritrnicc a migciiriior qi a cornpletei libertlti. gimnasta simte echilibrul
A.
erprc'sir al atitudinil.r gi annonia inrerioard a gesturilor. Frumr.rsclii
"triite" kinr-'srezic. rehnic.
i se adaugi ir.,,n,,r.1.a plastica a
eorpului urnan,
ln acest se's, Coubertin -spunea: "sportul produce f*rmusete
pr'ntru ca angajeazi subiectul. care este o sculpturd vie". cu
norme.
lonne 9i
.proporfii perlecte. dar 9i cu o .apuritate superioarii de
adaptare . Sporirvul nu doregre sa para fiumos. pirfect, ci chlar
acf iunile
pe cale le reahzeaza creeaza satisfaclii estetice. emolionale. prin
'
lensiunea. lupra. conflictul pe care re impricd. insu$i trinarrisrnur
subiectului. cu nuantele de accelerare" relaxare. excitalie gi acalrnie.
crecazd o dirnensiune estetica aparte.
Funclia culturali se exprinrd 9i prin rnomentele de sublirn pe
care le reler"i nrarile spectacole sporri'e. cle exempru resti'italile de
tleschidere gi de inchiclere a Jocurilor olirnpice, care exprirna
o
intensirate emolionala gre* de egalat. Sublirnul apare gi ca iirribur
ai
naturii carc "gazduie;te" perlbnnanla sporti'a (de exeinplu. impresia
spectaculoasi a cscaladdri.i rnunlil'r llirnalava. zborul cu planorul
elc.). \/alorile estelice aie naturii sunr solidare cLl acliunea spr.rnirc pi
se exprilna prin internrcdiui acesteia ( M. Bouet, l96g).
l-ducalia fizica gi sportul reprezintl surse cle inspiratie pc'rtru
crcatOrii de r,rte plastice. de litc-ratr-rra, cinernatografie gi muzica. put,
ll
arnintite sculpturile antichitalii. impregnate de plastica atletului.
irntcrlogia cle lexte cu rcrne sportive a lui Horner
5i pindar. "lrlnLrl
t)limpic" al lui Richard Strauss ;i nurleroasele fihne cru remar.ici
sportir d.
Se poate aprecia ci dezvoltareii culturii u'i'ersale s-a r.cali.rar pi
prin irrrbogAlirea cuitLrrii fizice (specifica acrir,italilor cle eclucatie fizica
gi sport). care presupuire un ansarnblu de idei. convinceri^ obicciur.i.
institulii. diseipline gtiinlifrce. tehnologii, opere artistice erc.'Ioarc
accsic elernenir'Ci-e€BZi legatura irrtr:inseci intre sporr
1i culrLrra.
realizand irn lirnbaj com'n care une$te diferitele arii seoe.rafice.
socialc. reli gir,.asc etc.
43
 

5.5. Funcfia cconomicl

PRACT'I CAI{EA EXIRClTllLoR FIZICE
in orice aclivitate socialii. deci gi in educafie fizicd gi sport. apare in cadrul educatiei fizice
problerna eficienfei activitAtii derulate in contextul speci.t'ic f-rec5reia.
I:ficienla poate fi apreciatd prin prisma eftctelor pe carc le au aceste efecte la nivel
activit6ti la nivel bioiogic, psiho-social. cultural, dcci prin raportul individual
dintre "investitia" realizatd ;i efectul oblinut.
Cele doui forme de activitatc ltzicd analizate pot fi considerate +
ca aparlin6nd ariei productiei de servicir. in ipostaza lor de furnizor al
Si nitate
sen'iciului numit educatie (fizic5. prin migcare).
Recreere
in aceste condilii, se considerd cii. in domcniul educa{iei fizice gi
sportului. se lloale vorbi despre trei tipuri de "clien i": Echilibru fizic - erno{ional
- printari -' care beneficiai:d direct de cfcctcle piacticarii odih*6 acfi'i r-'fecte ln r:l
crcrciliilor Iizice; la
efecte 'ii
z^-r \ econonric
- sccundari - parin{i, sponsori, administratii locale: nirel social ,-"'
- terfiari - societatea. \+
n ctivitAfile educative qi cheltuielilc pe eare le prcsupun jLrstif rcd 4-'---t
aplica:ea principiilor majore ale rationaiit[fii econornice. gi in fata Integrare pitfesionold Cretrlercoruttdttttrttttlsltti
specialigtilor rJin dotneniu se pune problenra evitdr:ii risipei de timp, de Iotigroro'soiiai,i .------+ scolar' pro.f'csian:i

bani. de cotnpetenfi. Educatia fizici gi sportul arr. din punct de vedcrE:
cconornic. urt irnpact comun asupra societatii. dar gi nultleroase
intluen{e specifice.
Practicarea exerciliilor f"rzice. prin lunclia lor biolo-sic5.
contribuie la urenlinerea gi intarirea stdrii de fapt care se
repercuieaT:5 iavorabil asupra bugetului liecarei farnilii. clar gi asupra
socictalii. in general.
llducalia fizicd. prin obiectivele sale specifice. corrtribuic la
arneliorarea randarnentului profesional. a randarnentului gcolar gi, prin
aceasta. sus{ine integrarea prot'esional6. (schema 4),
Integrare lunc(ionald
Scltc'ttra '1. lnlpactul ecotiotttic a1 cdtrcalici {iz:it:e
Sporrul. mai ales cel de periilrltlatlla 5i inalLa pcrltlrntlrr-riii'
reprezinia. inr'orta^la zo'i cie i.r'csti{ii s,i. cle actca. asuori. 'ti
st:
inireapti aten ia econttrni;;tilc)r' a nlanagerilor' a speci.ali;;ti,lor dirr
domeniul daL 9i a celor dilt sfera ttr'i:;nruitri 1i a
comerlului.
Sportui a ticvcnit o illlportarlta intreprirrdcre ecor"r-rlr-ltr:it''l
clttLti

gestionarccoresptlnZatoarepoateaclucetrrariberrellciiatAtialrire]
(inrreaga
irricroeconomic (club. orag. regiune). cat li utacrrrecouotrric
ecottonric' a unei 1aLi1.
e fctlrri'
Prin laptul ca sunt orgairizate periodic rnattilcstari tlt' irrri
in sporl se creeazA infrastiucturi (tie excrrplu itr caz-r'ti J O tlc ir
Barcelona. au lost construiic un aeloport 9i o static tje
ctile lcratrr) csit'
(local internalional) qi sr.rrll lelticulate importanle
stiniulat turisrnul 9i
sponso[i;:irri'
resurse financiare. proreniie din drepturi dc tele'r'iziur.ie.
etc' lrt
taxe cle intr.are. licenle (publicitate). ernisii de titnbre. lnoncdf

,.t 5
44
 

aceia;j tilrtp. srtttt rnobiiizatr-'itlportante resttrse tlrllalle diri rrtass-nleClia.

Invesliti{ii InvestiIii particulare
pa;:6 i securitate etc.
Din punct cle \cdere t.-lnpol'al. ei'ectele ecorlolnice ale sponului
por irnecliate sau tardive (bazele sponive, spaliilc de cazare, centrele
fi
clc presii conslruitc ctt ciiverse ocazii pot f'l ulterior valorificate).
Sporrul cste un domeniu loarte atriictiv pelttru ltiinlele aplicate.
Ll poar.. rrl'eri noi Iocuri de nunci. tlind ttn donreniu in care
coutpctcnla yi creatir itatea pot adltce rezultante pertbrmante' insagi Locuri de muncil: echipe
pei'forrnanta sportir'6 csle cottsecirtla unr.ti elbn de pregltire individuald, Inliastructuri, interdisciplinare, speciali;;ti
asisurtrL de o echipa interdisciplinarA. bazc sportive din domeniul industriei,
l',ltr numai scn'iciile sunt caractL'ristice sponuiui. gi un anulnil omertului. turisrnului
tip cle pri.'.luclie (.lc bunuri ntateriale. "lndustria sportului" stimuleazi 9i
esre 5r ::linutI dc productia de- echipamente sportiYe. materiale 5i
instaialii. iqraratui,r elcctrcnicA de tnlsttr,lre. inregistrare, asistenla
medicald
iu crincluzir-'. se ]loaie aprecia cd spttrtul este. in acelagi timp.
cl)nsuriirt()r ;i pltrducator dc bunuri ;i ssrricii. Fiecirei ipostaze i se pot
iitritiiii rnli u',ullc ctinre ttsiuni. (scherna 5). I coxsuMAToR
'l
PRODUCATOR
I
I

de burruri gi servicii de brrnuri si servicii

Spectacol 1" .r.*il

sportiv ind ustriale I

la ilivel
conere, in I
individuul trrrism I

alimenta{ie, baze sportive,

sus{initoare cheltuieli ocazionale
de efortn ce organizarea cle
substan(e competilii,
de refacere, obiecte de publicifate
echipament

Schema 5.lnrpactul econonric al sportului

41
46
 

Ev:rl uarea cunogtintelor: CAPITOI,I]I- VI

SPORI'TJL CI ON{P ONEI{TA
A D OMENi TJLLII DE C I]RC:LT,'IAR]:,
Ce sunt funcfiile gi
care sunt functiile EFS? A MOTRICITATII UIvti\NE
2. Analizati funclia de optirnizare a poten{ialului biologic.
3. Analizali tunc{ia de pert-eclionare a capacitilii motrice.
.1. Analizafi funclia psihosociald 6.1. Conceptul dc sport
5. ,Analizati funcf ia culturald.
6. Analiza{i funclia econornicd. Sp.rtui. acest r'crronren al lrr'rii rrrodcrnc. cste consiclerli:
experienla individuald gi institutie, loisir gi spcoializarc dc irralt nivel
competilional, cxpresie spotltanai gi tehnicd elaborat6, practic;i
educati'i ;i spectacol, ai rnuncd, exercifiu ccrpoial ;i ConririiLa
psihicii.
inleles;ul termcnului de < sprort )) csl.e foarte ccntroyeLsi-,1 iir
literatr"rra de specialitate. atdt prin plisrna ccrntinutului :;iru, cdt ;i a
originii sale. El a aparut in contextul educaliei fizice 1:rornovrLte ir.r
;icolile enelezc, la sfargitul secoiuiui al XiX-lea. constitLrind 1;riirc,tui
tlorte al teoriei lui Thomas Arnold gi dcsennand educatia reaiizatii rrrir.r
inLerme diul intlecerii gi al cornpetifiei.
Sportul era consicleraL un mijloc ideal de fi_rnnarc i-r corpulrii ;i a
caractsrului. Aparitia lui a utarcat trecer.cra de la obiectivrlc de or"crin
igienic. pe care [e urmdrea educaf ia fizica. la ohiectrr',.:ie l.r ir,rriri
valolile educative ale intrec,erii.
No(iunen dc "sport" estc disputatb:
lingvigtii din tdrile latine - care suslin ci sLLrsl nr.irt-Lrrii r,r
act:stui cuvdnt se gdsefte in latinescul "deporto" (poartd. a 1-ranspor-ia.)"
cat;e derir,S din "ciesport", cu\,6nt din vechrul vor;abular fi.ancer: 1sec,-rirri
a1 XIII-lea), desemndnd ansarnblul rnijloacelor gratie cb.rora perrcsgrti
tilnpului devine agreabi16: conversa{ie, distraciie, glurr.re erc. :
- de linsvigtii englezi - in opinia lor. in Anglia secolului al Xi\r-lea.
cuvdntui ( spoft ) a generat o terminolcrgie apropiati cje cea
britanicd actuald: to sport. disporter. disportaress. Primii sportivi eu
tbst nobilii care se dedicau activitalilor. de di',,ertisment. ccnriiLii in
care sportul de,sernna o manierh privilegiati cle viai[; nrai uil.ziu.
transfcrnndrile din societatea medievald au antreltat inicgrarca
jocurilor de ciitre popor.
Peutru G. Proteau, sportul este <urr.joc care constrdugc individul
la o ttipl[
lupt6: contra lr.ri insugi. contra altor indivizi ;i contra natr"rrii.
irt cadrul unclr reguli precise ;i a unor obligalii conventionrlei,.

48 49

Sti'uctura sociald a sporntiui este eviderrfiata gi de Magnarre, in
viziLrrretr cdruja acesta reprezintd ((o activitate de loisir a cdrei
dorrrinunti cste clortul fizic practicat in raanieri cornpeti ionala,
cor rponarld reguli gi institulii specifice, gi susceptibila de a se
translornra in activitate profesionald>.
Nl, Bor.ret realizeazl o paraield intre cele dou6 activitafi, .iocul 5i
sponul. pornind de la aspectele comune;
i caractelul de -eratuitate 9i libertate le este atribuit ambelor activitifi,
cu deosebirea ca spoltul ii acordd o rnai rrare irrportantd decat
.jocul:
> caractelr.rl "neproductiv" al activitalilor ludice clispare in sport, care
esie un dorneniu generator de acte culturale:
> motivalia ir.riiic5 esre cea care cautd iruediat elementul de plicer-e.
-sprc deo:-ebire de nrotivafia -sponil,i. legati de necesitatea
deprrrrere a e{brtului in antrenament gi in competitie, de acceptare gi
ii inrinuare a pericolului, in','ederea obginerii unor satislactii elevate.
I)eqi atat jocr"rl cit gi sportul sLlnt guvcnlate de reguli, ele au
finaJitrili dilerite:
)- jrr caCrul _iocului, regulile sunt fjxe, stabilite in prealabil sau
ie(rLliloiicute cie cor.nurl acord, cle delinritdnd.jocul in ansarnblu:
i iir sport. r.:gulile prescriu ceea ce trebuie fhclrt. ele traseazd ciimpul
,.{,c excrcilii ?n functionaljtatea sa, c6gtigiind, prin extensie,
r'.,irictcl'i stici socializanre.
I-irgire.a sferei cle cuprindere a notiunii de "sport" a determinat ri
noui dinrensir-rne, care-i pune in pericol esenla. prin disipare in alte
donrr:lrii" ctilTr ar fi spectacolcle de sirnulare collcepute, in principal.
pe ntm r:icclul rle arnuzament $i pentrll oblinerea de r.elituri financiare,
iu anii '8,0. :;pecialiitii din fiista [t.D.G. au incercar stabilirea
liuril.elor ar:tivitlitii sportive. pc caie o gelqi:terizqa:4 astlel
r rctivitatea motrici tlebuie sh stea la haz,a practicarii oric[rei rarnur-i
:
slx)l'i ive:
reLltie sa asrgure un continrrt cu semnificafii proprii, avdnr] in
I'ecierc r:a. in principin. aclirnea sportiva este neproductivd, nefiind
suboldoneita neni j iocit rrccesitalilor existenliale;
perli-rrtnitnta se obline printl'-un efort sislerrratic, fiind recunoscurA
pe haz.tr unor criterii de calitate. care trebuie respectate sau care pot
li rir'p65ite;
arc an'-rrrrils i'alori iloralc. in virtuteir respectarii unor principii etice"
t:;r: i}ir-pl:ri .Lrl. egalitatca 5ansclor etcl
50
" ol'eri experiente de vial6 deosebite. care includ riscul, tetrsiunea.
autocontrolul, organizarea gi elegan a migc[rii.
Pe baza acestor caracteristici, se diferenfiaza trei rnodrrri
ftlndamentale de conduiti motricd sportivA:
a). Prirnul rnod cle conduita urm6regte oblinerea, prin rnigcare. a
unui rczuhat demonstrabil, obiectiv. care se prezintA sr,rb forma
timpului. a ciisranfei sau a incdrcdturii, prin transfonnarea aptitudinilor
rlotrice in rezultate mdsurabile.
b). Al doilea rnod dc conduitii are ca scop miqcarea insagi 5i
optimizarea ei calitativd gi gradatd, in funclie de dificultare. Rez-uitatele
obfinute pot fi evaluate atat obiectiv cdt gi sr.rbiectiv, cum este cazul
ginrnasticii artistice, al gimnasticii ritmice, al patinajului artistic. al
dansuirii sportir,' etc.
c). Al treilea mod de crrnduitl urmlre;;te oblinerea unui avantaJ
de
asupra unui atlvelsar direct, deci rezultatele se stabilesc prin cornpariiqie
clirectd. El se int$ineite in sporturile de luptd ;i in jocurile sportive in
carc se f)rce trecerea de la jocurile de migcare, demonstrative, la
sport,lrile propri u-zise.
hi aceste condilii, ererciliul iizic a ca$tigat in cornplexitate pi s-a
translcrmat in activitate de intrecere in cadrul competitie i. Terrnenul de
"competilic" derivii clin cel de "intrecere", de ''lupt6" care, tiupi l(luge.
ar izvori dirr latinescul "caurpus". tradus prin "camp de bdtalie". El este
sinonim cu cuviinturl "concllrs", care iqi are originea in latilcscul
"concursus" sau in franluzescul "concours'', termen folosit in definilea
urici stdri de concurenli.
Matveer, ( 1 9 82) afirma cd sportul, in sens restrans, cste
reprezentat de activitatea competi{ionalf,, iar Singer (1982) considcra
cornpeti ia ca fiirrd "esenla sporlului".
Elenrentul central al cornpetifiei este compararea perfomriinfelor
sporlive. [,a baza activitA{ii competifionale se a1]A egalitatea ganselc,r
tuturor participan i1or, prin creare& acelora;;i condilii pentru tofi
ccrnculentii. Obfinerea perlormanlei sportive vizeazi atAt procr:sul c.lt yi
produsul (rezuitarul), deci atAt elbrtul continulr, cAt qi ceea ce sc obline
in urma acestui efbn.
Perl'ormanla este o noliune mai largd, relativ abstracttr. cu valoare
neutrir, care desemneazl taate acliunile gi rezultatele acestor actiimi ce
contribuie la supravieluirea individului sau ir colectivitdlii. Noliunea de
"perfonnan 6" este, de multe ori, sinonirnd cu "reuqita", in condiliile in
5l
 

care aceasta nu vine in contradicfie cu prevederiie regulanrentar,: ii

cele ale uroralei (Hackhausen. citat de S. Wolfgang, l99l). desfhguratd in cadru institulionalizat sau indcpcn<leut. cu cilractcr
Generalizdnd acest aspcct, se poate vorbi de performanfd numai rnai muit sau mai pufin spontan gi cornpctitir.
atunci cind reugita se atld intr-r-rn raport corespunzdtor cu capacitatile
individului. o reuqiti ob inuta intdrnpldtor. prin manipulare sau datoritd atitudinilor. a'r'alorilor gi a comportaurcutclor social-irersLrriule.
tunui aclversar mai slab. nu poate fi consideratd performantd. apreciate in plan cultural,
componenta etici a acestei noliuni fiind obligatorie in sport.
Aceste aspecte l-au determinat pe M. Epuran (i990) sd afirrne cE.
prin definitie. "sportul este competitie, intrecere cu spaliul, cu tirnpul. Evaluarea cunogtintelor:
ctr gravitatia, cu natura, cu allii ;i cu sine,'.
Abordarea sportului numai prin prisma comperiliei gi a 1. Definili conceptul dc sport.
perlbnnanfei rcprezintd un punct de vedere ingust, deoaiece spor-tul se 2. ;\nalizali tennenii coutpetilie gi pcr:fomranla.
praciicd 5i in alte scopuri, cunl sunt cele de rnenfinere a sSnitalii. pentru
relaxare sau de intrelinere a unor rclatii sociale.
In "sportul penrru to i" gi in acti'italile dc timp liber. competitiile
sportive sr-rnt planificate ca manif'estdri de rrrotivare 5i rje stimulare. care
sc adrcseaza unui riumdr lnare cle participanti. iar stabilirea
perlornran{ei. ca rezultat al confruntdrii sportive cn adversarul. precum
qi oblinerea victoriei. devin factori secunclari.
c.ornplexitatea biologici, psihologici. sociali. orga'izatorica gi
structuiali a sporlului. ca fenonren al iumii coulelnporanL-. face
imposibile tentativcle de delinire a acestuia dinrr-un singur unghr.
Dirlcnsiuuile amintite implicd un sis'rern clc definitii ale slrorlului, rnr:nit
si oicre o inragirre ampla asupra domcniului analizat:
'F Spc,fiul ests o activitate de intrecere constiiuiti
dintr-Lrn
ansainblu de acliuni motrice, cliferentiate pe ramuri de sport. prin
cal'c se cautd perfec ionarca posibilitalilor rnorfrr-fiu:cf ionale gi
psihice. concretizate in perfbrrnanle ca; recr"lrdul. depd;irea propric.
d ep,lgilea partenerul Lri.
> Sportul reune;te toate fonnele de activitate fizic1t rnenite, printr_
o participare organizatd sau nu, sii exprirrre sau lii anreiore ze
condiiia fizicd 9i confbrtul spiritual, sd stabiieascd relatii sociale sau
sd conducd la oblinerea de rezultate in competilii de oricc nivell0.

institr.itionalizate. cc corespuncr praclicErii diferitelor forme de

compctitii sportive, dupd reguli olrciale. intre doi sau rnai multi
competitori. sau a unui individ cu sine insugi.

to
C,lrorto Errrspecu16 a Sportttrilor

52 -53

CAPITOLUL VIi
ROI-UL F,REDITATII $l AL MEDIULUI
i r.t pR-qc'r tcAtrEA IxBRCITIILoR FIZI cE
7.1. Rolul eredifitii in practicnrea exerci{iilor fizice
il donreniul educaliei fizice gi sportului, ereditatea gi rnediul joacA
accleaqi rol'.rri ca in orice activitili umane, cu unele particularita{i
dete'lninate de aspectele fizic gi motric, preponderente in practicarea
exerciliilcir fizice.
Fretiitateii rcprczintf, ansambiul de procese caracteristice (din
punu-r cle vedere biologic), privind transmiterea patrimoniului genetic
(gcuorn,l Arreste procese care fac obiectul de str.rdiu al geneticii. iar
iolui lor in cor.uportatrentele umane constituie clbiectul geneticii
colrponanrenlale sau psilrogeneticii.
I-a s5,eciilc ctt reproducere sexual6, infbnnalia gellctici este
.,,ehicuiaia cie garnelii rnascui 1i lerreli, fiinci inscrisa in cromozomi.
unde rsle co(latil de rnoleculele de aoid dezoxiritronucleic (ADN).
in ultiniui tiir-rp. s-a delnonstrat cir ereditatea nu este rnateriaiizata
niirriai il'r nucie Lr, ci existl gi extranuclear, citoplasmatic, fiind
con:titLiita tot ciin lanluri de acizi nucleici: dezoxiribouucleic (ADN) gi
lihonrrclt-ii.: (,3.ii"N). acizi care constitr-rie stiuctura chimici a infolrnaliei
i
 .eirclitc.i
ll Ce'nr.i reprezintii., nrollologic. uir fragment tJe cromozom, iar
bioclrir:ric. c 1;orlir.rne din iantul ,\DN ce constituie suLrstratul biochimic
crurnu-,.'rnti:ri. Cencle sunt cele care rJi lizeazi sintez:t proleic-i. extretrr de
inriti'rltlnt:i -in procesul de adalttare dlu antrenanrentui sportir,.
[ixistii -sisterne genetice alcituite din gene reglatoare (R), ge'.re
cLrerai(,:ils ii)t si genc structr-rlale (S), intre care exista relalii de tip tccd-back.
c1r(':iri cius irr eparilia unei lcgi ce dernonstreaz-[ cA in dezvoltarea
or ,iri.ri(niior se produc echilibre clinamice intre diverse sisteme genetice
lrllr:..' ,t1 irrtelr clrtie. \clr.rrtctionale a rinuie se repcrcutca./.i asuprl lirnclionarii
ceirlr.laii':. lbnornen poarti numcie cle < disntorfle 'r.
C r-i ic)ate acester, existd o ma|e variabilitate care igi ghsegte explicalia in
cc,1:acit:::ra rniiterialLriui genetic de a se mod.il-rca sub influenla nrediului gi in
irsLrli actul f'ecLuldaliei, cale aducc zestrea a doua lumi, niaterni 5i paternd.
I-)ltoriii irr:g5,'',.r, putcrn vi-rrhi de o infinita valiabilitate a organismelor, in
.ru'.rl riiie iri eristii ntrLnc|c.ase iitdividualitnli specifice, gi apoi topologice.
Lrl{i:ira li:irti r :ztillatui lrrrt-i indelungi cvolulii, cuh;riniind cu specia nnialrii.
j-+
Ereditatea cste un proces de transmitere a infcrrrrraliei genetice,
care -sc desfi;;o;rrd c.nform rrnor legita{i ce co'du. io .1ifi",r."u
anumitor insugiri geneticc deterr*inate, afiate i'tr-un strans
rapofi clr
condiliile de rnediu. Fiecare trds6tur6 a organisnrului este rezurtat'r
interacliunii clintre eredirate gi mediului inconjurdtor.
MLrlrc irrib':ratii clcspre influenta factoriior ereditari gi a f'actoriror
de nediLr asllpra dezvoltirrii organi-smului au fost oblinute in urura
cercetarilor efectuate asupra gemenilor. r2 Astfel. s-a qlafflii
.
influenga 9_r,_q{ira1- :e rlsliAnge rnai puternic asupra inattimii corputui,
.,ca
in cornparafic cu gre*talea, S-a arataici la gemenii monozigolj, criiar
in cazul separiirii lor pretirrp'rii, se inregi-stteaz| o co'cordanl6 intre
inAl ime, circurnferinla capului, lrrngirnea rneinito, gi a fetei.
Sergie'ko yi Alekseieva, baz6ndu-se pe rezultatele furnizare cie
rnare nurni| de cercetdri. au ciasificat insugirile ce caractcrizeazi
un
gi inotricrtatea. .srnbilind orrlinea in care se rrranifesta ,rratlul de
corpLrl
depelrdenlii fala de lactorii genetici sau de rnediu.
Ei au constarar cd insr-rgirile aflate sub purenrica inllrienga a
f-acrorilor ereditari sunt:
i irisu;iriir- niorfblogice - i.dllir:rea corpului, rungir.ea exrrerrritirliror
i'lerioare, lungimea irunciriului, circr_rmfer}1a
extre,'iraiilo,-
superioare, inl'erioare si a cutiei toracice. pi lung,imea c:,lrcrniragilor.
supcrioarc:
rnotriliratea rrrticulaliilor:
), tirnpul de reacgic-:
iezistenta speciald (anaerobd) gi reziste' a generalii (aeroba):
insupirile cie rnotricirate pi forln;
{b4a mu;chiilor:
viteza m i;;ctiri i cIernenI
ar.e - indemAnarea.
Sc decrseberte genotipul materializat
in crornr:zomii gamelilor..
-paratipul
rezumr inrresa e'r-rluljg biochimica a ascenden;ilor,
;;i
concenrreaz t.ate influenrele mediurui extern. Genotipui gi pararip'r
constiruic irnpleund intregul nlaterial biochirnic al Ibnor'ipului. Fenotiput
lliprrl
corLsrituli<,rnal1 esre aicatuit dirr genot[p {.ntogienirea crur]itar.A.) gi paLatrp
(ceea ce se dobdndegte sub influenla acliunii mediului extcrior).
in o..it ,.n.r.
subliniern necesirarea de a nu neglija influenla rnediului, care igi poate p''e
pecetL'a asupra inrregii dezvoltari ontogenerice a individului.
'- Purre a capit,lului realizatit pe baza sinrezelor bibliografici_' ale clr. \r.
llrim, in lrrcrarea ilntropologie notri,-t't, Edirura Sradion., Buiuregri. r9g6,

l'oate aceste caracteristici au fost stabilite in timpul activitalii de
seicctie. in vederea practicdrii unei discipline sportive.
Za{iorski qi Sergienko au eviden iat conditionarea esen iald
ereditarE, reflectati in timpul latent al reacliei urotrice. Clondi[ionarea
gcneticii a lbst setnnalata in cazul reacliei motrice simple (84.2%) qi al
reac ici rnotrice courplexe (80.8%).
Din cercet.irile clecttrate asupl'a gemenilor. s-au el.llis opinii
contradiclorii cu privile la condilionarea geneticd a lbrlei 9i a
ljnii autori suslin c[ forla qi viteza sunt condilionate genctic ir-r acceiili
rndsuri (E,vscnk gi Prell, 1951), allii afirtnd cd viteza este determinati
genetic mai tnult dccAt forta (Sklad. 1973; Szwarz. 1976). Cratt-v
susfine existen{a unei corela{ii puternice pentru forla dinamic6 9i pentnr
vit"eza. Concluziilc altor sturiii suslin cd cea tnai putcrnic[ determinare
geneticA se manifestd in cazul forfei mAinilor. al vitezei de reacfie 9i al
Vitezei in alergdrile pe clistanle foafte nrici. Indicii ereditari ai
rnlsuritorilor dinatnornetrice ale lorlei mdinii drepte 9i a celei st6.ngi
sirrrt rie 61,4 % Ei. respectir'. de 59-2ok- iar irrdicii forlei spatelr"ri de
64.?9r.
Osato $i Avano afirmir ci celc rrrai niari deosebiri inlre perechile
tle genreni monozigofi gi biozigoli apar iLr probele de atuncare a rningii
5i irr celc pelltru forla spatelului -ci a urnerilor. ccle tnai rnici clifelenle
liirrcl inregislrate pcntru viteza de aiet'gat'c.
In prlivinla fortei. gladul de ereditate cel nrai prontllltat se
nrarriicsti ln fbrta rnAinilor qi in iorfa rnugcltilor spatelui. iar cel mai
rnic. pcrttru tbrla explozivi.
Forfa expiozivi mdsuratd in cazul siriturii cr-r prdjina este puteruic
condr ionatd genetic, in schimb. fbr{a cxplozivii a cxtremitiiilor
supet'ioat'e. ttlAsurate prin distarr'ia arunc:iirii crr mingea sau cu discul.
indica un grad scdzut al eredililii. Acestc reztlltatc' oblinute
cer.cetdrile efectuate 1.re gerneni necesit[ lotuqi coufimrarea altor
metodc.
[,In rczttltat inieresant al cercetdrilor prin metoda gemeniior a tbst
oblinut analizandu-se migcdrile rapicle (numite "tapping") alc
extremitatilor inlerioare gi superioare. Concluziiie ilu cviderrliat
prrrcnrica ior deterrninarc geneticd.
Cloeficienli de creditate rrdicali s-au fost obfinut 5i pentru
flcxibilii;rtea gi nripcirile articulafiilor tttnarului: acegtia sunt rnai mici
la coloana vertcbrali gi tbarte mici la sistemul ar:ticular al golduriior.
56
Confonn rezultatelor cercetirrilor liri Volanski. ct--<-:,fdr.rnarca
vizual-motrica este pilternic condilionata genetic. cccticicnti iiiali ci;
corelalie oblinindu-se intre 9-12 ani gi ia persoanele matuic.
Din cercetirile intreprinse, rezult6 clt indiceie int,:glitl al
capacrtatii respiratorii este conclitionat. in priutui rdnC. de la,:l-cr it
genetici. Arraliz,a cornparativa a accstui indice ia qenrcnii ,,turrr':- irr
bizigoli a stabilit conrlitionarea ereditari in proporiic .lc 'ritn''. i,u
condilionarca factorilor de nrediu in proportie nurrrai de I i9.o .
Alte cercetarr au stabilit ca influetr a factorilor genetici. ;uit-r)
lulitr:s r.ndsurir. se ruanifestd mai irult in luncliiir-- si-.tol;.rliii
carciiovascular decirt iri cazul a.paratulut respir-ator (iJriens;1,ltia.
L-apacitatca respiratorie. r'cntilatia maxinrd a pldnianil,:t rir:1.rnrl ilt:
factorii extenti ai rnecliul'"ii inconjurdtor).
S-a stabilit. ele aseruenea. ca indicii translorrnirii arraL'iobc. (:e iii
nivelr:i acidului aclenozintriibsforic gi ai acidului lactit:. clcnirr,,l ric
factorii genetici.
Pe parcursui obscn'atiiior asupra a -12 cle perechi d<'genrenr. ;-al
statrilit importante cunditir:nari ereditare ale indicilor insuqiiLii nro'.l ir. c.
ale capacitaiii respiratorii gi aie functiilcrr vs*.,t,it'e (\zutkor.'i,
Cci rnai apropiaii inciici au fosi. s611p'.111 in cazr.il corislinlillli
maxiur de oxigcn.89.i9,t,. Dc tactcrii gcnctici sc lc,agi. tic a.,<'rt'lcli:rr.
indrcii dLrratei de oprirc a lespira iei i829i) iri giatl,-ri ,ic:i,i1r.i:n:i,-.'':
oxigen a sAngelui ar',erial (16.9%).
Din cercetarilc intreprinse asupra sport,ivilor s'.cltretti ;j tl;ll
/,4 \ r:bser,'aliilc lgenealogicc; asupra t-arniliei silorii\llor cir: clit,i. rt:z-trir;i e:r
'ij\ qptrtudinilc sporrive surtt creditare.
Existd datc ce indici faptul cA, la copii spoltivilor cclchri, irr
aproximatir, 500,6 dintre cazuri este posibil sE se tuanil..rstr ialt;it';l
sporitr'. Din datele lui Gedda, rezultd cd pcste TfJozo iij.irtrt: teirlcrlii
rnonozigc. i dobindesc rezuitaie sportive ascmdnitoalc. ic c"urcl la
gcrnenii bizigoli, fenomenul aparre in proporlie de 2-\02o.
Pot fi prezentate multe exenrple in care copiir ibstiicr spcrtivi au
oblinut acelea;i rezultale renrarcabile in sporl ca 1i parintelc'lor. liu;tt
cllnoscute gi rezultatele superioare ale fratilor qi sulorilor
Pentrn ca talentr,rl sd apar[. trebrrie sd cxislt' tll.l t t;ir1(-]l
predispozilii genetice (itr cazui sportului. rnori'oiizi'rir:iiirit:e) ci
condiliilc sociale corespunzatoare.
Se poate pune iutrebarea. care i;rsusire trcbuie sii fic pLcllraiir i;l
cadrul selecliei pentru dil-erite disciplinc spoilive'.']
57
 

irttr'un grad predominantd a Iactorilor de mediu apare in cazul forlei absolute a

"'htliu consiLleralc calitatilc moltcnite mugchilor, a frecvenlei miqcdrilor qi a indicilor de agilitate.
r,,n,,
'1",,"i'',i,',]iii"'i.'"'i;;;;;;;;; f','"''' ul:..'?:'"1i.,1,i:t
:,;,..:,''' Pebaza acestor constatari, o serie d.e autori au ajuns Ia concluzia
1'1;i1rr.ii-. i:ii ;rrii ire ia
rezultatrti. sporti\'' c6, b"t:?lllf:, l:t*:nt' cf,, din perspectiva coordonArii, acfiunile mai simple de la
insr'r;irile motrice elt-T:.nj1lt'$i nu cele
.,.1114 ilitritnt€ gettetic sunt premise ereditare mai rnult decdt migcdrile complexe. De asemenea. ei
-.-.--.1-.
'-olnrr:d) i,' lnedirr ;i a celor
ilor de -t]]:-:l:'
au aratat ci infbrrnalia ileneticd poate fi valorificat6 atunci cdnd se
,{naiizt, r.uarenaticit a eleeielor lactonlor .": indlliniii' .::..:.,;l
corrtribulia asociaz6 cu condiliile de mediu.
t:ttt"itatii aratA c6' in cazul
in diferite etape de dezvoltare a organismului, influenfa facttlrilor
ercditei,i. in procesul
iar in cazul greu-ralii corpu.lui'tu-78,9''
rrc'clittilit lc ridicA la 8196' -, externi ai mediuiui, aldturi de inforrnafia genetica qi de schimbarile
art sus{inut:t Ot::.tl]ri''
,

Crebe ;i Gecida' intre l9j4 9i iOO;' actlvltatea produse in etapele precedente, au efecte diferite.
;i bizigoli sunt mici ;rentrtr
ciintle gcrlrerlii rlronczigli
-Jttat -
anurnitir 5i petltru
Cercet[ri]e au demonstrat cd, in disciplinele sportive de rezistent6,
sporti', a in irrlreeiure' 1''"itti' o clisciplini au oblinut rezultate superioare sportivii proveniud din farnilii cu tnulli
rc;:Lrliittele obtinltte' copii (Volkor:), in aceste condilii dezvoltandu-se dorinla de atingere a
Cr.adu]ciecol}diIi()Ilaregeneticdapredispoziliilorpentruo
la alra'
unui scop, de anga-iare in munc6, precum gi priceperea de a organizare a
a uriaia cle Ia tl persoani
arirlrriiit ilisciplina sportir ' cei timpuluiliber.
cA plincipalele insugiri ale-organismului componi factorii de mediu, indeosebi condiliile de educalie a copiilor.
I:.ste liirit
de lrreialie intre parinii 9i copii,'.in t-^t]:l:- joaci un rol impofiant in disciplinele sportive in care este esenliald
niai i;riilii coe i-rcicrrti 1:
cei inai inalt grad de creditate op&re m
lrt
r itrzu. s-a c{.)nsemllai ca rezistenp^ efortul, deprinderea de a invinge dificultalile . Se poate spune
1973)' p€ 20 rn ii pe 30
pt tii tt (Nikir'iuk' cd doar un raport str6ns cu mediul exterior gi cu inl'luenlcle
tczr.ritirteie ia alcrgar;ic
;r Se r'-ie ul:o ' lc)76)'
(Zrtr,ir',i':;lii
peiretica' pe iinia.participbrii la
corespllnzAtoare ereditare asigurA atingerea limitei superioare de
c:oeiicier,t lnnit i' conclilionare
t.--n adaptabilitate genetic[. Mijioacele folosite in metodele de antrenament
sportir c i:i Illiri. generalii {cercetarc'a
:rccica;i clitciplirre .multor tirului' iar cel mai ale tinerilor sportivi rrebuie sa lavorizeze intrelinerea pertnanenta a
;ial
gt:ni:ii,tgicli" cxi:ltit i'r'caztrl scrinrei' alborulr'ii aptiludinilor condilionate ereditar.
gimnasrica;i atielica ugoard
ini,, cr:ficieni i1 p;.t;;,; tutbairil' In inlelegerea colaboririi dintre factorii genetici gi cei de tnedir.r. o
(szr'r'Llrz' 197{11' unei inzestrari motrice
rnare imporlanla o au aga-numitele "perioade critice de dezroltarc".
Rcz.Lrltli e 3 se poate r orbi des:pre extst enla Vorbind despre acestea, se are in vedere o etapi precis detinitii in
citreia existi gansa oblinerii unor
11ct,:rt-ninete eerletic' pe t'ondul dezvoltarea individuali (vdrsta copilului, a etc.), precum gi
S-a cortstatlrt existc-n a unor corelalii
;i
tcz-',tltatc :porrii'e cie exceplie' h'xista insi perioada caracterizatd prin cea mai rnare apetenld pen(ru aclillnea
fi caliulite clesccnrienlilor
erciiir-are inrrc \irste lt- ;;;t;tti; Ieza lace trimiteri' in factorilor din mediul inconjurdtor, lactori prielnici sau neprielnici
*it:i"a "hcmo olimpicus'"
r'eticenie iala cle acliunii. Aceasta este perioada in care consensul dintre tbctorii genetici
Ia "'"
prc'Ji:lroziliile Pcntru r-',tli'ciplinA sponl\d cottcrct'l-' gi factorii de mediu este plenar. Cunosc6nd perioadele critice ;i
rt,r.rc st'r,-'iai. pcntru sttldlu'
capacittrlii
..\r.r.:i iilot ptrrtc li ..',,,tirrr"i cu feltornenui perioada optima de influen1d, pot fi dezvoltafe principalele insugiri ale
organismului gi se poate stabili un program individual de dezvoltare.
T.2,lt.olulmediuiuiilrpr:rctic:rrcaexerciliilorfizice Existenla unei perioade foarte "rentabile" in dezvoltarea
in mare insugirilor motrice este confirmata de dinamica dezvolHrii inegale a
j.lirl:.c i:isLti;irile llecesare antrenamelltulrri 9i care depind'corpulr'ri' acestor insu;iri 9i de efectele instruirii gi ale antrenamentului in diverse
eic icciorii cL: rnediu' se pot merrliona: greutatea perioade.
nialrill -:L.ii
de r ilcz'i' S-a stabilit ci, pentru formarea indem6nArii. v6rsta cea mai
ii'.-r enl:i nri:cirrrlor 1i i'orra in regirrr
"atpinOc cie priceperea ;i de
talentr;l'
iii olicc annltniu"]''ltt'ltr cle
potrivitl este intre 6 qi t4 ani. cele nai mari progrese in evoltrtia
r,rcclir.ilui inconjur6tor.*Condilionarea
r1,;i:ri:i,- e:.il; .tl,,r. ,ri.) i"-tr.""r"
59
58
 

indenrandrir inregistrandu-se de la 8-9 ani 1i de la 10-12 ani. Conlbrrn ascensiunile ctc' Mcdiul
latural. prin ceri'tere slrc. fala dc
datelor lui Bukrie-1evej (1995), cca rnai rltare creitere anuald in ternpoul alorificd tocmai acele rrdsdruri .rgarrisrir.
;''J;;^;;'r'un.uu,r,u,.,, si pcrforrrra'rci
maxinr al rnigcirilor are loc la 7-9 ani gi 10-11 ani. iar rnai tdrziu de la nlr-o anumc
l1-13 ani, Korobkor (i958, 196l) a fumizat inlbrmagii ci o mare Aldtr'rri dc ianrilie. colegi,
prieteni. nrass-nre,:lia conrLurirdfr.
crelterc a tirnpului latent al reacliei de migcare se observ'a de la varsta ducaria fizicd si sportui ."t,;;;ri" ,;'"i; ,. procesur dc1isociarizarc
de 6-7 arri pdna Ia 9-l I arri. ndividului, Sociaiizarca cste
o ionna de adaptarc la regulilea
in dezr oltarea dinanicir tbrtei rnugchilor.
,'\rtaliza pe r arste. Ea reprczinro u,., r.n",lrin
confinni cele spuse. Poririt datclor lui A.['. Korobkor. la l6-17 anr ::l:^c]ivitatii , , conrptcr. clere;r:rinar ric
dc politica
sc dezrolta. in conditii optirne. forta musculard maximala. ilr strdnsi ;d",jlt':t.J.iltural5' "tonotul.a ciin diferire liiri $i cie
le-eatura cu rnasa musculari. Fenornenul sociaiizdri.i trebuie
abordat din unghiuii. j
Succesul instruirii depinde. inmare misuril. de capacitatea anurne: efectele socializaroar".
ut. .Ju.uli".itiri...'i sporrului. pe ,i
sistcrnuh.ri ner\os central. Fenomenul accelerdrii dezlohdrii la generatia ar1e. ti socializarea in,.cacirul dc o
artc. Numeroase studii scot
.dr;;i;';;ice gisporrului. pe de alra
at'lati in plitia ascensiune conrpofii uneie corecturi in ceea ce pri\e$te in JiJ.;;; influenrele poziri'c
perioadclor critice. De aceea. pentru a se asigura o ralorificare xerciliilor fizice asuLpra persorialita{ii '..
ale
cat mai eticienti a acestor perioade. cste necesar sd se [ina cont dc practicd organizar. $i a sdnitdtii ,.1n, .or,
schinrbarilc factorilor de mediu. care pot ilrduce transtonrriri Ambianga iu care se reaiizeazd
exerci{iile lizice ar-e un roi
mortbllnctionale irnportante in dezvoltarca organisrnului. Caracterr.rl odelaror. mai ales din puncr
d" ,;;.;;oral. ,{preciei.ea
neunilbnrr al maturizarii structurilor morltrlogice in prinr:ipalul sistem r.rrrralc 5i conduita pro-sociara.
i" g"^ar"r.'runt ncrriziiri r.ualiz_rr.,-
'alc;.iio,,
de tirnciii ale organisuullui de transiirrmArile sun'errite in adrul sporrrrrui Meriiur creat d;
.0-*.ir."dicir 5i spor.r. cslc cc:i cr;r.ciri
coiaborarea dintre organism gi ccrmplesul l'actorilor naturali qi sciciali. coare ia i'card aptirudinire
s'bicctii;;;;;, o rairlrrd dc s;;o, siiii
.'icala inllueutei llecarui lactor de mediu este defrnitA nu nurnai de .lta' InsS
dacd subiectii.nir au gansa de
a a-junge intr-un *c<jiu f;rrcrral:ir:
pariutetrii caracteristici de cantitate 5i calitate. dar gi de speciticui atunci aptitrrdinile lor rdrnan
nctalorificate,
fc:ipcctirci pr'ritrade de clezvoltarc. in cadrul cireia se desti"Sor,lra acest
f'enomett. Evalua rea cuno5tinf elor:
Rolul rncdiului natural $i social in dezroltarea persoanei cste
cxtrern de importanl. Acesla creeazi ambianla in care se den'olta i. Ce este ereditatea?
indilidu[. cu lrasaturile lui generice. Un mediu exterior neprielnic poate 2' care sunt insugirile aflate sub putenrica
linc ascunse posibilitali eredirarc nebdnrrite 5i poate conduce ia aparilia ereditari?
influenla a factorililr
unci tbnne scnsibile 1i nedez'"'olrarc. in schimb. urediul prieinic 3. Car:e este rolul erediti{ii i'
practicarea exercitiilor fizice?
cleschide caile posibilit6liior porentiale ale urrei cor)srirutii eredirare. 1. Care este rolul mediuiui in p.o.ri.or"u
exerciliilor fizice.l
care se pot dezr olta pdna la cel mai inalt nivel.
Existd totuqi o lirnita superioard qi una inf'erioara in posibilitalile
ereditare ale persoanei gi. ceea ce este foarte inrportanr. esre cd nici un
exercitiu. nici o conditie prielnica sau neprielnicd in dczvoltarea urntrna
nu schinrba fundamentul ereditar al organismului asupra c6ruia
ac ioneaza.
Putem aminti ci. in zonele lagunare. numerogi tineri sunt
praclican[i ai sporturilor nautice (canotaj. caiac-canoe, iahting etc.), in
tirnp ce populagia din zonele montane prefcrd sporturile pe z6pada.

61
 

care individul trebuie sd le execute. potenlialita,tile ereditare pe baza

CAI'ITOLUL VII] cdrora se formeazl aptrtudinile. urdsura in care se constituie structrtrile.
AP ll'l'tlDlNII I:' l'AL LI{'ILIL $l VOCA'IIA pe baza unui model creat in filogenezl, motivalia individului penlru
activitatea respectiva.
Structura aptitudinilor se rnodeleazE dupS sarcind dar. odati
rnodelatS. ea se poate fixa. mai mult sau mai pu1in. La vdrste mai tnari.
S.l.Conceptrrldeaptittldine.Factoricleterminan{iinaparifiagi
apar aptitudini specializate, modelate dLrp6 anumite preocupari dar, in
deer oltilrea aPtitrrdinilor
acelagi timp, se iimiteaza posibilitatea de a constitui alte strttctttri cu
"aptus" (tpl totui diferite. Altlel spus, cu cat omul exerseazd timp mai indelungat o
lcrnienul dc ''aptituclinc" derird din latirlescul t]^,il
lit.ratura strainlr. el cc;respunde termenilor de: abilitl ' capacl() singurh activitate, cu atAt rnai greu ii va ti, r.rlterior, sA noclcleze
eingnung' r'erlanlagu.ng
ie.r,giez,ir. aptitucle lfranceza). anlage' concept' prezentAm
apritudini necesare pentnl o altd preocupare.
(gcrnlara), Feutrtl o mqi buna inlelegere a ircestt'ti O pregatire multilaterald, o activitate echilibrata, cu prcocupiri
incontinuarecaicratlr:flnitii .
:,-r,--:^:. in mai nrulte direclii. poate duce la existenla mai multor structuri
.i. dit'erenliaza indivizii a '"'ariate care inlrd in funcliune succesiv, gi astfel se poate contribui la
i\ptitLrdinea ette o clintensjune dup'1 care se
e nror conduita este
studiata' Dit'ereliele individuale d]t-::1 cre$terea eficienlei factorilor primari (sau generali), prin asigurarea
\lnor caracterlstlcl unor posibilitlti sporite de restructurare a cont-tguraliei lor.
rrb:elrabilc illtr-() probA sunt' in general' atribuite
reprezinti o clasa
sul.oracci.rt.,. care r.r \ se obse^d diiect. Aptitr.rdinile
de la Ps1'choloel''
tie aserreuea caracteristici 1Le Grand I'u'outse 8.2.'Ialentul
L

199i).
* o irrstrgire sau sisletl .tle
,\ptitr-rr.lineil c\1c
insugiri ale subiectului' Talentul este altsambiul dispoziliilor funcfionale ;i al :;islemelor
'intr'- ' ;cti\itate, posibilitatea. de operalionale dobAndite, care mijlocesc perfbrnranle 9i realizdri originale
nr4ioci,r.l rcLrlta ^ "tli?-Li.,?l^:1t ' I

ol.rlirrc neribrriranlc. Aptitudinile stlnt sisteme opera-tionale in activitate.

I

etrcienla (Paul PrrpescLl- $. Zisulescu (1971) cousiderd cd talentul estc o coutinltarr: a

sraLriiirarc. superior ,1ezr oliate ;i cle ruare
\e '. catlu. l9?[i ). apritudinii, o treapta superioard de dezvoltare a acesteia. trind
psihice orsanlzale ln
,l r\pritr-rilinile :.ttut si:t0l11t' cle procesc fiz'icc ;i caracterizat nu numai prin efectuarea cu succes a unei actil'iteli. ci ii
pcntrr't efe.tua,ea cu rezttltate irtalte a acti\itatii (IVl. prin capacitatea de a crea opere originale.
nrocl original.
l,lruran l97l), Dupd Rothing (1983), prin talent sponiv se inlelege predispozilra
i\{ajtlr.itateaccrcetari]orrelevacaaptitudinilesrirrtalcatuitedintr.oprin superioard a nrediei de a putea realiz,a mari pertbrmanle in doncniul
rnLrltiludine ,t. pru..r. ;i de calirili
psiho-tizice legate intre ele sportir'.
.o,rtptexe. a'and iir general un cardcl.er de deter'rinare reciproca' falentul rnotric se manit'est[ prin f'aptul cd migcirile sunt in\alale
,.iorii
iu .r.-,'r.tpnn.nia opritu.iini'io' tt pt'late <iistinge' in primul rAncl' o rnai ugor, nrai repede ;i mai sigur; el 1:resupune un repenoriu Jbarte vast
putin inchegatd de operalii sau de proc.edee de acliuni motrice. iJn talent speciiic pentru o anumitd disciplind se
rrrtaiitate urai mull satt tnai
cuajutorLrlcdt.rrraol-nulrea|tzeazhtlatlurnitdactir'itate:9tiin1iiicd. caracterizea,za prin faptul c[ el comportA predispozi{ii fizice tri psihice
rchnica. artistici. tnolrici' de a realiza performanle e.rtraordinare intr-uu anumit tip de sport
(ilahn. 1982. I986).
'lalentul, in domeniul educaliei hzice 9i sportului. nu este nulnai
Struct ura n Ptitudinii'
prin calculul
Cunoagtcrea st,uctutii aprirudinilor s-a realizat ettctul dezvoltarii maxime a uneia dintre aptitudini, ci mai ales efectul
subiecli la testele de aptitudini' interacliunii. interpenetraliei, intermodel6rii unor aptitudini deterogene,
coreiaiiilor ain,r...tuiiutele oblinute de
stabile" gradul de
lj'eie ele're'l,e de strllctufa sunt variabiie. altele sunt satisldcdtor san superior dezvoltate.
,,rUlli,o,*clcpinzan'1r-leoseriedet'actori'ca:stabilitateasarcinilorpe
63
62
 

.it-redtor de bascliet. a derenit ull foanc irun.iucaror de coil': \4ihrri

intre aptitudine ;i talent nu existd o dernarcalie net6' La baza Leu. carnpic'n rrrondial la tror, a dei enir apoi pilot dc raliu.
dcvine
talenrului s16 aptitudinea carc. prin perl'cclionare continua. .lalentul
sc poate maniltsta rliri d*'renre sau rlai tirziu. acesl
talent l)ar nu toatc aptitudinile devin talente' ci doar acelea
ate
lr-rcru depinzAnd de influenta educalir.a exercirara asupra inclividului. dc
fana ia u',irel care le fac capabile
de crealii origittale intr-utr_domeniu
tnomenlul qi de modul in care a h,rst L-.1s1c11n16.
in .ur. este vizata oblu.rerea unor perfonnantc inalte' O realizare
de
Valorihcarca talenteiol constd in mdsuri specializatc pusc la punct
talent cstq' rezultatul unor cfofiuri depuse de indivizi cu
aptitudilli'
pentru dezroltarea capacitalilor pi a deprinderilor sportire speci['ice.
Descoperirea unui talent desirie de seleclie organizati
rnai alcs la tinerii sponi\ i talcnrali (Rorhing, 1983 )
de ditclite institutii. la ilittrite pcrioade de tirnp' cu a-iutorul rtntlr
nriiloace destul de bine stabilite' aptitudine
L)aca un individ se remarci prin ugurinla cu care executd
8,3. - atitudine - r'ocarie

dcprinclerile 5i priccperilc llrotrice tp..ifi.. unei ratnuri

de spon' atunci
"\'ocalia nu se rezutnd nurrrai la aptitudini. \'ocatia ltu c lr-gara
n.lr,o arL' aptitraine t apritudinil penirll acel spolt' Insd' daca atdt de 6 aptitutiine. cdt r. legata de intreaga constiruric fizici yi tnorala a
.it.- cultir ata 1i devine capabila de oblinerea Lrnor onruhri. Nu aptitudiniie il diferen iazd pe omul de vocatie. ci srructura
(9i stilul
pcrlbrnianle asupra cdrora planeaz.i creativitatea' ori-uinalitatea caracterului" (C Radulescu-Nlt.rtru. I93-i),
personal). atunci ne atlarl in faia unui tah"'nt' Dupa B. Ananier. in p'rrocesul acri\ititii sc collsrituic unitar. sc
ralc-ntu]arcurtnatoareleinsugiri:creati\.itate,trrigirialitate' dezloltar pi se manitesti capacitatilc llzice. intek'ctnale gt rnc,ralc ale
ingenioziiate 5i iiexibilitatc (a garrdirii)' tiintrei unrane.5i se editlcd personalitatea in r.'alieialea 1i ur,ita'.ea
L'arcctcrisiicilc unui indir id taleutat snnt: insu;irilol salc. ccea cc dernonstreazA ca atitudinilc gi aptitudirrile nir
I o inteiigcnlir deosebirit' care ii perrrrite :a tlesprirrda csctigiaiul.din pot ti considerate decAt ca insugiri consubstanfial:5i corrgruentc.
obiecre. er cniutente 5i intarirpliri' prectlln 9i o capacitate
Sirnpla prezenlE a aptitudinilor nu este sutlcienta pcutru reu5ila
corn[rinatoric lcrnalcabi ld: proiesionalA ;i sociald a persoanei..i Nlai rnult. uncr:ri aptitudiniie
t- itnprr:siorrabilitate puternici. intreaga lui l'tinla ribriind intens
la
+ dellcittrre put fi ct-rrnpcnsate printr-un glad mare de dczvoltarc a
trtatc crcnitncntclc lcgatc de activitatea deslil;urata: altor insuSiri sau printr-un interes sustinut. printr-o inclirra',ic pLiternica
acut, cale il
+ cxieenlii tall de rinc. .l dispuniind cle un spirit aulocritic pentru acti\itea rcspectira. prin persev€renta. conltiinciozitate 5i altc
in permanenld de ceea ce t'ace'
lace si lie ncnrullumit Oe obicei sau insr"rgiri ale persoanei. care depind in mare rnisurf, dc: componenteie
dearcce niizuinta lui este sprc perfecliune: atitudinale.
pasiunea pel.)tru
+ putcre de tnuncd uncori incredibili, rezuitdnd din intre atitudini 5i aptitudini exista o relalic de dctcrminare,
u.ii.'i,ur.u practicata: pentru el. timpul estc de obicei insullcienl'
cl
Aptitudinile pcntru o anunrita actiritare po( pro\'oca atitudini favorabile
neqtiind adeseori ce inscamni odihna: in acelali domeniu san in dornerrii inrudite, pot direcliona evolu ia.
I dczvoltare a nrultiiateraia a personaiit5lii. rnanifestata
prin bogalia 9i intregii conduite a persoanei pentru realizarea unor aspiralii majorc. a
se exprimh
varietatea cunogtinlelor sale; in sport' aceastA ffAsatura unui ideal de viali constituit pe baza acestor aplitudini. Atitudinile
de a ll
prin capacitatc'a unui sporti\, talentat pentru un anumit sport' influenleazi 9i ele aptitr.rdrnile. canalizdnd energia pcrsoatlei spre o
.apabif (depundn<l un voiutn de muncd similarl sa oblinn directie firndamental6, irnpulsiondnd dczvoltarea aptitudinilol sau
ramurd
p.rf|l.rrror,1" de acelaEi nirel sau chiar superioare-in oricare inhjbiind-o. in lunclie de manifestarea acestora, in conse-nsul
rezulnEm la
tlc sport. in acest r.t-tr..*.,ltpiele sunt muitipie' darn-e atitudinilor fundarnentale sau impotriva lor.
a fost 9i un bun
catcl'a: lon Jiriac. inainte de a fi jucbtor de tenis' Structural. aptitudinile se inrudesc cu atitudinile deoarece. ca ;i
cei mai taientat jr-rcdtor de tenis' a
-iucitor de hochei: Ilie Nlstase,
'iost dupd ce a fost un mare
acestea. exprirnii tendinla de a selecta. din rnultitudinea de obiecte gi de
5i un excelent fotbalist: Michael Jordan' situalii din realitatea incon juritoare. o anunriti categorie. Atitudinile. ca

65
64
 

r eclere al forlei musculare, dar inl'eriori in privinla capacitalii de

reglare. Autoare ic considerl c6 viteza qi indemAnarea trebuie illleiese ca
cu rantiament sporit al activitililor
si aptituclinile. asiguri cf'ectuarea aprituciini psihomorrice. in spr:ijinll ideii, se afinn[ c[. in af'ara unui
p*r:''ret' mai.ales i. scheme corporale gi a imaginii acfiunii, rnigcdrile nu pot fl niciodata
itr 't lrzice' irt ediruatia fizicl ei
tl:t:']::-'i.,:'1.''-.""^"t6
'.:lfi'::l?-.11r.,t,,,",
pracItettrca
deosebjt de impod.at realizarea rrnei rclalii considerate refl ectAnd indemAnarea.
a.crivitatea sportiva, este Dup6 Ir'1. Epuran (i969), aptitudinile psihomotrice pot fi gnrpate
uiit"oini' deoarece tEra realiz-area
;o;t;;;i't;
-ptrlormanlelor
c.rcirrr-rtrzhitrarc inl're tle inair nivel nu ar fi in aptirudini speciale (sensibilitate kinestezic6, echilibru, coordonirre
nccstui dezirlcrat "of'ni"o etc.) li aptitrrdini generale.
posibil[
" '.-' .- r-+^-onri,rne aa tLlturor componente]or Printre aptitudinile psihomotrice s.gnerale. autortll citeaza:
C.1., Jezvoltarii in interacgiune unui inalt coet-tcient de
. capacitatea ibrmdrii deprinclerilor - manifestati in usurinla
atirutlinale ;i ti';*;i;;;;reali'''6rii
punct dc plecare necesitalile i1lelegerii ;i a inslgirii sarcinii motrice propuse, in indicele de rtlars
^ptiruainate fornraliuni' are ca
coreieJie intrc cele dor-ra progres. in neirrfluenlare la schirnbarea condiliilor de lucru);
ce conduce la trn comportanrerrr probabilistic . capacitatea dc mobilizare a resurselor energetice - capacitatea
i:rctorLrl'.ri sccirl' ceea
creati\1 al indiviclultri' refaccrii psihoenergetice dupa un iusucces sau un accident 5i
capacitatea refacerii fiziologice dupd un eibrt intens).
*
Aptitutlini motrice aptitudini
psihomotrice
Iom face cdte'a referiri la inteligenla rnotricd,
8.,1. in acest caclru,
nsihomotrice s-a thcut
in aceasra aVAncl semnificalie cleosebiti in apre cierea capa.citalii
o
in gencral, abordarea aptitudinilorsau t''o'i'itt' Llncori nu existd nici psihonotrice a unei persodne. Aprecierea acestui fenotnen trcbr"ric
fizice
lep;itririr cu aptitudinile numite cele motrrce' unll jicuta in legatura cu capacitarea de adaptare a milc5rilor, de alegere 9i
c, rlrlrrrtirarc precis[
l;t;;;;i;';i"ile psihon'rotricede9i fapt' o aptitudine de adecvars a lor la sarcina pe care subiectul o are de indeplinit. DupA
motricit este'
ilutt'ti considel'Arrd cir aptitudinea H. Walon, gestul practic este Lln gest inventiv, care reler'6 ilteliecnla
n:i ih r nrotr
icnn t"t' practic[.
gci' c onsiderd necesarir :pttT:t^ :]:ll lrt' I). Parlebas (1976) lblose;te rermenui de intcligenla motricir. pe
EI afinna cn aptitudinile
^Xtlltr.'t
untirrrdinile pult''utooi'it* 9i .cele ,nlotric-e' care o cotisidera ca fiind rezultatul ilterdependenlei pro{unde intrc
a''o"it'c d*,ttle :]:::tt:-o* Ji::ilrJ'"ttilt"'1l:l
olii-.,r,riritt "
I.,i,t,,t. yi ci inclird urr gtirtl
stlpenor rnotricitate gi rationanrent: ea este o triqcare migcare ilrtre concrtlt ;i
absiract. De aceea. inteligenla psihomotricd nu poate fi consideratd rrici
o.'. -otll.'.:i;:fi
t:illfi din impliclrea lor ca t) etapa de trecere. nici ca o etapi realizata. ea fiind incornplerd 9i
nilor p ihomorric e rezulri
s
In stl'l'lctura
executiv motorii' intr-o p.:rtriunentt devcnire.
in p14xie' antrenAnd compc)nellte ce E. Fleishman ( 1964. 1978) considerl ca ln cotl-tporlenla
i* ili"5gratt atat elemente lin
de
aptitudinrlor ptilto*Jt'itt aptitudinii psihomotrice intra o multitudine cie factori:
.eainiulusihicsuperior.catgidelaruraiitstrulTrental.executorle.neuro- .- precizia controluiui. prezentii in mi;carile care cer o adecr arc
iv i-Iorshidan' 1980)
. rnotrice pot tl consr deratc inusculiiri tinl gi in care sullt cuprinse grupe inusculare tnari:
":;.;-;;..,'lari
Chiar claci "';;;;"';;iituoinirt . coordonarea multipla, manifestatl in capacitatea de a coordona nriti
experimen'"ale demonstreazd cd ele sunt
psihornotrice' ttn"ttt't*""iari u'ma' Studiile efecluatc de
V' rnulte segrnentc simLlltan; este prezcnta, in special, in sarcinile car"e
protrrnci inll-renlate Jt-ott"to'Oin intotdeauna un'rapofi cer cottrclonarea mAinilor sau a picioarelor:
cd nu existb
ilor:ghidan ;i lvt' iota dcvedesc , orienrarea rispunsurilor sau aptitudinea spaliai-rnotorie, necesari
ntu""t*'a'si randatnenrul ohlinut
la
ditccl nrop'l'tiontt'int"""f** al probelor de lbr16 mai ales in ieacliile cie r6spuns bazate pe discrirnin6ri vizttale:
prcbclu cirrc soliciti'ioi1o""oi
ales iu tat't''t
*';t^ 'ptciat
t tll',LJlJu tlffi::T'ti ttl; alegerea gi orientarea pattertr-urilor de migcari pe baza Lrnei
i,' rt s ,'r at'"'l "t"nl ";i-
a''
discrimirrari direclionale rapide;
clin punci de
;'1;;;'i;;'""pJ'i"'i
::l;*;::J,fi"lJj,lLll-'i'',ifli;:';.:;l 67

16
 

r iilrlpul de reactic. care traduce particularitalile indil'iduale alc Schema 6. APtitudirea fizice
(dup,l o sintezi de V. Horghidan, 1980)
vitc'z-ci cu care indir-idul rdspuncle la srimulii prc.zentaf i:
. r'iteza rni;cdrilor bratulur. prir ita in special viteza deplasare API]TUDINE FZICA
(5i care nu trebuie identificatd cu r.iteza de reaclie):
. urtttlrirea colttrolata sau anlicipatit'i. elidenliati in sarcjnile care
cc'r o adaptare motrica rnlc i
gi anticipatir a. in functie de
schimbhrilc de riteza 5i directic ale unui obiect in rni;care:
. coordonarea ochi-rn6na. obsenabila in probele care cer precizia
ruriScdrii rndinii in functie de inforrnaliiie rizuale: migcarea trebuie ABILITATE APTITUDINE
MOTRICA MOTRICA
sd sc deslEgoare precis 5i rapid:
. plecizia nriina-hral. tltrscri abila in acele actiuni care ccr nurnai
precizic. llri r-iteza gi tbrra: I
u Ild
TFICIENTA iTA
I co\4?E-lF\T
dexterjtatca rnanuala. care prcsuputre mi;cdri bine clircclionate aie '-
MOTRICA IIZIC',
bralului gi ale mdinii in manipularea obiectelor mari. in conditii de
_i
I
A.INTELIGENIA B.ABILITATE
I itczir: MOTRICA MOTRICA
r dc\tcl'italea clegetelor carc. spre deosebire de precr-denta. se ret'era
la nrirnilrulai.ea obicctcl<.lr urici:
u r itcza rni;cirii degctelor. caracterislicir protreior tappirrg: l.J'ITIUDIJ\E
tl
I

o
J

ABILITATE SPECIFICA
a;ttiiu(linilc psihornotrice. iI.J-VATARE
N,{OTRICA DE
I

Aptitucliuca tlzica arc tt alie inrins6 de cuprinclere. indicand. in MOTzuCA

PRECIZIE I

+
serrs larg. capacital.ea ds. a electua o acti\'ita1e llzica in nrod arrnonios.
\r: DE}|IT,zuTATE
_J-_.._-l
I

cu o i:hcliuiali etlcienti cie cnersie. Ea este deternrinata progresir, I

I
printr-,-, s,:r'ic de factori (scherna 6).
EDUCATIBILITATE
MOTRICA ABtr,ITATE
MO'fRICA
GENERALA

CAPACITATE
MOTRICA
ixnpuANlRr: cLoBfA

CoN{PORTAMENT t'tOron i

68
 

Evaluarea cun0$tintelor:
l'ennenirl de rnteligcnli rnotrica implica educali€ rnotricd' deci
posibilitarea de inv'd1are a niiScirii. pornind de la capacitatea motrica
a

llecarui indit ici. l. Ce sunr aptitudiuile?

2. Ce sunt aptitudinile psihornotrice?
stebilire a strucrurii rezuharele oblinute pina in prezent nu 3. Ce sunt aptitudinile motrice?
sLlnt in masurd sa confimtc existenla unui factor
general psihomotric' -1. Care este structura unei aptitudini?
corelaliile obtinure inrre diferitcle probe psihonrotrice' degi
pozitive' au
5. Ce este talentul?
valori destuJ de rnici 6. Care sunt caracteristicile talentului?
J. Weineck (i991) analizeaza aptitudinile 9i interrelalia lor 7. Care sunt insuqirile omului talentat?
(schenraT.),Eic.Jnstatacaniciodatanuexisttrv'reocalitatecondilionali
ca individul produce "iornre mixte", care se sprijini
pe baze 8. Prezentali relalia aptitudine - atitirdine - voca{ie.
puri. dar
progresive. Aceste baze sunt reprezentate prin cele
anatornc,-tlziologice
9. Analizali aptitudinile psihomotrice?
tre i criterii de 1b44. r'ireza r;i anduranli i 0. Analizali aptitudinile motrice','

_z
 REZISTENTA-IoR'rA-l
ill I

I
I

i :- -

Schema ?. Schcma aptitudrnilor tjzice. in funclie de relapile

celor trei
calirali (i. \\Tcirreck. i992).

'10

"71
 

CAPI-TOLUL {X r elemcnte rninitnale privind elortul de nalr.rrii psiho-fizici

COMPONENI [.t-[ PROCI]Sl ILUI DE EDUCATiE IiIZICA gl (paramett i. dozare, e tc.) gi ecolrl shu Ia nive I tuncqicrnal
SPORT (frecvenla respiratorie gi frecvenli cardiac[):
r reguli privind conceperea. organrzarea Ei deslirgur.arca. in
coudilii de eficienfd qi siguranfi, a proceselor cle practicarc a
[)rin cornporlentele specifice procesului fbnnatir de educatie cxclcitirrlui fizic:
fizica gi spon se abordeazd deopotriri. latura instructir'd gi cea . denutniri specif-ice pcntru elemcnte. procedee 5i ;rciiuni
cducatir a. a dernersului didactic. tehnico-tactice, specifice anumitor discipline sportit e:
9f,Plgrq$clg.ul*-r€PFezentatedc-Lota]i tatea elem entel or ::izate . reguli privind rnecanismcle de cxectriarc 5i e\ersal'c a
ijr_-lrllgf:lUl_d, _A.tU. i _:.,:rd__-cs__t_d .a]l,rL5_csp_ul._- hjcs-tr ejc-;i acliunilor motrice specifice activirdlii desl6qurate;
ti;ulitili e'--edUcLtr-cr = lfg ;i care intr-o sinteza a prirrcipalelor I regulamente de practicare a disciplinelor sportir,e;
pui cte I or cle r e cle rc
c clomeniu I ui. pg1ll_p_r"ez_elllgte.aq 'elr
a I
I
:
r reguli privind igiena practicdrii cxcrci{iului fizic:
. cul.loitinle teoretic-g,(lc,s_Ilecialitate: . colnpeti ii. recorduri, perfonnan{e 9i personalitati rlin
domenilrl educaliei lizice gi sportului;
',trlli.t_t ,ofioloefu i 5i lirnclionali ai organisrnului:
r c1rllt4g119_it-cc; . elelncnte cle istoria 9i filosofia educatiei lizice ;t sporlului (
" deprindq 5i priccpcri rntrtricc: olimpism, nti,sss1. olimpicE, fair-play, etc).
',-'.. . ---
. obt$nutntc: in ftrnc{ie dc nirrelul elevilor. baga.iul cuno\srintc}{)r clc
c aiirudini: spccialitatc poatc 1i continu inrbogalit cu noi clcneilte. carc si oi'etr r,r
o e-ie nrcntc aparrinirnd alrtrr laruri ale cducatiei. inagine cAt mai profundd a domeniuhti Ei totodatd. sii contritrLric iii
cre$terea nivelului cultural al individului. fapt rcpercutal llozitir. i:t
9. l" Cunogtinfele teoretice de.specialitate atitudinea pi conduita individului.

{-r.rnoylintclc teoretice iu1911111 in cre;tell:a

de specialitate 9.2. Indicii morfologici gi frrncfionali ni organismului
a plggl ,c_allt_.Sr.'-i.-tUt_[tr-lzict-Ji ,-u1
nir clLrlui cle cg11ttle-111_4alg
f,ririiaasq -t:Eiiiinielor-lsssrqrl-lgq&rrq g 1g_rpggl ._rn Armonia acestor categorii de indici constituie perltru activiiirica
cadru organizat. sau in tirnpul liber al practicanfilor. de educalie fizica gi sport. ul1 obiectiv de maximd irr.rporlanla" ia rLi'.clrrl
Accstc cuno$tinte sunt t.ransnrisc sub fonna unor notiuni. reguli oricirui subsistern.
sau principii. spccit'ice dornenir.rlrri. gi care tar oriz-eazi o acti\-itate Abordarea acestei cornpol-lentc presupllne din
pari.ra
c lic ienti. profesorului, o bunii cunoa$tere a parlicularitdfilor anatonro-ftinctionale
[:xperienta teorctica 1i didacti':d a r'lor.lrcniului ev idenliaza 1i caracteristicilor procesuiui de creiitere qi dez-',critare, penlru ticc;rr-c
unnltoarele categori.i dL' cunoltinlc teoretice: viirsti.
. argumente privind importan a practicarii exercitiului lizic Numai in acest fel, se pot asigura. 1:rintr-o metodolo5-.ic
(sub orice tbrrna). in acord cu cl'ectele oblinute: adecvatd. efectele benefice ale practicdrii cxerciliilor fizicc. lt nivclLrl
. denurnirilc prrncipalelor segrnente ale corpului uuran, a celor dou6 categorii de indrci:
erupelor musculare gi articulaliilor irnportante: . indici morlblogici (somatici) repre:zcnta i dr:,
. clemcnte prir ind poziliile. planurile 9i posibilitSlile de - in[ltirne
migcare . ale diferitelor segmerlte corporale: - greutate
- dirnensiunea seglnentelor corporale

' Monica Stanescu, l00l - pcrimctre, diau.rctrc. an\/ergula bratelor. etc.

72
 

9.4. Dcprinderile motrice

r uidlci h-inclionali rcprezentalr de.
,'l
- r'recr enla cardieca Deprinderile morrice se prezinr[ drept componente voluntare ale ' /i
- ll ecr cnta rcipiratoric motricitilii individului carc sc formeazi in onrogenezA, ca rezultat al
.' capacitate respiratorir'. ctc. solicit6rilor vielii coridiene gi ocupalicrnale, sau unnare a instruirii intr-
Prin ctectele inregistrate la nir elul indicilor mortb'functionali ai un proces specializat.
org.enisttrttltli. cdtrcatia iizici ;i spt-rnul contribr-rie esen ial la cre;terea Odati Ibrmate, aoesrea se perfeclioneazi neunifom. in tunclie
crlita ii \ ielii de tipr'r) 9i ni'eiu1 solicitarilor, prezentandll grade diferite de precizie,
cursivitate, coordonare, r'itezi, ugr.rrin A, plasticitate, autolnatizare ,
9.3. CalitAtile utotrice c0nsum energetic.
|vlecanisnrul de formare a deprind,;rilor motrice are la baza
I)L'.z\oltxrr'l calitAtilor tnotrice. sau a aptitudinilor rnttti'ice, cum forLlarea ret'lexelor conciilionate prin interrnediul repetarii rnr.rltiprle.
lr'denrrrnesc tot nr;ri nrr-rlti autori. se constituie intr-un otric'ctir.principal ceea ce coriduce. in cele mai rnulte situalii. la forrnarea stereoripunlor
al etluci'1ir'i hztce ;i spr-rrtttltti. dinamice gi o eficientizare a proceselor energetice.
Cirlitaiilc nrotrice poi ti definite drept caracteristici iniscute ale
rurotrie itillii irrclilidLrlur. al cirlrr nivel sc dezl'olta pe parcursul r ietti Ca racteristicitedeprintlerilor nrotrice I5:
dirna tr dinanrica de'pentienti de rnai mulli factori: r SUrlt componente ale conduitei voluntare un'rane ce se
lbnneazir in nod congtient;
' ibr,clul p.cnetic al indir idului: cre)tere dezroitarc biologici, r SUilt rezllltrrtul cirlitativ al exersarii rnigcdrihru
o carilclcristicile proccsLrlr,ri d,.' 9i
la ditei'rte calegttrii dr' r arsta. carc asigurd o disponibilitate . sunt structilri de migcari coordonate cal'e coniiiail in
' incgall dc-a iLrnsul r ielii pentru dezvoltarea caiilalilor Inotrice: iutegrarca sistemicX a mi;cdrilor insugite anterior;
s cadrul pr'ogrutlu yi social iu care se dczr olti individ'.rl r valorifica, prin capacitatea de diferenliere iini. inlcrrmatiilc
(llnriiic. ltiiafie. gcn de activiliite deslir;urat. tip de gcolarizare" seozorial-per:ccptir.'e, rezult6nd o drriiare a acfiunilor;
iJ
fie):
,
. pre::iltra o at'erentalie inversa, rapida gi eficienti;
uiutplicareu intr-un proces ltrnnatir organizat 9i specializat. de . dovedesc o relativI stabilitate in condilii constar]ic. $i
tip educalie tlzica sau activitale sporliva. plasticitate in condilii variabile;
Urrnare a nir elului de ntanil'estare a calitatilor mctricc. indir idul . sunl condilionare de aptitudinile motricc, rnotil'a1ie. rtirelitl
prczintli pertbrutiinte dif'erire in executarea actelor 9i acliunilor motrice, instrLririi. etc.
cLi urCici de rilezi. tb11d, rezisteitt,l,. coordortare 1i suplefe. Acestor caracreristici le pot li adiugatc cele ale rnigciriloi' carc
Actilitatea du eciucalic trzica ii srlon vine sa laloritlce conlpuu deprinderile
I6
:

.Jlspcnihilirltilc gcneralc
'j.; proccscle natttrrrie ile crc-;tere 9i dezloltare. I unele eletnetrte" sau chiar intreaga deprindere. sc pot
i;r clircclia dezr oltirii calitalilor motrice. aclionand organizat 9i autornatiza r"-ompicl. asieurAnd o eficienla deosebita a rnigcarilor 9i rrn
;tiiri ific. dupa o proprie 5i eiicrc'ntd. control redus al scoarlei cerebrale. ceea ce pernrite reorierttat'ea .llcnliei
[. jtcratura cie specia itaic prs2ittS o tipologie dirersd a calitalilon cdtre alli lactori implicali in acliune ;

rnotlice. dirr care c \or1'l prezenta cloarpe cea deja bit.re cut'toscttti: i
* calireli nrorrice de bazd. r'iteza. rezistenla, fbr1a, capacitdiile
coord inativc. suplelea;

'..) .,
- calirili rnolrice specificc anumitor ratnuri sponivc, r1
riN4.
M. Epuran. 199.1
Epuran. l99l
reprczenlr\te prin coinbinagii ale calitSlilor motrice de bazd.
'' Ch. lr4irra, Al. Mogos, l98t)

15
 

Etapcle formirii d eprin derilor ntotrice (invitarea molrici).

. eletncnteic courponente ale dcprinderilor sunt legate logic.
plecrs. intr-tlll sistenl unic 9l irer ersibil' din prrnct de vedere al
sau de a tr modittcata
iosibilitalii cie a exista e.\ecutii idcntice
succesiut, ea mi;cirilor:
rcltiar<lacadcprirr<lcrilepotf.iautorrratizatecolllpiet(la
nir elul rnccanismului de reaiizare). exisri situalii in care
ele se
rnanil'esti original. adaptandu-sc Ia modificarile condiliilor dc cxecutie
Tipologia deprinderilor motrice.
In celc ce ullxeaza \.ollt prezenta cdteva dintre cele mai uzitate
critcrii tie calsificare a deprinclerilor motrice. cu largi aplicatie in
educalie fizicA 9i sPr:n.
. in funclie de cornponentelc senzoriale implicate irl
actit itatet :
- perccptir -urotricc lcognitir'nlotrice). collstau in
adaptarca c(,'lrlltortamentului rlotric la s itual i i le sch imb6toare
(scrint r. lupte. .iocuri sporti\ e. e1c ):
- llt{)trice (propriu-zise). sr-tnt sinteze chinestezice care se
rcc leazi pe baza alcrentaliei prclpritlucpti r e ( atleti snr. patina.i.
girnnaslic6. cic.).
\ . in lirnclie de gradr-rl dc autotnatizare
.- t:lerneltlare. c0rnplct autotnatizate. dezroltaDd stereolipii
j. ( nrcr:-i. alergare, sdriturd )i
- cornpteie. parlial autolxatiT-ate. unele elelnenle (.ceie care
5c desfhloari pe baza urrrti control exterocepti\')'
pcrti.clioninclu-s.. in sc.nsul derectdrii gi dit-ere'lierii precise 9i
prolllpte a setnnalelor din mediul de deslbgurare a acfiunilor
(locuri sportivc. sponuri de lupt[..,,etc.).
in lunctie de finaitatile urlnariters:
-- dc bazd. reprezcntate de tners. alergare. sdritura:
- utilitar-aplicatire. reprezentatc de aruncare-prindere'
tdrdre. catarare, escaladare. transport de greutdli' tractiune-
irrpingere):
- specilice disciplinelor sportive' reprezentate
elerncntele gi procedeele tehnice.
r'lvl. F.puran. 1994
rr
Ch. Caritea. .1000
Fornarea deprinderilor lnotricc poate fi pre;rentatd din
perspectiva celor trei dornenii care srlnt irrplicate in procesui spccific:
psihologia^ fi ziologia 9i metodica.
Psihologia distinge urttritoarcle e(ape in formarea dei:rinclei:ilol
rnotricele:
- elapa insugirii prelirrrinare a bazelor cxercitiului:
- etapa insugirii prectzate a exccutiei:
- etapa consoliddrii Ei perfec{ionirii deprinderii.
Fiziologia flormuleazi, in general, trei el.ape ale procesului de
fonnare a deprinderilor motrice20:
- lbnna globali:
- forrna elaborata,
autouratisrnul.
Teoria activitaiilor motrrcell clescrie patru etapc ale lornt.irii
dcprinderilor nrotrice. 5i anurne:
- etapa informirii gi fonndrii imaginii ttrclttal'e. :iair ii
configuraliei spa iale a rnigcf,rii (cognitiva)l
- etapa rnigcarilor grosiere sau insuficient dif'e renlial.c:
.-etapa consolid6rii mipcarii, a coordondrii tlne:
- etapa perfecfiondrii Ei suprainvdldrii.
Metodica educaliei fizice priveqte procesul spiecihc cie I.rriiriire a
cleprinderilor motrice. din punct de vedere al tnetodologiei de insfrriilc
care se impune a tl foiositd in fiecare etapa, pcntru a pul(a ll rclliziLlc
obiectivele propuse.
prezeltf,rn in tabelul ff. 4, olriectivele 1i r:arac'.r'r'istrciir,'
exersarrii. pentru ftecare din etapele propus.2'.
tn procesul de tornrare a deprinderilor tnotrice pot fi inldinitc
cloui fenomene, transl'erul $i ilterferenla. cu implicatii ast]f,Ia calitilii
insugirii infbnna{iei.
Transferul definegte in{l-renta pozitivA cxcrcitatd de o deprincicic
anterior formati, asupra procesului de formare a noi
De exetnplu. stapdnirea la nivcl corcspllnzirtor a tehnicii dc
de
realizare a driblin-sului, se repercutcazd pozitiv asupra insulirii
'o P.A. Rudik cirar dc lr4.Epuran. 1994
r0
J, \\'eineck citat dc Conrelia Bota gi Bogdana Prodescu. 1997
:' A.Dragnea. Aura Bota. 1999
': Gh. Cerstea. citat de lr,lorrica Stlnescu. 200?

16
 

iririr)ciiii ia et-,1 din clrilrling-:.. prin scurtarea tirnpului de invdfare. dar 9.5. Priceperile motrice
nrai aic's prin rhptu) cd atentia elevului poate fi coucenrrara in special pe
antnc.rri i. Priceperile rnotrice sunt compcrnente voluntare neautou)utizalc
lntert'ererrta desenrneazd influe nra negativa excrcilata de o ale motricitdlii individului, rezultate ale procesului de invilare rnotric4.
de p,rindeie deja insulita. asupra procesului de forntare a unei deprinderi care valorificd prin inrermediul inteligenlei, ansamblul deprinderilor
ru.ri, ( a cxemplr.r. planificarea iu acelaSi timp a sdritLrrii in lungime cu cunoscute. in condiliile adaptarii Ia sarcini motricc variabilc.
clan pi a sariturii in inA){inre. poarr- ingreuia procesul de inr'6gare. ar'And Prirrcipala cale rJc formare a priceperilor motrice o constituie
in veiiere aspectelc' diferenliate in ceea ce prive;re tehnica de realizare a problematizarea, ca metodd euristicf, cu cea mai largA aplicabilitare in
activitatea cle edr-rcalie fizicd gi spor-t.
iitzclctr de elan. irataie-clesprinrjere. zbor ;i aterizare.
Nil'elLrl de exprimare a priceperiior motrice depinde de ur.mlrorii
I l:rnir Caracteri sticile ererslrii lactori:
9_bLr.tiu
i. Et;rpa inif icrir - formarci -- *.-i--1- - -
ar*lir"t ; - conltientizarea;i aprecierea cot mai eracti a sarcinii
in bazele ^b".d^*"
refrezr-ntan cliire asupra dcprinderii nroh'ice:
trllinic( dc depnndet'ii - lbjosirel preponderent a - r,oh-rmul deprinderilor motrice cunoscute de individ;
i
c_Keeuile a .t'.rr,rrarc'aritmr'r}ui.erplicatiei.demoristra1ici - erperienla rnotrici a individului;
depiindc'rtlrrr teneral de executie - predomina volirnrul ,
- capacitatea de qeneralizare, mernoria. imae,inalia 1i
.llLrtl iCC cursi\ 3 a deprindeni elbrtului ,
creativitatea. rianifestate de individ.
- prcintinrpinarea 5au
cr)r'L'clarea grc*'li,lr)r tipice
Tipuri de priceperi motrice23
:_^-Ei"pi Cs CiiCCtltlt' -- -ln . elementare-asigurf, rdspunsul nrotric faza ililiala a
, i- --=lb.-,oa*, r.fu*'ii .1. ;.."r* .."d-i invatarii sau exersdri.i trnei actiuni; ele reprezinti urr prorlus al
erlti:'lrlitlirii e.x.ecLnie. in concordanta relatir conslanle.
invatilii prin irnitaliel{:
l
l

d;r:,rindcliior ctr caracteristicile spaliale. I standardizare

lll(ri1-l CC tcrnporale gi dinamice i - se creeazd prc.misele unei . complexe (superioarc-)-reunesc in rezolvarea unei situalii
0pttrnC crersdri in condilii variabile. cuno$tiule teoretice, deprinderi cunoscilte. erpc'r.ienta
. intalirea iegarulilor , r,ariabile rnotricd.
teinporale I - crelsle intensitatea . Specilic celor dou;i tipuri de priceperi, esre aspe ciul
- corectilrc'ir gregelilor , elbnului. autocontrolul I
conslientizllii situaliei molrice gi aleeerea in consecin{a, a mijloacclor
| ------ ; rnJirrdualc_ ___ggcntlgi optiLnc pentnr rczolvarca acestcia.
I Etup.r ' - crctterea ;iuniArului I - exersarea in condilii cdr ,
Realiz.iirea priceperilor motrice reprezinti o finalitate l pregiririi
lucri.ec r rt,nit-ri rurianlelrrr de erecutie a. rnai variate, apropiate de 1 speciiice activiralii rje educalie fizicA gi sport.
,lc nrir r cic ril rr r fieclirei rleprinderi practica cornpetilionalA (
tt'L0I iCu - executarea unor , - exersarea unor legdr-i de I

conrbinatii tehurice. rau ': emenle. sau scheme

altc inlanruiri de elelnente ' tehnico-taciice
asrgurarea premiselor' -
{ret1e cDmple\iralea
, pcrrrrr.r ttecerea la , etbrrului
r-P} c -e gl 9_ Lot l g_ __
---
l'.lbeilii nr. 'l oliectilele gi caracreristicile exelsarii in irrl'alarea motricd rr
drpa Iv1. Epuran. 1994
11
l\{onicr. Stanescu. 2002

78 l9
 

speciticd. qi totodati a influenldrii iaturilor educafiei gcnerale a

9.6. Obiqnuinfele iudividului.
Este bine cunoscutd influen[a cducajiei llzice a.suora sfcrci
dc-scrlse clrept conduite r olutrtare
ale
( )brgnLlinle lc pol ii intelectuale, prin solicitarea mcrrroriei, capacitAtii cle obscn,are qi
pr.i.rinr..prectireciii. pasiuni. pentru un anumit analiz6. atenliei. irnagina iei, creativitdlii, s€ir.r capacitalii dc
incrir.idr"rrui. care incluii
domeniu sau acti'itate generalizare.
()bilntrrnlele. senereaza reatrtll . stm ilare ale indiridului
in
Contactul cu valorile domeniului. respectarea rcsulamentelor.
puternice'
anunrite situalii. baz-ate pc'tntrtire 1i conringeri corectitudinea. spiritul de ajutorare. fair-play-it1 rnanif'estat de
P;in actir' j: tizica
ltatea de educaiie 5i spon pot fi generatcr
individ in relagile cu ceilalli participanfi la activitatc, sttnt nutnai ciiteva
ururdloarelc ripuri de obignuinle: c-: . sub
, fizic' -...L ortce
^ din elemcntele specifice activitadi de educafic fizicd. care se adreseaz.ii
r.rbifntlinla de a practica sistemirtic exerciliul sferci rnorale a cducaiiei.
" li
Iornl :
lizice Prin armonia dezvoltarii fizicc. corectitudinea 9i acrtraleti:a
. ohiSrltrinlc lu-gate dc igiena practicdrii exerr:iliilor actelor gi acfit,rnilor motrice. simbolistica migcdrilor. educafia f-izica :.c
lblosite' etc
(igicrra indiri.lual-a' colectir i' a bazelor rnaterialc
):
adreseazi sferei estelice a educatiei.
. ()bi)nuinle de condi'ritl social6' O plotrtovare a a.cestor aspccte in procesul de cducalie lizici-r alc
se asi-er.trd elemetttele llecesare perceperii 5i apreci'-'rii
9.7. Atitutlinile frumosuhri. prin cunoapterea 5i recunoa$terea valorilor estctice. $i s.
fr:rmeazd inclinalia pentru fiutnos (gust estetic). prin imillicarca in actr'Li
i um ane'
c s unt c olnponente .structural e ale personalitirli
.Ar i tuid i rr i I de crea{ie a migcirilor.
ii intluenle strciaie' a cdrordecaracteristici
rcz-ullatc lttai alcs riin '--ducaiic
a percepe 5i
Caracterul fonlativ al procesultri de educa ie fizici 5i s;pi'r:t
psihir:
principala o cc)nstituie disponibilitatea sistcnului reiese din abordarea tuturor laturilor edtrca iclnale. prin corelarc'r:
i"J-r:.i."ri,atca pi a. ol.l.liona iu consecinld26'
tarorabile ale efbrtului preponderent psiho-fizic, specific activitalii. cu cfoitul
l,:cluca[ia lizici 5i spotlul tarorizeazi arirudini iuteiectual implicat prioritar in ceielalte situatii.
inciilidulLri fali de urtnitoat'ele situalii:
- s()clctatc ;i colectilitate: Evaluarea cuno$fitllcior:
.- lcspcctarca ntlrtlelor uroralc'
- practicarea exercitiului Ilzic: 1. Care suttt categoriile de cunogtinle teoreticc de specialitatc?
- acti\ itatea desligurata: 2. Prezentati cele doud categorii de indici: rrrorfcrlogici si
- rcguli 5i legi protesi"nnlg srru se'rciale' ctc' funclionali ai organismului.
3. Definili calitdtile mctrice gi prezcntaii factorji car:e iniiueiricaztr
ale educalici generale
9.8. Elenieiite de coniinut ale celorlalte iaturi evolulia acestora.
4. Definigi deprinderiie motrice 9i prezenta i caracteri:iiceie
Alrorclarca intcgrarivd a cuno$tinlclor reprezintd
o cerirtl'z a acestoi'a.
grrocesului de invaldtnant tlodern' 5. Cate tipuri de deprinderi tnotrice cunoa;ite1i? I-e pr-rte1i prezcnta'.'
ln acest ,.nr. fizica aclioneaza in direclia i,aloritlcarii 6. Cui se adreseazf, ;i ce presupune procesul de invillare lrotrica'J -
"Ju.utia etc)in activitatea
achizitirlor tiin alte o"-."ii tui"logie. fizicd. uruzica, l. Definilipriceperile motrice 9i prezentali tipologia lor'
8. Ce sunt obignuinlele qi atitudinile in educalie fizicii 9i sport'?
9. Care srtnt clementele care conlrieteazd e<luca{ia gerrerlrii a

:i
individului irr corela{ie cu educalia f\zicd2
\4r,nrca Stanescu. 1002
r" N4 Epuran. lo90

BI
80

L.APIIOLUI, X
N()I(iViA li\/i IATE.{ A('IIVII A I-1I DE F-DL'CA I"IE IIZ-ICA
Ilealizareir obiectivelor specifice procesttlui de educalie fi;'-ica
presripurre fcspectar'ea trnor reguli gi nOrme, care alc6tuiesc un cadrlt de
rct'erinti cc delimit..azi ii orir.nteazi acliunile formatir,e ale activitAlii
('onceptul de nornri pedagogicA e.xprima o lbrmuld abstracti
rtirre adtnire o iudecata de valoare. prin raportarea acliunii tbrmativc la
o finalitatc- anumiti. la ttn sistctn de principii 9i reguli coleclive care
scr\ esc c|'epi ghid in orientarea acriuniil .
N'-1nria diclactica se raponeazf,. de resuli. la principiile
ilt
l)l'()cciulLli tJc inr irlitrriant 1i rer.rne5te un ansanlblu de reguli aplicabile
relalia proi'esor-cler. carc conditioneaz-i eficienta procesului fontlatir.
,\ccst iri':santblu se cJezrolti particular in cazul fiecarei disciplinc' prin
rurs'toc'licilc rlt' specialitate care evidenliaza comportamentele
>0,.: ii'r1i r 0 f es ir.rr)a le caractet i stice ace"stora.
in cazui educatir-i. normativitalen se poate situa la unul dintre
rr rr. elr,rij.:l:
: normilri\ italca il.tstitlrlionala. asigttrati prin cadrul legislatit'
irr r igroare.
- norntali\itaiea lirnclionalA. de ordin didactic. care vizeaz-d
c()rnpctL-nta cadreior didactice in a dispune alegerea ;i
combinareir ullor nomte in lunclie de actir itatea clesthquratil.
I'iecarc spc'cialist \ a respecta intr-un mod personal nonna
<iidacticir. ori ra irnpune noi rc'guli cerute de situaliile concrele de
inVirtarc.
in eadrul nonnati\itatii, principiile reprezintd tezele p,enerale
carc o-ritnteaza ;i irlprirna rtn serLs tunclional pr:ocesr'tlui desfblurat,
asigL:rirrd premiz,ele inclephnirii obiectivelor in condilii de elicienlA.
Principiile didactice sunt fonnulate la nivelul dimensitrnii
cclncrcte a procesului de invAlamdnt. care angajeazd rispunderea
prcf'esolilor. de loate :pecialitalile. operabild in acliunea de proiectare
pedagogrca etlcienti a tlcc6rei activitdli de predare-invilare-evaluare.
- Dc LarCshecre, C;ille11. ]f 9l
t' C,r.otr. Conriantin 1000
82
Acestea reprezintd un ansarnblu de cerinte. nornre. reguli
operagionale, forrnulate in propoz-ifii general valabile, in cazul unci
actil'itiigi fbrmarive proiectata gi realizatd in condilii concrete.
Ele au apirr.rt ca urnare a generalizdlii experienlei urnane in
organizarea gi desligurarea procesulrri instructiv-educativ. gi a
valorificdrii ptiinlelcrr care vin in sprijinul didacticii, avdnd destinalia de
a pistra 5i transnrite experienlele exernplare don:eniului.
Prin caracterul obiectiv, sistemic pi global?e. principiile didactice
vizeazi dinielsiunea concretd a pl'ocesului de inrtdldrndnt, care
cr"rprinde toate componenlele acestuia, proiectate in sens o.trricnlar
pentru fiecare activitate de predare-inv6{are-evaluare.
Totodati, principiile dovcdesc gi un caracter orienrativ,
determinal de compleritatea. dar mai ales dinarnismul procesului de
invalamaut" care inrpune adaptdri neintrerupte 1a situafiile noi care apar.
Astltl poate fi explicata aLlti geneza. cAt gi continua imbogitire qi
resfucturare a con{inutuhli acestora, de la o etapa a dezvtrltA.r'ii la alta
fiind inregistrate disparilii ale unora dintre ele 5i inlocuirea lor cu noi
principii adaptate conditiilor istorice.
Llnnirind sd irnprirne o anumitd logicl acliunilor prcrfesorului,
respectarea lor se rhsfr'Ange implicit ;i asupra activitdtii elevilor'. iarir a
inl6tura prin aceasta, manifcstarile creative qi pline de imaginnlie
iurpuse de situaliile neprevdzute care pot apare, dar care vor ll
solulionate pe fondul interdependenlei dintre lactorii necesari
(proiectali);i cei intamplitori, conform unei desfi;;uriri legice a
procesului de irIvAt[mint.
Pornind de la aceste aspecte pot li enunlate urmAtoarele funelii
ale principiilor diclacticeio:
orienleaza demersul didactic in funcf ie de obiectivele
stabilite;
- nonneazi activitateii practicS. prin impunerea respecldrii
unor reguli psiho-pedagogice sau de altd natur-f, qtiinlilica,
specif ice domeniului de activitate;
- reconlanda aborddri specifice in rapon cu anurnite situalii de
invatare cunosculc;
- regleazi activitatea profesoru)ui in tuncfie de nivelul
indeplinirii obiectivelor propLise.
to
Cristea Sorin. 1998
Cuco;, Constantin. l0o0
83

I'lecattd dc la parerile unor aut(tri cttnsacrati-il. rom incerca in
cele cc' urtneazd. o clasificare a principiilur didacticii. in- lunclie de nlai
rnultc crirerii ce recunosc o acceptare aproape unanima't:. 9t pe care arn
adaptat-o activitetii de educalie fizica 5i sport.
10.1. Principii cu caracter general
10.1.1. Principiul interacfiunii teoriei cu practica
Pr'ntru resper:tarea acestui plincipiu in acti itatca dc cducalic
fizir;a trebuic a\ut il'l redere ca tr)t ceea cc se illsufegte se cele a fi
r.aioritlcat in actir itatile cornpetilionale sau in cele spol1i\ e de.sthSurate
in tirnprrl liheL al c-ler ulut.
Astt'el. deprinderile sau priceperile ntotrice tbnnate trebuie si
poata fi ralorillcate in conditiile unei contiuntdri regulamentare. sau ori
de cdte ori situalia cotidiarra o impr.rne.
C'onIinr.rtul predat trcbuic sd se raporteze la erperienlele posibile'
iar prin srsiz.area unot' ct.utsecinte imcdiate. elevul poate ti coniitientizat
asupra irnportanlel 1i aplicabiliralii practice a celor insugite.
In irt:tivitatea de educalic'tlzica. trecerea de la a cunoa$te 9i a 5ti.
ia a lti sa taci yi a ti capabil. reprezintd inshgi finalitatea procesului 5i
imprrne din panr-a elevului corelari ale cunogtinlelor anterior dobdrrditc
(nu nurtrai la cducatie llzicd). iar din partea prol'csorulrri ca insugirea
mecanisrnelor dq exccutic a unor deprindcri spccifice activitAtii. sA fie
umlat5 de apiicarea acestora in conditii practice diferite. rcunite in
parcursuri gi trasce aplicatir e. se c\ enlr' tactice, .iocuri de n.''i;care. jocuri
sportir c etc.
Scopul acestor situalii estc de z','oltarea capacitatii
g.eneralizare a elerului. prin raportarea sa conlinud la realitate"
modalitate sigura de sporire a cur,oagterii pi experienlei.
10,1.2. Principiul respectirii particulariti{ilor de vArsti
individuale
r\cest principiu scoate in eviden[d inrpoftan]a rqi necesitatea
preclArii continlrrului in concordanfi particularitAlile colectilului.
'' \,lrtra. (ih. 9r N,logo;. Al..' 980r Firea. Elena. 1984: Cirstea Gh.. ?000
'- dupi Oprescu. N., citat de Cucog. Constantin 2000
84
care in cazul cducagiei fizice, spre deose bire dc altc cliscipline, urmiLesc
aspectele legate dc:
,
.,:-^+x.
\ il JLd,
-
__ scx:
- dezvoltarebio-rnotricd;
- nivel de pregdtirc in anurnir,e cazuri.
Educatia gi instruirea in confbnnitate cu naiul.a urnan5. pare a fi
gi in prezent o reguld de bazd a procesului forrriativ, care i;i gasepre
fundamentarea in relatia dintre capacitatea de invilare-asimilar.c
ai
procesul de ciezvoltare biologicd, o a cioua direc{ie impusd cie accst
principirr. o reprezinti respectarea particularititilor indir.rdua[- rrle
fiecirui eler' (individualizarea), rnai drficil de urm6rit in educatie fizrci.
datorita nurn6:rulr.ri rlare de elevi gi a posibilitdtrlor rnatcriale re lativ
scdz.ule.
Individualizai:ea este cousideratd de unii aurori:'r circpt o thza
superioard a accesibiliti{ii. tiind apanajul sportului de perforrranti.
Prlntru respectarea acestui principiu in educalic l"izicii. lr.cbLrie si
fie indeplinite urrnbtaarele cerinte:
c cunoalterea pennanentd a nivelului colcctivului gi gratlriiui
dc indeplinire a obie crivelor srabilite:
. stabilirea unui ritn.r optim de lucru. in funclie de capacirrltea
de insugire gi de execulie a fiecdrui colectir,, sau grupc,,,aloric
constituile in interiorul sdr.r:
. acliunilc individualizate pot lua fonna tcrne lor penrru ircasir.
carL' au rolul de a unifonniza pregitir.ea subiectilor siiLt dr: a
asigura dezl'oitarca superioar6 a celor cu aptitudini.
r desfbgurarea acrit'itAtii in clase spcciale prenrru cei cu
de aptitudini deosebite (in cazul nostlu clasele cu profil sporii\').
ca sau celc destinatc persoanelor aflate in dificultate.
c difcren[iclca evaluirii randarnentului subiectilor.
Rcspcctarea acestui principiu este imptrsi gi de prcv"dcrile
gi curriculare. cu referire la asigurarea traseeloi de. pregatirc individuala.
care I'avorizeazd formarea individului in cltreclia aptitudinilor sale. iu
deplin acord cu panicularitSlile manifestate.
" Carstea, Ch.. 2000
0<
 

posibilului gi necesarului. invit6nd elentl la interogalie, exersare ;i

10.2. I'rincillii care se im;run cu dominanta asupra con inutului
aplicare in Practica.
inr ritit rni n tulu i
10.2.2. Principiul sistematizirii gi continuitdfii in invi(are
10.2.1. Principiul accesibililitii cunogtinlelor, priceperilor gi
deprinderilor (con inutulrri) in esenla, acest principiu exprimd necesitatea preddrii integratc- a
cuno$tinlelor, prin corelarea infonnaliilor interdisciplinare gi
Accst principrrr-i sc inrpunc'cu tr in
transdisciplinare, folosindu-se experienfa anterioar4 a indi viclu lui.
cr-r cci alrtr'rjor nlentional lrcspecrArii panicularitalilor de r 6rsti 7i Aplicabilitatea principiului se regdsegte la nivelul documentelor
ir,rjii itlrralc ,).
de programare gi planificare. unde irnplicd respectarea unndtoarelor
Astlii. pLrtem aprecia cd aleeerca r"rnui conginut accesibil at6l din cerinte3l:
punct tie redere al r:antitdlii inlbrmalici erir gi al complexitillii acesteia. ; materialul care nrnreazd a tt predat trebuie sa tlc grupat,
totul pr un h)nd lretodrilrr-rlic adecvat particularit[1ilor colecrii,ului. programar in concordanl4 cu logica intcnti
r"eprezini;i r-. coirditic a clcntersului didactic speciiic edLrcalici lizice. gi
ordonat ;i tl
ctrnlpuilenlelor vizate;
nrr nurrtiii liesteia.
,,\e ccsihilitatel ctrniinutulr-ri estr. prer AzLrti in documentele
i materitrlul nou predat rrebuie sir porneasci de la cunogtiniele
insugitc' anterior. qi sd pregdteasca elevul pentru cele care
oficiuie (cun'icule. proeranrc de spe cialitate ). 1i sc respecta prill urrrieazd a fi predatel
ul'uiaiLrnre I e a c (i un i al e eontlucAlorul r"ri procesu
s
I ui:
l; in planificarea con{inutului trebuie s6 se 1ir.rd cont de'
adaplarca metodr.riogiei cie actirrnarc-. in functie de lrccare
necesilalea continuit[fii qi coerenlei intre leclii, semestre, ani:
crrlectir sau grupa erlcAtuitd pc critcrii bio-rnotricc. prrn:
i participarea ritmicd a elevilor la procesul instructiv-edttcati\'.
- alepcrea rnetodelor. procedcclor rletodice. a nrodrilitililor de Acliunea de sistematizare a conlinutui activitllii presupune din
c\ersare ;ii lbnnalilor dr' lucru adecr atc:
partea profesoruhli organizarea informaliilor intr-un sistertr. a cf,rui
- seluclionarea nrijloacelor pi dozarea lor optima. in vederca
coerenla trebuie sd asisure condiiiile psiho-pedagogice fat orabile
gcncrlrii Lrnc'i dificultali a nireluh.ri
integrdrii acestora in experienla anterioard a individultti.
inre gistrat cjc ctrlcutir . carc si stirnuleze ;i sa rnobilizeze clevul
ii-- direclia at,ordarii sale:
Aspectul de continuitate a procesului apare mai null ca o
consecin a fireascd a sisternatizarir, decdt ca o condilie necesarii
- irtilizarea reglatorilor rnctodici pentru accclcrarea ;i progresului, intrucAt aceasta nu vizeazia numai ritmicitatea panicil'ririi
cllcienti.zarea prot -sului de instruirc.
elevilor la programul de preg6tire propus, ci se remarcd mai alcs prin
* aplicarea regulilor inrpuse cie praclica donieniului: logica internd a educaliei fizice gi a locului ei in cadrul disciplinelor
- trL-cerea dc la cunlrstrut la necunclscuL se ret'er6 in special la fcrmrative iiin pianui dr: i nva15.mdnt.
Ibrnarea cieprin,Jeriior 1i pricci;erilrrr motrice. tblosind
Trebuie c"u'itati transmiterea rntbrrnafiilor in mod secvcntial.
eienrenlc"le insupite anterior:
izolat, fhri legaturd cu achiziliile dobdndite cadrttl educagiei fizici:
- de la upor la ereu. prin rapLrnflr'e la rolurlul de elort irnplicat
sau altor discipline de studiu. Predarea 9i respectiv in\'6larea sc
in procesul exersarii specilice;
- de la sinplu Ia comples. cu relerire la diticuitatea gi recomanda a fi realiz-ate iniiial in ntod gllbal, prin asigurarea unei
legdturi intre cunogtinlele vehiculate, care irnplicA 9i valorificA. in
compleritatea mijioacelor ;i structr"rrilor folosite in procesul de
acelagi timp. capacitatea de generalizare a elevultti.
invdtale specrtic.
Accesibiliz-area continutului nu inseamna o subsolicitare a
eievilor prin propirner"ea unor sirualri deosebit de trgoare. ci dimpotrivA
irrrplica c dillcultate a acestora. se inscrie in limitele '' drpd Cirstea, Gh. 2000

87
86

Rc:Jrcctarca ar:estur prrne rpiu conduce la fortnarea deprinderilor
de nrunca stste rnatica. trisiturilr-rr de voinld. persc'\'erenta.
conitinc'iozititte. ordonarea $i drscrplinarea gandirii yi acliunli. ih
rederea deslhgurdrii unei activitdli cAtrnai ellcientc.
10.3. Principii care ac(ioneazA asupra metotlologiei didactice li
fornelor de organizare a actiritA{ilor
10"1. l. Principiul corelatiei dintre senzorial 5i ralional,
dintre concret ;i abstract in proccsul de predare-invilare
(intuitiei)
in prrtcesul lormativ specilic invdgamanttrlui, cunoa$tcrea st'
;i inr ers.
realizcazir prin raponAri :ucce:iir e ale particularulLri la general
C<rnceptia altcrnantci intrc senzorial gi ralronal se itnpunc tol
nrai rnult in prr)ccsul dc cr.tnoaltere pi inr atare. specilic diteritelor etape
alc in" dlirrniintul ui,
in plan didactiu. cunr)a;terea:cnzoriald este cunoscLrla sub
de intuilie. pi lrrcsupune cunoa$tcica nurri.i)ocita prin
intcnnediul irnaginii. care este intotdeauna concretd ;i indir iduali'zall' a
oLricctclor. lcnomenelor gi ac iuniIor.
Irttrnind de la concretul irtraginii. clc'r ul poate a.lunge la
abstractiziri pr getreraliz-dri in dornenirt. Dntmul poate fi retbcut 9i in
sens int posibilitatea de a obsena aplicarea in condilii
concrele a generalului cunoscu(.
lrrtuilia nu trebuie inteleasa doar ca o posibilitatc de a vedea sau
sirnli cc prcsupune re spectivul acl motric. ci trebuie prii itd ca o
rnttclaliratc de ugr-rrarc a inratirii (cunoa;t,trii). prin accesul direct la
'inlelegere. asigurat de o sesizare rnult rnai cuprillzetoal'e a |enornenului.
urmarc a unci rrairi imediate in st'era senzorialului.
in educalie tizici respectarea acestui principiu se impr'rne la
orice nivel. qi presupune stirnularea unui numAr cit rnai nrare de
analizatori. in .,'eclerea tbnnarii unei reprezentiri clare a trrecanistnului
rni5carii sau acliunilor supuse invalarii.
Stirtrularea senzoriali se realizeaza in planuri dit'erite (r'izual'
audirir. kinestezic, tactil) in ftrnclie de natura infonnaliei transtnise, de
nivclul gi tipul rle subiect ciruia i se adreseazd (normai sau ctt neroi
speciale ).
88
Atdt practica donreniuiui clt gi autorii ce au abordat aceastl
probenraticd evidengiazi urnrdtoarele aspecte in rcspectarca acestui
principiu:
i implicalea anallzatorului vizual prin.
- demonstrarea elementelor supuse invir irii:
- prezeflr.area unor planqe, irnagini. liinogratnc. Illnre cc
redau acliunile vizate in predare:
- obscn,area diriiatd a cxcculiei aitor elevi.
r implicarea artaiizatorului auditir'. in cazul explica.fiilor care
pot precede. insoti sau urma, teiuicile de stimulare vizirala:
r implicarea analizatorului tacttl gi kinestezic in timpui
exersarii elentcntelor, pentru con$tientlzarea actiunij
segrnentelor. a intregului colp, a gradului de i;rcordarc
rr:usculard sau dc tensiune articuiard ccrutc dc execulia in car-rzd,.
in demersul iniliat. profesorul trebuie sd Jind cont de nccesitatca
ca stirnularea sf-crei senzoriale sa se realizeze la acelagi nivcl pcrttu ttrli
elelii. Pcntru aceasta se impune. dr"rpd caz:
- irnaginile utilizate sau realizarea deruoitsti-aticj. ncct':;ita ul
plasament optim. care sd perirntd urtliriica in l-.,utle i:oi.tcilii
penlru toli membrii colectirn-rlui;
- explica{iile sd t-ie ficu1e pe rur ton ade*'at si'rrretiei:
- in exersare trebuie sd sc asigurc o locaiizare e):;i(-1a il
solicitarilor. pentru a se furnra la tofi eievii acelcaq,i icpcre
senzoriale
Activitatea de educa(ie fizica rcclatrti de ccle nrai rtlulte oli.
stirnularea ;i anga.jarea" uneori sirnultani. a rnai ttiultor anali;/atori pe
parcursul acliunilor specifice irnplicate de situaliile cle iuvdtare :sau dc
valorifi care a cunogtinlelor.
Sirnpla obsen,are a materialulLri intuitir tii-t proclticc elcctele
scontete: este nevoie ca elevii sI opereze concre+. cu ele r]cn'.ele
prezentate. pentru a le supt]ne propriei gdndiri gi crperienlc
Reprezentarea rncntali provocati de intLrilie trebuie sa asi*eure
atAt declangarca acliunii elevultii. cit ;i suporlul unei exccutii corcctc.
prin clari{rcarea eletnentelor mecanistnului dc haza.
In incercarea de a respccta accst principiu. profesorul c1e
educalie fizic6 trebuie sd se asigure ci fblosirea elententelor intuitive tru
se face in mod abuziv (in special celc carc se adrcscaz-i analizatortriui
vizual), iucru care se poate I'€percuta negativ asLtpra capacitiilii de
abstractizare gi gcncralizarc a clcvului,
89
 

- inlelegerea mecanisrnului de baz.d al actelor gi actiunilor

congtiente 9i active
l0.l.l. Principiul parlicipirii rnotrice supuse invitdrii, in lederea litnnirii unei reprezentari
al cAt mai exacte gi a ugurbrii rnernorizdrii migcarilor,
aprecrerea indiridului ca subiect stintularea autonomiei 5i iniliatit'e i elevilor ?n alegerea
i\cc51 pritle lplLl presupLllle -
t soluliilor motrice ia problernele create de prol'esor, in vederea
o"'nt'til:;r'r|.1|'.'
";';;;il
i*pti.""u el* Lrltri
.ln
j:tt;'
rnenlinerii unei st[ri de implicare c0t mai ridicati]
c ru,.;t iin e i or, i o' ron'"u" t
^i :;ll5;.ffi'Tttl'l: - implicarea elevilor in procesul de evaluare a llropliilor
;i restructurare contlnua:,"1
1^
ctiuni gi a celor des169urate de colegir lor
tat 5i o ::'-',r::.,;';;;,':i;;
prL)scs cl ' s'rructurare
condilic' a participdrrt
i.r perslrnalitalii reprezinta':;-;;;;;ltoi
,'.,''.11,:,ljiil .j:;:Iji"r sa stirnuleze .3.3. Principiul insugirii temeinice a cunogtinfelor gi
ttiduerrc. prutrsorur csre dart.rr Erilor
pt;;;;ip;';; "iit.a u ele'ulrri la propria tbrmare'
nrirr acrul lTredarir
un s-rad ridicat de conetientizare
liil-;.;;.'i;;il;' ';;;;i;li c1e carrc eler conduce
la Calitateu procesului instructiv-educativ desfd$urat se apreciazi
Con;tientizarr'a acliuntlor destilr'rrate cu o
arnple ;i prin posibilitatea r.rtilizdrii informaliei in situalii diferite, de narurl
natttrd in structuli cat mai
iiitcgiiLrea lehizitiiior c1c'oricc practici sau orientate tot c.ltre acumularea cle noi infonnalii.
..0".."ni.:l'l::-:lJll'lJ,'li:iilu,u,. cloar in Acest lucru reclarna o buni insugire a cunoftililelor specitice,
intbrmariile .,:..,tylt ::::^" ceea cE prtlsrtpune irr ultirna instarrfa, respeclar€a tuturor celorlaltr,
rira tr procesarenrcalabrla a l.r'
rrii;ru rnc-rnorizirr.ii inccrrnicc- principii,
sa depnlca:ct dobindirca ti gi durabilitatca achiziliilor
l)e lrrpt. u,.r n,"':t' ibnnuritit"Uuie ca'tlc o Temeirriciir presupune rcspecrarea
plin asinlila.re 1i sa se orienteze urmaloarelor ccrin e irr cacirul procesuh.ri spccific de eclucalie fizicd3T:
,\t{)cilrc:t intbn.natrilor 3;-calicacare ctrndttc ia crearea dt'
implie ure ir clcrrtltri i"t ttpt'itnftlc didactice - in transrniterea inforrnaliilor s[ se apeleze la mernoria logicii.
spcc i 1i ce'
5 i deprinderi
cun(rli ltlte 1i filrmarca tutto-ot' inuinle bazata pe infelegerea rnecanismelor de acliune:
i
joc ii acrlltt*t
l)i:ptrzi iir notu"ti' a copilului chtre 'T':|.tl:'1 - asigurarea unui nunrdr optim de repetlri, necesare insur;irii
.'altrril-rcata i"'ta"t"fit iizica' in clirec ia captArii;i menltnertt corecte a celor predatc pi realizirii altor obiective specii-rce;
trchLti,:
cit mai ridicat'
i,u*r.tuf ui pi p'rrticiparii Ia rtn ttir cl clcvului intr-un partcnerlat
- exersalca continuai ;i in condilii variate, asigurS teneinicia
Ace>t lucru perrnite cointeresarezr frlmdLii deprinderilor gi durabilitatea rezultatelor ob{inute irr
c'rlucational.jbrrnatir._careasiguracon.glielttzareaacliulrilorintreprinse celelalte planuri (dezvoltarea t-rzica, dezvoltarea calitalilor
ralorificarca 111 i-n erperieile:l'u",L l;oi:::ff ]]'rlJilT;;#i rnotrice, intirirea altor trisdturi ale persorralitdlii);
'isri,lula ;i in':uraja cl'ealivitatea 5i imagtnat - prosramarea unni voluur de infomra{ii specifice in stricta
.ora t u aslgllru :tabilitatea cuno;tiri'telor' ccrucorcianld cu durata ciclului ternatic, pentru a se asigura bunii
de educatie
,.r0..,,*"u "..tiri principiu in 1clr),;latea
i)c'nrrr.r insu;ire a acestuia:
lrzicl. c:t': ncue 5i'lra respecrarc'I t'l*:]"i::l".l,il.l'J,t;t.0,'..riei rizice yi - pentru o apreciere a nivelului cle insugire a ceior"
- ctllloailcrca ;i inlclegercr oble prcdatr:. sc irnpune cr r,erilicare ritrnicA a colectivului.
Ia o rnai buni urottt'are 5t
sporrr"rlr'li' tttu tt 'la cuntJuct Respectarea trcestui principiu nu poate fi dovedit6 decdt in tinrp,
conliien'"izare a ac.tiunilor elevilor: prin menfinerea posibilita{ilor de exprimare rnotricir specitica gi
nespeciticS a individului la un nivel cit rnai inalt, gi intplicit a unei
calitagi a vielii cAt mai ridicata.

r?
N icoln. i.. i q9'1 dupa Cer.stea, Oh., 2000 5i cotnplerat de noi
riuni ('rirslca. Gh
9l
90

10.4. Principii specifice activitltii de educa{ie fizic[
10.4.1. Principiul solicitirii gradate
a organismului
Acest principiu are in I'edere respectarea unor aspecte
irttpuse de caracteristicile fiziologice ale organismului. care nu
permit o ahordare brusca a activitAtii atAta timp cdt aceasla se
ciesl?rqoard pe baze gtiintificc' gi are ohiecrive bine determinate.
Aprecicm nccesitatea solicitarii progresive a organismului
drepl o conclilie pentru mentinerea ranclamelttului crescut gi
eflcientei in activititile rnotrice.
Considcrirr c.i respectarea acestui principiu :;e iurpune in
cloui ipr-rstaze specitice activitdtilor de educaIie fizici gi sport.
In prirnul rrlnd in cadrul fiec6rei lec{ii. cdnd intrarea in elon a
subieclilor trebuie realiz-atA gradar. prinrr-o pregArire a orgarrismului
ce respecta particularitatilc fiziologice alc vArstci gi alc cfortLtlui ce
unllcazd a ti prestat,
Aceasta abordart' nc asi-suri cd implicarea in activitate
indi r itiului nu va pericli ta integritatea .sau funclionaiitatea aparatelor
5i sistcmelor biologice. ial randamennil subiectului nu va avea de
rulcrit dilr accasti cauza.
Acest principiu este respe ctat in lec1ie prin acliuuilc intalrtite
itt parlea de pregatire a organisrnului pentru efort. a incilzirii curn
es,te cunosculA in sport, al cdrei rol este unul bine cunoscut 9i
tutaninr apreciat ca irnportanga de loti cei irnplicali in ltnornenul
priicticarii exerci{iului fi zic.
In al cloilca rdnd. principiul tLebuie respectat in proeramarca
continutului lectiilor pe tennen lung. asigurandu-sc astlel o adaptarc
trcptati. a organisnrului la soircitarile specifice acti\:itAlii $i Lln
progr€s cLrlttinuu lhri sincopc gi lirl problemele fiziologice ce pot fi
gcneratc de abordarea neadecvata a efonului.
10..1.2. Principiul solicitirii optime
Principiul tace referire la parametrii solicitdrii psiho-fizicc la
care cstc supus subiectul irr tirnpui activitalilor rnotrice. t,l vizeaza
activitatea dcsfEgurata in partea fundamentall a lecliei. unde se
actioneazd iu vederea realizdrii obiectivelor operalionale propuse.
92
Considerinr cI priu respectarea acestui ptin,-'ipiu se inlijti.rrii
situa,lia de sub sau supra solicitare.
Ast{el. o dozare a stirnulilor din prcgdtire i'a
produce efectele adaptativc Ai de invdtare scontate.
Esl,e cunoscut faptul ci
suprasolic itarea psiho-lizica
irnpiedicd rnani{bstarea achiziliilor specifice activitatii la un nivei
corespunzdtor. gi geuereazd un cfcct de stagnare saLl resres ;ii sti|ii
de adaptare la clbnul t'cspecti\'.
fotodatd. subsolicitarea datoratd utilizalii Llltor stinluii :iu[)
nevoile gi posibilit[1ile subiectuhri. atrase dupd sine o incetinire a
progresului qi chiar o anrrlare a disponibilit5lilor na[lrralc ille]
subiectuh-ri pentru ac€st tip de activitdti.
Astlel. intensitatea optima a solicitErii poate fi ascrttLriti
intensitdtii prag a st.imulului. singura care dcclall eazd reacliilc
adecvate de naturd fiziologicd sau motricd ale indivizilcL.
in activifilile cle edcrcalic fizica ;i sport oplimizaica
solicitlrii se impunc ca o cerintd importantd in dcnrersul snccilri
a
pentru indeplinirea obiectivelor, atAt a celor de dezvoharc ritiir.lir-
cit gi de inr,Siare. qi poate fi re:;pectatir prin stabiiilr:l
mij loacelor adect ate Ei a raportului optitn dintle paratitctrii
elcltului.
10.^1.3. Principiul frecvenfei qi durttei solicitirii (iteratrei
optirne a solicitirii)
Acest principiu are in vedere necesitatea intpusl cle spccillcLil
activitatilor motrice privind prez.cnta solicitarii pe: parcursui ttnci
slptimAni gi a duratciacestei solicitlri atit in 1ec1ie cAt giin timp.
Practica exercitiului hzrc a demotrstrat c;d pentrlr realizarea
unei adaptlri furic{ionale cr.rrespllnzaloare 9i a '-tnei itlviliri
eficiente. este necesar ca solicitarea specifici sb se regiseascir de
rlinirn doud ori pe parcursul unei saptirnini. tirnp dc nlininr 8
slptarndni.
Desigul ci accstc repere sullt pur olicrrtativc 5i variazA irr
funcfie de tipul activitdlii (ed.fizic6. spori dc pcrforrrran{i. actir'.de
timp liber). de vArsta practicantului. nivelul dc perfbnrlauld mtrlrici
gi obiectivele propuse.
Dacd in activitAlile de timp liber satr de educatic flzici sc
apreciazd ca un nurrar de 3 Sedinlc siptarndnalc asigurd atingerea
93

r)hlcctl\elor oropus... in spcrrlul de pertbrmanlii numarul acfiriti ilor
poiiid ajunllrj lir douir situ mai multe pe zi, in tunclie de de
preeatirc al sportir ulur ;i dc perioada de pregitire in care sc
ic gAse5.te,
in eeea cc prirepte durata solicitarii din timpul unei lec1ii. gi
iicua)la se apreciazd dupd aceleagi considerente menlionale anterior.
;i poatc raria intre it-; nrin. penrru acti\itatjle tle timp liber ;i cateva
orl. in actir itatea spi)ni\a de pertbrmanld.
Din pun,:t de veclere al prezengei in timp a actir italii motrice
pclr[ru] carc se oplc'azi. purem conchide suslindnd ci solicitarea
spccilica actir ita(ilor rnoirie e sc poare c\tinde in tunclie de
iruti\itate, dc obiective ;i de practicant, de la cdteta luni p6nd la
t()a1e viala.
Rcspectarca acestui princrpiu in educalie fizicE gi sport
irnpuirc 0 prL)granrare si planiticarr. jr"rdicioasA a activitalilor, atat la
nilelul ieclici ,:at pi pc ternrcn lung.
E"'tlrrarea cunoStintelor:
l. I Pr.',renta1i plincipiLrl interactiunii teori..i cu practica
I' i:- ['rczcirati prnrcipiul respccririi parricularitalilor de rArsta
'.,' indir
,'-1. ,Prc'.zentati principiul accesibilitetii cunotrintelor. priceperilor
\r. |\,..:lrr;dcprirderilor(conlinurului)
Prez.ntati principiul sistematizarii gi continuitalii in inr agare
,''-i Pr"zentati principiul coreialiei dintre senzorial ii lalional. dintre
. abstract in procesul de predare-inr l1are lintuiliei)
' i', (, i concrct 5i
iPrerr'ntati principiul paniciprtrii conStiente $i active
t.7./ Prezentaii orincipiul insr"rgirii teureinice a cunoltinlelor
. deprinderilor
i, , 8. ,Prezcntrti principiul solicirarii gradate a organismului
" i .). il".rrntntr principirrl solicirdrii oprime
\.1().;Prezr.:ntrtr prinuipiuI tien,enrei gi durate i solici6rii
{iteraliri L)plime a soliciririi)
94
CAPITOLUI- XI
MTToDE DiDAC'flClE ti'tlLIZ-Al'E ill EnucallE FIZIcA
Procesul instructir'-educativ poate fi privit drept un ansamblu clc
acliuni suborclonate finalitililor activitalii desfbgurate.
Aceste acliuui sltnt reprezentate iri mare Inasura de nre'todcle gr
procedeeie metodice folosite de conducatorul procesultti. in dentersul
didactic destinat transmiterii informaliilor specifi ce.
Cornplexitatea activitdtii de educalie fizici genereazir o nrare
diversitate a modurilor de inrAtare. datorati iu buni masuri ;i faptulLri
ci nici o situalie de invAlare nu este identica cu alta.
De aici. gi realitatca ci nu se pot evidenlia lnetode uni\ersale,
general aplicabilc, care si intruneasci toate elemenlcle necesare trntti
demers fornatir eficient, ?rspect cilre irnpLrne o diversificarc irnponantlt
a trretodelor folosite .
Acest fapt ne determina sa recornandim o apreciere 9i utilizare a
tnctoclclr.rr in sistctrr. thra ca iiceasta sa nrcsuptlnii Prc:Lelltil tiitLtrr't in
acr-cati leclie. 9i cu atdt rnai pulirr in acela;i timp.
Cu cat este lnai mate nunt.lt'ul pl comple:<itatea tnetodelor
lolosire. cu atdt devine ntai grea sarcina clasrficdrii acestora in tuncti':
5i
de criterii Etiintilice.
O abordare a procesulu: tbmrativ de cducatic {lzir:ir. din
gi perspecti\ a uuui sistc-m ce arc la bazA relalia predale-
inr'StarelCezvtrltare-elaluitre. permit.' o clasil-rcare a t.netodclor du1'ri
crit,.'r'iLrl tirrtcliei lirndanrentale. pe ciir.'L- o indclllincsc. iu tnctoclc dc
instnlire ;i metodt clc cvalttarc-tb.
1 1.1. I\tetode de instruire
5i
in clasillcarea metodelnr de instruire utilizate in educalie fizicd
s-a linut cont de criteriul pri''ind modul de transmitere a informalir:i. in
lLrnclie de caracteristicile dorneniului, particularit6lile materiale ;i cele
ale colectivultri de subiecti.
18
A. Draqnea. \'lonica Stdnescu, l0U2
95
 

11.1.1. N{etoile rle comunicare (de transmitere a informatiei)

analizatori. pentru o r.nai buna intelegere pi reprezelltare a ceior
demonstrate.
Totodatd, trcbuie avutd in vedere atit denrortstralia globala^ cat
Metodele de conurricare. sau de transrlitere 11 iufon'nafiei, se
gi cea parfiald, a anurnitor secvenle de migcarc care neccsitd o atenlie
bazeazd pe discursul verbal sau scris, gi in educajie fizicd sunt
deosebitd; ritrnul demonstraliei trebuie sd dea posibilitatea subiectilor
reprczcntate prin:
si r:bserle toate detalile structurii supuse invdlirii.
" - trebuie sI fie realizatd intr-un lirnbaj accesibil
nivelului de cunoagtere al colectivului, clar, concis, uneori plastic ai
profesor catre aspectcle pozitir,e sau negative intdlnite in executia
sugestir'. apelindu-se la elementele deia cuuoscute de subiec[i. Se
colegilor. sau participan{ilor la o cornpetilie. in acest lel. crepte nir''elul
intAhregte in cazul predirii mecanisrnelor specifice unor derprinderi sau
participirii qi congtientizdrii acliunilor subiecfilor.
priceperi motrice, al modalitililor de ac[ionare. regulamentelor de
des{hgurare al unoriocuri de migcare sau discip[ne sportive, ctc.
imagini r ideo. care ctidenliaza lnecanismul de baza qi tellnicr realiz:drii
' explicatie - este lonrra cea mai des intdlnitS, in educalie unr.,,l-titn, acfiuni sp.ciftc..' ,{h^ .
,t-lth-.'(.u: ( ,n.u't.'1-(-' " ' ' {" /
flzica. fiind [olosita la toate categoriile de subiecli. Pentru a fi eflcientii. "
accasta trcbuie sd indeplineasc6 urmdtoarele condiliire:
- sd fie clard:
ll.l.3. Metode rle actiune
- si fie concisd:
Ir{r:todele rJe acliune vizeazd, actir,'itatea practice a
- s6 fie logica:
- sA fie oportuuir. Firi indoial[ ci in cazul unei activitali cu specifictrl cdtrca iei fizir:c.
rolul accstot' tnetode este prioritar in procesul instructir'-educltiv,
in tinrpul desfhgurdrii activitAlii profesorul poate folosi
Teoria educaliei fiziceal clescric: in cadrul acestc'i categorir.dc
explicalia inainte. in timpul, sau dupi realizarea demonstratici actelor'
txetode. doud tipuri gi anume:
sau acliunilor motrice supuse invdldrii.
G conversatie - se referd [a dialogul pennanent care trebuie sa a, metoda de exersare mentald. cu nlare aplicabiiitatc in
activilatea dc eclucatie fizicd, in spccial in proccsLri Jorrrlirii
aibi loc iutre profesor gi subiec{i. Acesta se poate desfEgura cu un
deprindcrilor rnotricc. Dupd pirerca troaslt'5. accasta al' putca ii prri itlr
singui' irttcr:locutc\r. sau cu intregul colectiv (discufia colectivi). $i
aduce in discu{ic elernentele de strictl specialitate care pot contribui la 5i ca o metodf, de comunicare interioari. prin linrbaj itliem, l1lcntal.
folosita de fiecare subiect pentru o mai buni I ellrezenia 'e .t
gribirea insugirii cunogtinlelor gi inldtr"rrarea greqelilor de invilare,
o rnecauisrnelor gi ac{iunilor specifice carc urlneaza a fi insugite
comunicarea prin discursrrl scris - realtzatd de cdtre
.

publicatiile de specialitate 5i regularnentele difcritelor discipline

b. rnetoda practicd prezintd cel mai inait grad de aplicabilitate
in educalie fizicd gi sport. Ea poate imbrica trei forme:
\ )" sporti'',e. carc irnplicd in bund rndsu,ri studiul indivirl.ual. - libera. presupurte excrsarea pentrLl dezvoltarea caiitltilor'
Y o metocie intuitive - nu folosesc tliscur"sul gi .srrnt replezentate
motrice, pentru fonnarea deprinderilor gi priceperilor urotrice.
..}\ . in activitatea de educal.ie fizici de:
etc.
VA> dernonstrafia - este indispensalrild activitiitii noastre gi se impune
asistatd. presupune conducerea activitefii prin migcare;
-
{ a fi realizati la nivel de model, printr-una clin cele doul rnodalitdli]n: de - simulatS. cu puline aplicalii in eclucalia fizicd- dar cu bune
': citre prol'csor. sau de c:ltrc un alt subiect al cdrui nivel pennite acest rezultate in sportul de perforrnan[6. presupune lucrul la
/ lr.ru. in unndrirea demonstratiei este irrdicat sa fie irnplicali mai rnulti
simulatoare llentru dezt,oltarea calitatllor rnotrice, perfecliotrarea
deprinderilor qi priccperilor motricc. dezvoitarca atcnliei. etc.

r"
dupa Gh. Carstea. 2000
1"
dupl Gh. Cirstea. 2000 \4-- '' A. Dlagnea Ei colaboratorir, 2002

97
96
 

l)entrr,r unii etitoritl, nietocla practic:A se reduce la metc.cla dc intrelinc're. ilctt\ ltalca d( in\ lorarc. nlonle'rttul dc educutie lizrca.
rep.rtilrii sau a rr.\ersarii care presllpune repetarea sistematici gr gitrtrtasttcu curnpcrrsattrric
c()ntticnii e actel.rr ;i acfiunilor motricc' supuse in\'5larii. N.'lodalitatile dc err'rsarc e cl,: rnirr de, intilnitu irr rrutir itutr'u
Lr:c'rsarea apartine exclusiv subicclilor, gi urmeazi logic dupi practicar. sunl:
nretodele lc'rbale ;i intuitive de predare. Aceasta se realizeazii sub -. e\e rsarc liaErrrrentat-imitatir a.
inrlrumarea 5i supra..'egherea pr<-lfesorului, in tirnpul lecliei de educalic - 'xersarca tiontalir:
tizici. prccurn 1i in cazul activitAlii independente a subieclilor. dar - exersare cu pancncr:
numai dupZi ce au lbst insugite toate elementele, care sd permitA acest - c.\crsare lrherii (cornplexul de e.\crcr{ii. tenlp()ul dc e r.cculrc
Iucru in condilii de sigurantA tri eficien1a. )r nurrrdrul r-le repetArt. sultt alese clc Ilecarc :,ubreet-se
In educalie fizicA exersarea se intdlne;te in urmatoarele situalii: rcrrrntandA pc|ltru anii miln ):

' Formarca capacitatii de organizare-s e realizeazd prin , . Forntarea dcplinderilor ;i

ererciliile de frorrt gi formatii, executate de pe loc gi din deplasare. in
prinreie verigi alc ler'tiei, dar ;i prin acliunile de organizare a
tbrmaliilor de lucru yi a spaliului de des{Egurare a activililii in verigilc
tematice:
Esre vorba de capaciratea. individuald sau de grup. de a rispunde
prompt. corcct gi unitiir la unele comenzi. nc-cesare in desldgurarear
:ficientd a leclici. sau a altor fonne de organizare a practicarii
ercrciliilor lizice.
[--;nele e.r.ercilii din aceastA caregorie. sunt prezente, Ibr6 a fi
e\ersal'J special. pr- parcursul tllturor celorlalte verigi ale lecliei, mai
ale:; in sctrpul "manev'rdrii" colectiv'ului, a organizdrii lbrmatilor de
lucru. a trecerii clc la t-r terna la alta etc. Ca rnodalitate principalA de
excrsilre in l,rrmarea capacitalii de organizare. se fblose;le exersarea
prrecperil<,r nr()lricL'- realrzata in
rcrigile (ernati(e lrlc'lectici. poste inrc'gistra ul.)it drrr sitrraliilc
urmdtoare:
e\ersilrca unc-i siilpurc cleprinderi sar.r pric,:peri rnolrice care
se poat ' lr'aliza l.i inccput Llohal. [)c'ntru cir ultcrior. si sc trerrca la
e\etSereit lnalilica (partiala ). dacl r'sle ncce sar: nu cslc r'rr,'lr-r:a nici
abrlrdarc-a de ll analiric la clobal:
L'xersitfca ntai ntultor deprinclc'ri situ pricepr-ri tttotrice
prcsupunc inlantrrirca nrai rnultor ucliuni. \uscaptilrile dc a se ru;risi in
Itrnna proplrsi sprc inrAtarc in sitiraliilc c()r'lcrclc din r iati; slLr dir-r
respr'ctir a discipiiira sportir a
Aceasta conrlrirrare a acliunilor prrlrtc l"i stabilita cle prole:,r.rr'. sau
poaie :;ii apartina tlecirrui cler (cunr r'slc cazul leritlcarikrr la .jocurik
sl)or1ive. q.ir1.}rrastica acrobattr;a pi ritmica. cte . ).

liontaii. ln cazul deprinderilor nr()lrice. e\ersarca se p(-iatc rc':rliza prin

. Optinrizare'a dezr,oltarii llzice-realizati in principal prin urmiltrrarele proceciee rl.rctodicct
t
'

corlplerul de exercilii din reri3a de ,,influen1are selectivd a aparatului
locomotor". este r izata indirect gi pe parcursul verigilor ternatice.
Complexui de influenlare selectir' . este format din gase-opt
exercilii Iibcre. cu obiecte (mingi. basroane. corzi. egarfe etc.). in
perechi sau ia unele aparate (scar'6 fixd, banca de gimnastica etc.).
selec,tirlnate. de reguld, din gimnastica de baz6.
ln ultima vrcme se obsen'd clrientarea interesului subieclilor'
citre cxercilii specifice eirnnasticii aerobice, sau streching-ului. Ele pcrt
rcprerenra o aitemativa de succes, ruai ales in invalan'riintul liceal.
r\ceasti inodalitatc de exersare este fiecvent folositd 5i in alte
ibnne c.le r:rganiz-are a pracricarii exerciliiior fizice: gimnastica zilnici
I . ln tirnclie de continutul a doua repetari >uccesir e
-. exerslrea grupati. in uare loalc repetArilc se atlrescaza rrnci
anur.tritc dcprinderi. pe nnillind ohtine rea rapida a unor lezultate tiranc
trune.
.- exersarea separata lranclorniza{al. cc implica deprindcri din
diferitc categorii. carc se exerseuzi succesir'. Ilectcle nrai hunr- se obgin
in directia retenlici dcprinderii.
2. in lirnclic de larialia paranrctrilor prQgramului lrr)l()r i:arc sta
Ia baza derularii urtci cleprinderi
- cxersaru-a \'ariabil6 care presupune existenla unor rilrratii ale
caractc'risticilor spatit'r-ternporele alc deprinde-rii. Prin acest procedc'it

': Gh. C3rsre.l. lCrO0: Gh Mirra AI. Moeog. l9tl0: Elena Firea, l9E+ fvltinrca StAnescLr. 2001

98 aq
 

sLlnt gelterate schetne de miqcaie ellcienti, itr raport cu rnodificarile

conditi l0r de exersarc:
.- exefsarca collstant[ implica varia{ia unei singure dimensiuni
a clasei de deprinderi care se formeazil'
3. in func1ic de abordarea structurii deprinderii:
- exersarea globalI care presupune repetarea intregului
nrecatrisnr tehnic de realizare a migcdrii;
-- exersa,rea analiticd constd in fragntentarea lrrecanisrnului
tehnic, atunci cdnd este posibil gi condiliile o impun. itr elernente
constituti.,,e. care pentru inceput vor ll Supuse exersdrii in mod
independertt.
4, llxersare:a tl]entald ce presupune ca subiectul s5 r,izualizeze
rurental secvente ie cle migcarc Ai reulitele ex.eculiilor. E{icienfa metodei
este asigurali Prin:
- inplicarea aspectelor cognitive. sirnboiice 9i dc decizie, in
dcprinderile vi zate;
le gitturir cu
- posibilitatea subiectulr.ri de a anticipa rezultatul acliunilor:
- prcgdtirea nlusculaturii, prin coutracliile de intensitate
:;cazuti. generate in nlotnentul exersdrii tnentale;
- diurinucazi stressul, atlxietatca 1i cregte increcierea in reuSita
excculi i lor.
a exerciliului
' Forttlarea capacitaqii cle practicare autonomd
lizic prlesupune couducerea anuuritor p6r1i ale lec{iei de cdtre subiecEi.
sau realizarea unor acliuni dc ordin metociico-organizatoric, dupl ce in
au dovedit ci stapanesc cunoltilitele necesare:
'
prealr,b"il
incepind cu a'ii di' i'rnalul ciclului gimnazial de invdlimdnt. se
poatc trece la o exersare ltentru valoriflcarea capacitifii dc practicare
autononti a exerciliilor fizice irr lecliile de educatie fizica'
perrnaneni.a supraveghere din partea profesorului.
In cadrul lectiei se insugesc. sub indmrnirreiL ne;:ri.jlocitii a
profesorului de spccialitate, prinoipalele reirnici (individuale sau cier
microgrup) de autoorganizare. antoconducerc qi autorrvaluare. rcgulile
efortului tizic. procedurile de refacere a capacit.lfii de efbrt. etc. Tt'rate
aceste achizilii trebuie sf, fie transferabile in timpul iibcr al subiecrilor.
. Dezv'.:ltarea calitf,tilor motrice
in timpul lecfiei de educatie fizica abordarea calititiior uotricc
prin intermcdiul procecieelor nlctociicc.
se realizeazi. de regul6.
Procedeul lnctodic inglobeazd totalitatea operatrilor inrplicale
de aplicarea metodei, particularizate in furrc ie de condiliile qi .sitirotia
concretd de desfEgurare a exersdrii.
X1.2, Metode de evaluare
Evaluarea in educa{ie fizici qi sport sc re fc'ra iir sistcmui rjc
rrdsurare gi apreciere a eficienlei procc.sului Jbrnatir'. in liir.rctic. ."le
cibiectivcle stabilite. Ea nu se leferi doar la lezultlteic or'liuutc dcr
subiec{i. ci poaie fi extinsd gi la niveiul acti\itatii pio[e'sorLrlui. ratr al
eficien{ei derncrsului didactic specific lec iei de cducatie fizicii.
Toate aceste aspecte vor fi <liscutalc in caltitoiui cicstiitnt
evaiuarii in educalie fizici qi sport.
Er.niua rea cunogtin{elor:
1. Prezentali rretodele de tlansmitere a irtlorttratiei utilizate
irr
edrrcatie fizic,d $i sport.
sub 2. Prezenta{i mc'todele de acfiune utili;rate in educafic fizicri ii
spo(.

. Forrlarea capacitalii de practicare independerrtd a exerci{iului

practice 9i
{iz.ic prresupun. "subieclilor cu acele cuno$tinle
"opo.iturea
teoreicc, care sd le pcrmita practicarea in timpul liber a unei discipline
sporlive sau altd formd de exerci{iu lizic.
Exersarea in vederea formdrii acesl.ei capacit6li se reaiizeazh irr
lecliilc <le cducalie fizicd ;colari sau in alte forure de organizare, degi
valorificarea capacitalii rcspective se f'ace in tirnpul liber al subiectilor'

t00 i0t
 

La uivelul planului tematic anual antonomia profesorulttt

se
CAPITOLIJL XII
rnanifestdL prin urmatoarele acfiuni :
L)]iiEliTA I{l $l TI:NDINTE ME IODOLOGICE IN EDLICATIE stabilirea cluratei ciclurilor de leciii pentru
unitalile de
Fi7-lcA 5l sPoR'f -
invltare alcse:
anului lcolirr;
- egaionarea clc.lurilor de ieclii parcursulunitdlilor de invdlare
- stabilirea numdrtih-ri 9i combinaliilor
12. t. A ittorl0nti{l irr r:ducllie fizicd 5i sport'$ abordate'irrtr-o lcctie;
invalare tle-a
- stabilirea ordinii cle aborclare a unitdlilor de
-;\utonolnia prestlptlne un anumit grad de indeperlden16'
in
lungul unui atl $colar:
conciitiile Lrnor cunogtinle ii capacit6li in direclia autoorganizlrii' i-recirei unitAli
auioconducerii gi atrtoel'aluarii. specifi ce procesului des{hqurat'
- eventual. stabilirea timpui'.ri alocat abordani
deinv61are. ,lua dectztt
-, ^.
..
Auronotria irnplicd respectarea unor legitali specitice' ce La nivelui planului calenciaristic prof'esorul poate
carrat--reri;re"..za tip,t-t de activitaie 9i care asigurI
elicienla .ac iunilor
cdt pi in privind:
ilrit'iri'insc'. lla sc lloirre rnanitesta ardr in platml profesorului aleserea rni.]ioacelor necesare aboriiirii f'recdrei
unitali de
cci al :;ubiectuh-ii.
-
invalaie gi a rnctodologiei de aclionare:
Atttcnttnlia prolesclrului se regnseite in acllunile aceslula
in rirreclia deciziilor. a stabilirii obiecti'elor 9i strategiilor - programarea probelor de control:.
inclreptiire * ut.g*r.o lormei de elaborare a riocumentului planiiicarc'
itrente aiingerii iicest{)ra. factorilor de conclucerc (dircctor'
lindnd uont ;i de sugestiile
a
prolestlrulrri de eclr-rcatic frzicil rrebrrie Sa fie
inrp".to, cle specialitate" 9ef cle catedr[)
clircurata in I'tlp(.)rr' trei elelrlcnte: programa de specialitate' Planul cle lec-tie permite prol-esorului si aclioneze
stltonLrlll lll
rue.Loclologia necesara intleplinirii obiectir elor 5i plnnilicarea
acrivitalii'
ceea ce Prive;te:
, specialitate olcrd o larga liberrate profesorttlui in
?i) I"',,g,ru,','to de
stabilirea ditratei pentru itecare vei'igd lectiei:
a
:r)eqerea. in i:tinclie de condifiile materiaie concrete 9i chiar in furrclie - leclici:
specilice r'or - stal-rilirea ordinii cle abordare a'iemelor
.le lplir:nile ele''ilor. acelor disciplinc' alc. cdror elcuiente Ieurelor proprlse:
de inr a1are. Acest lucnt este posibil prin - opeialicrnalizarea r.lbiectil elor subordonate
l, srrpuse 1:rocesttitri
_stabilireanroclalitirlilordeevaluarearrir,eluluiclel.ealizarea
p.oe.arr-tci pri incl op{iunile proi-esoruh-ri 9i cele ale elevilor'
",,".,,.4.,;t.
prin dif'eienliare a rezultatelc,r elcyilor' sau prin obiectivclor leclieil
Autononia sutieclilor se regiselte iu acti\
"ral,ia.ii itatca ocestora
celc' c,irc tizeaztt lrasecle inclividuale de pregdtire'
',-,sibilirur.I, gi supra'egheiea
b)N,leioclologiautiliZatainVe'derearealizariiobiectir,elor iles{,'r;surar6 in tirnful iecliei sub incirumar.ea
stimulatc interesele 9i aptitudiniie suhiec[iior'
prograntei dc specialirate' depirrtlr: in m-are mdsura de cunoStint'ele' prol"rorr',fui. Asrl'el.
cont in rii...fio menif-estdrii clcalivitatii in actiunile desihEurate'
iepiincierite peoagogice 1i experienla profesorr'rhti' Acesla- linAnd o buni cru')oaiiere a spccificului
Je' tegitatile'gi sieCttcui actlviralii, are deplina libertate in alegerea Activitatea
pot ".t;;;;tp;tiupun"
activiriitii 9i un nivJ Jt t*tt'iit ridicat'
espectt care nece'si1d o
r'rroJel.rr. nrijloicelclr. lbnnatiilor de 1"tcru sau altor elemente care in tirnpul iecliilor de edtrcllic
iavoiiza proccsul de invilare. pregatire prealabilA A" toiitott' realizatd
c)Planitlcareaacti\ilAiiioferhprof-esontluiocaziasd-9i fizica.
in direcfia conducerii
0,,,r'.,1sasr:d creativitatea 9i et-rcienla gAndirii in elaborarea Autonomia subieclilor se poate manifesta
spatiuiui de.destigtirare
a
r-rmetttel or de p lani ticare spec i lice amunitor verigi ale teclici. organizarii
in executie unor colegi'
:
rJ,:-rc
activititii, srpraueght'ii-51 ucortii'ii ajutoruiui
etc' Sunt solicitate tri iil
arbitrarii unr'li -ioc bilateral sart altei intreceri'
' descrisi pent:-it JtLintl dala de Gh Carsiea

103
102

acela$i tirnp in:buri5t61ite. cerpacitatile dc autoorganizare. autoconclucere
gi autoci'aluare.
,A.sigurarca unui anurrrir grad de libenate in leclie. reprezintA un
irnportant derners ir direclia forrnErii capacitaiii de practicare
irrclependcnti a exercilirlor' fiz,ice.
12.2. Prt-rblema fizarea
I)roblenratizarea. sau irrr'Starea prin rezolvarca de probierne.
reprezintii o variantd coutplexd de apiicare a iuvalarii dcscoperire
euristica
( ),
Accasla consti intr-o serie dc procedee prin interrnediul c6rora
se crecazi situalii problem;i care ilripun subieclilor perltru rezoltare.
analizalea relagiilor dintre elenrenrele constirueute iii elaborarea unor
soh.rtii care sd fuloseasci cuno$tint.:le de.ia existente.
() situatie problerna se constiruie intr-un plan de actiune reaiizat
anticipat. lblosind anr-rmite repere care sd ordoneze $i sA orienteze
0(:tivitatca in directia prevazuta. Aceste repere sul.lt reprezentate de
ppera{iilc ai actiunile intreprinse de suhiccli pel.}tnl rezolvarea
prot:lc'rnei. q;i iru un orieniatir'. carc oflerd rnulti liberlatc in
ale-rerea variantelor de solutionare.
Siti-ra1ia-probicnra deterrrinzl la nir,el psiholcgic. o s[are
corrflictuala gcncrate de rrivelul cunoafterii gi experienlei subie ctului ;i
clificultatr:a situatiei supusa rezolr"irii. ca aspecr de noutate ce iuviti
subiectul la chutare. intuire gi descopcrire a soluliilc-'r 45. Accastd
dificultate trebuie si asigure un nivel optim de stimulare gi actir,are a
clcvului, pentru a obiine o irnplicarc totali in demersul generat.
In cazul abaterii. in sens inferior sau superior. de la optimul
solicitarii. situalre posibila datori16 complexitalii problerrrci propusc. se
int'egistreaza o sciclere gi chiar pierdere a irrtei'esului pel'rtru participare a
constructiva. creativa, la rezolvarea sarcinii.
Aplicarea problernatizarii implica existen a a trei momente
succesive4(':
a. conceperca situalieilroblema solicita din partca
pro{esorului. pe langd o buna cunoa;tere a particularititilor gi nivelului
colectivului. ;;i o pregatire profesional6 corespunzdtoare, care s5-i
i: L Cergirit. lv9?
16
I Nicola. 1994
I04
perrnitd elaborarca acelor repere ce vor asigur a o soiiciiare
corespunzitoare a acestuia.
El trebuie sd imagineze acele sjtr.ralii care sd f)rovoace rdspunsul
a$teptat, valorificAnd baga-iul rnotric existent: accsi lLrc;-u cste posibil
prin intermediul par:cursurilor aplicative tdrd men{iorrarea rnodalitatilor
de parcurgere. situaliilor tactice pentru care nu se ot'eri modalitatea de
rezoh'are. intrecerilo[ ,.i jocurilor bi]aterale. tenielor cic intocrnire a
conlinutului anumitor verigi ale lectiei sau elaborare a prograrnuiui
din gimnastica soortivi. artistici sar.r aerobicd. etc.
b. un motnent de analizd a sitr.tatiei propusi spre rezol',are. in
care colectivul cstc angajat intelectual. afectiv Ei volitional. Cu a.jutorul
intreb6rilor gi sugestilor bine selcctionate
gi tbnnulate- prol'escrul
orienteazd. cdnd cstc ncccsar. alegcrea subiectilor. Pcniru acesl rnoll'le " t
se pot irnagina doud situatii:
- profesorul oferd variante de rezolvare a situaliei. iar suiricctii
opteazd pel)tru cea considerata corectA:
- nu se o1'era nici un indiciu. subiec[ii soiutioniir.rd singuri
problenia. irr funclie de cunogtiinle" posibilifiili ii expr-ri...1.)1a.
c. morrrentul rez-olvirii situa iei-probletni. care prcsupllnc pc
ldngd elaborarca solutiilor de citre subiecfi gi confinnaica rczullatillur
de cetre profesor. Rdspunsurile oierite presupull o selcctirirrare-
rcstructurare gi reclrganizare a for.rdului rr-rotric eristent...olicili,rrrl
capacitatea de gcncralizal'e, creativitaiea gi spiritul de analizd cir:ci.:ir"'
al subiecgilor. Rezolvarea situaliei-probiernd se poate iealiz-r irr.j rirai
multe ciri{7:
- profesorul a.jut6 eler ii si rezoh e situalia proilusa:
- elevii colaboreazd pentru solutionarea probleurei,
-' fiecare elev of'era solulia considerat,l optinrd r)eniiLi
rczolvarea problemei.
Aplicarea problernatizarii conduce ia dczr oltarea crealir jLt-riii.
imaginafiei, capacitrilii de analizd qi decizie asupra unei situalii.
spiritului de cercetare gi initiativd. de argurnentare a optiunilor
manifestate in rezolvarea situatiilor problemd.
Gh. Cirstea. 2000
105
 

1 2.3. -.\lgoritnii:ir reti Descrierea unor algoritmi impune in educalie fizici unnatoarele
elemente:
AleoriunizarcQ esIF o rnetoda ralionaliz-are a invilarii 5i - prezenla unui cod sirnbolic sau grafic (litere, ciire. tigrrri
pred;irii. ciire ArL'la bazd algoritmii. Ea se constituie intr-o structurd geometrice):
seneral valabila. care sc poate aplica in situaliile standard. inldlnite 5i in - sii includl un numhr optiln de actiuni pentru realiz-area
eciticalie fizica destul dc tlecvent. obiectivului, seler:{ionate pe criteriul eficienlei;
Algoritmr"rl poale fi definir drept sisteuiul de operalii - sA prezinte o dozare corespunzatoare realizdrii olriectivului.
firnd;irnenlalc. neccsarr' 5i suficiente. care aplicate intr-o succesiune in condiliile respectdrii panicularitdliior bio-motrice ale elevilor:
unic cletermiriata contribuie la rezolvarea situagiilor tipice din procesul - sd prezinte aspecte legate de aplicarea lor in leclie.
liirnratir'. De obicei, in situaliile supuse invAldrii. se impune distinclia intre
Lltilizarea aleoritmilor iu activitatea didactici reprezinti un ceie algoritmizabiie si cele creatoare. intrucat aplicarea accstei iretode
criteriu irnportant ln stabilirea unei tipologiirs. din care re linem poate aduce, in uneie cazuri, prejudicii procesului instructir'-etlucati\'.
Ll.rna10a|elc: r'ar iante :
prejucticii care constituie Ei limitele acesteia. iir educatie fizic:r acesie
n llgoritrni pentru descrierea obiectivelor. reprezentali prin neair-rnsuri se datoreazd urmdtoarclor situalii:
coffrpoi'tanrentele unniirite a se tbrma la eler i in dilerite etape; - anularea rcluiui creativitatii gi prin catirttl
e algoritrni dc continut. c&re constau intr-o descriere stereotipizat care este irnpus in solutionarea problemelor:
ronrraiizati a Lrnor unitili cte congintrr: - prezenfa unor elemente core nu permit eliborarea
$ algoritnri de rezolvnre a situaliilor de invilare; algoritmilor. cunr este cazul iocurilor sportive:
* algoritrni nrcrtrici, de execuiie; - apitrilia unor situa{ii neprevSz-ute. a cdror anticiparc 1i
* ai;loritrni cle iristruire (didactici), care cr"rprind totalitatea solulirrnare tipica nu este posibiia.
op-rcraiiilol ii regulilor. specificc profesorului 5i elevului. Intr-o perspecl.ivi rnai arnpl&. este intportant srj tbrtrrarrl ll e Ier i
neccsirre clesiipr-rr[rii piocesului dc predare-invafare; capacitatea cle: a artaliza situaliile apAnrte gi de a elalrora ei inyiSi
"r algoritrni de predare. specifici activitalii proi'esorului: algoritnii destinagi rezoh'5rii acesteia.
algr.lritnri de inr'6gare, specifici eler-ului;
. algoritmi pentnl descrierea evaluarii. 12.4. trnstruirea prograrnati
ln ecirrcalie I"rzicI se pot identifica unndtoarele categorii de
' J()
itlgLrililnl: Ilspiriua de ideile ciberneticii gi de aplicalile acesteitr in sitLtiitilc
a1 sori trni spec i tic i activitalii
idactice a pro t'esoru lui ;
cl dc irr:;truire. instruirEa prograrnat2i porxeite de la prernisa ca ;i inti'-t-r
- a.ctivitalii didactice a subiecuiui; situalie de irtvilare. intdlnim un tip de comandi qi c,otrtrol. al unei
- aleorirmi speciiici conlinutului procesului de educatie fiz-icil. activiidli cc asig'.rra f1uxul infolrnaliei. precurrt pi un sistem de reglar:
ln elaborarea algoritmilor spccifici activitalii noastre, trebuie sl ce are la batzi principiul t-eed-back-ultri.
sL' t'cspcctc trrmitoarele cerinle : Acca,sti rnetocii constd in clescomptttterea elemeutelor sttpuse
- sa lle bine irnalizati structura elernentelor supuse in\.alArii, in invifarii in unitali de complexitate dil-erita (pa;i rnetodici) 1i elirlonarea
ve derea dcscompunerii acesteia in elernente distinctel lor intr-un algoritm de dillcuitare r-trricA pentru tofi subiecfii. z\.stt'el.
- sa fle respectate legile dezvoltdrii biologice, particularitaliir materiaiul de inva;at este prezenlat sub fonna unui prograul. al cirtli
de viirstd gi Irivel de pregdtire ale colectivului. suecesi depinde de respectarea unor principii irr operaliilc pe carc lc
impliclio:
"r cl. i flcrghrt. 997
"' dupii (ih. Cdrstca. 1000

106 i07

" prillcipiul patrilor mici 9i ut p,og"'ului graciat' iespectat in
slructurarea inlormaliei. .Acest fapt presupune ilupdrlirea
tnaterialului in secvenle de lucru, a caror ordine de abordare este
unici pentrtt toli subiectii- 9i asigura trecerea de la o treaptd de
clillculiatc la alta. intr-o succesiune gradatd 9i i1U-un titnp
speciltc fiecdrui subiect. gru;ld valoricf, sau colectiv pentru care
a tbst eiatrorat Programul;
r principiut participar;i active ce prestrpune implicarea totald a
elerlului in pul.urg.rea fiecirei unitali' care conline atAt tr
infonnalie cai 9i o aplicalie pe care acesta trebuie sd o rezolve:
o principiul ritmului individual de studiu este asigurat prirr
.oru.t"r,,i indiviclualizat al programul''ri stabilit' raportat la
posiLrilitalilc fieciirrri subiecr (grupa valorica sau colectil')' aspect
care elimina concurenla in procesul de invdlare' axandtt-sc' pe
calitatee gi gradul de insuqire a infonna{iilor':
* principiul verificarii ;i intdririi irnediate :;i directe a
corectitudinii rispunsului se asigura prin aprecierea ;i
atttoaprecierea execuliilor. care oferi un supcrtl pentru reglarea
'lott'rclatit. rep'czinti modalitatea prin care
clesfiqurdrii aeri\.iralii.
se niveluI lranifestat cic subiect, pclnlltc trecerea
la uuitatea urtnF,roare. sr.rperioard ca dificultate' a progratnului
umrat. Nurrtai dupa insugirca corccta 9i corlpletd a infonnaliei'
sutriectrrl poate sA avallseze la secven a utmatoat'e:
o principiul reuSitei se respecta prin validarea eficienlei
progru,r,,rlui. care are rolul iJe a asigura optintizarea 9i
priu
obiectivizaLea proceselor didactice' Acest lucru se obline
aplicarea .*p.ii,rr.ntuid a. progralnului, pdna la url procent
de
gregeli dc rnaxim 10o/o pentru un colectir"
Sunt cnnoscure doua tiiuri de programare. liniari ;i ramificatd.
lnstruirea programaia liiiiard (SKINNER)' sau a rispunsurilor
ordine' prin
construite. consla in parcurgerea unitdfilor: intr-o anumitl
profesor 9i pe carc
alegerea unor rS,spunsuri anLrior elaborate de cdtre
de eroarc
sub]ectul <ioar le executa. Prin aceasta se eiirnina posibilrtatea
in rezoh'area situaiiei proptlse.
prin
Itrstruirea programatd rarnificat6 (CRO\\rDER) se remarci
unitdli de dintensiuni mai rnari 9i existenla raspunsurilor la ale.gere 9i
prezenta unor elemente complementare' Pentru solulionarea
dintre care subiectul o l'a
iroblernelor se oferd, mai rnulte rlariante,
r08
alege pe cea consideratl corectir. in luncf ie de clrn();tinle]c.
posibilitalile qi expericnla sa.
Aiegerea rdspunsului corect pernrite subicctului sir acccadir 1a
unnitorul nivei de dificultate, in tinrp ce o solu iona|c gregitil airal:e
dupd sine irnplicarea sa intr-o ramrtlcalie a pi'ogran]uir-ti. Lrtlde..prin
inionnalii 9i explicalii suplimentare este relevatd catrT'a greleiii 1i
modalitatea de reparare a acesteia. I ilterior elevul este reirittiis
la
unitatea principali pelltru a rezolva situa ia ;i a accede lii llivelrti
urmdtor.
Spredeoscbiredcr'ariantaliniard,careanuieaziposibiiltatca
subiectuiui de a greqi. progralnarea latnificati i'aloritlca ic.ieca
ca se
poate inv,lla ain giegetitJ cornise' Prin acest iapt se in-rpicdir:a
asirnilarea mecanicall se asiguri o lnotil'atic a<1e*'aiii inr irtii'ii
i' ciuda impiicarii tot nai e'iclente a te.riiior ciber:rletic.- in
procesul diclactic. realitatea aratd ci instrr.tirea programata llu.poatc
iroau.. aceie transfo.llhri raclicale in proccsul de ini'atirrdrrt i.
g"nerul qi ilr aciivitatea rJe eclucafie lizica in strreciai Acest lapt se
iatoreazl situa{iilor uneori intpre'izibile care pot apdrca. i' tilrrp''rl
acti'italii. precunr Ei scl'lionirilor creati'e inrpiicate de ntrur'titc
eiemcute care se Predau.
Tcrtodat[. se poate iurcgistra o sciderc a interesuiiti l]r)i]iru
rezol'area sitLrafiilor pri' raspurisuri dcja t'imulate' ceee' ce irnpiici ;i
o disparitie a dialoguiui profesoi- subiect yi subiect- subiect.
spcr:ifice
procestrlui didactic.
t2.5. Tratarea diferenfiatl
Aplicareaacesteirnetodeinrplicdprirrcipiulaccesibriittrtii
conlinutului qi inctit,idualizarii instruiIii. r.reccsitlinct re.spcctarca
paiicularitatilor: bio-motrice ale colectivului de subiecli'
Datoritacolectivelorpreanullleroasegiparticularitaliior
procesului ftlrnlativ. in educalie fizici nr1 iie poate rcspecta'
dccat in
cazuri foafte rare. principiul indilidualizarii instruirii'
Pentrtt ca obiectivete propuse sa poati ll atinse' chiai li in ':azul
lipsei de ourogenitate bio-motr-ica ia niv'elul crllectivelor. in ecltrcilIic
irzi.,i ,* apelJaz-d la orgarlizarea 9i ciesi'l9urarea aclivitatii Ile
grupe
Jiterentiats dr,rpi criteriufpotenlialului bio-rnotric al srrbieclilor.
i09
 

v
sunt cclnstituite in urrna veridcarilor de
- este simplu gi fidel cu originalul categorial, pentru a-gi
Aeesic grupc dovedi eficienla;
'alorice5'
de preg6tire, 9i se recomandd sd aibI un
la lrrcepr-rtul pertoadelor - este rnai omogen gi mai abstract decat originalul, pe care il
caracrer rleschis, care s[ permita subieclilor ca in func1ie de temele reflect6 rezumativ gi limitat;
abordare gi de posibilitAlile sA poatd accecle la ttna dintre
- este un sistem inchis, nemodificabil, in perioada demer.sului
eie (cle reguli. se organizeazd grupe de avansali, rnedii, incepdtori), didacric;
rrnclu sit belicllcicz.c dL- un program de inv6 are eficient.
in cadrui acestor grupe un rol important il delin liderii' care se
- esle precis cuanrificat, prin parametrii de ordin calitativ gi
cantitatir,.
constituie intr-un a.iutor real 9i necesar al profesorilor. O tipologie a modelelor din educafie fizicd poate fi realizatl
Prevederile ctirriculare, prin traseele individuale de preg[tire, dupi urmitoareLe criterii :
perrnir tl.atatea riil'ereniiatf, a subiecliior, in funclie de opgiLrnile privind . in funclie de modul de concretizare, distingem:
piacticarca uticr anutrtite ratruri dc sport.
Aplicarca acestei me tode in educalie fizica, asigurA - modele ideale (teoretice), cu referire la perceplia
societilii asupra fenornenuiui abordat;
et'icientizare tr procesttlr,li" prin generarea uuui confinllt adecvat nivelului
- rnodele rnateriale, reprezentatc prin nlachete,
rnaniii:s'-at de liecare subiect. proroiipuri, ctc.
. in funcfie de calitatea ior, deosebim:
i2.5. t\Iodelarea - modele logice, care se verificA total sau parlial prin
determindri speci tice ;
in c.:le ce urmeilzil \'om prezenta rnodelarea din perspectiva - modele matetnatice, exprimale prin ecuaf ii
acceptliiii sale ca mctocld de instruire, care prin intermediul modelelor, matelnatice, procente, citie, etc.;
clcrerrninii eievul sii participe la o lonnd de activitate practicA
(obii:cii"'ata). carc se transfbrmd intr-o nortd acfiune ceruli de
- modcle empirice, elaborate pe baza unor speculalii,
anticipdri, sau aprecieri, toate avdnd la baz6 experienla
i1c r.irrulart:a unor eletnente supuse invdfdrii.
anterioari sau observaliile iniliate in respectiva direclie.
in accepiie didactic652, folosirea modelelor, lnaleriale sau ideale, . in functie de perioada de timp pentru care se elaboreazd
ca analogii ale realitSlii cu caracrcr de instruntent, in organizarea gi se
cunosc:
clcsfbgurarea procesultli instructiv-educativ, reprezintA esenia nlodeltrrii.
ca rnctodd de instruirc.
- modele finale, realizate pentru sf0rp^itul ciclurilor de
invdfiim0nt;
\'lo<ielul estc rezultatul tlnei construclii artificialc, imaginari sau
concretizat.l material, realizatA pe baza unor ralionamente de analogie
- modele intermediare, elaborate pentru fiecare an din
cadrul unui ciclu de invbfdmdnt;
care tin(l si reproduc6 un originai (omen, I'enomen, stare. situa{ie, etc.)'
I4odelul nu se identific[ cu originalul, intrucat el reprezinti o reducere
- modele operalionale, stabilite pentru fiecare lectie
desfbgurati:.
a originalului la livel de elemente esentiale 9i definitorii, necesare Activitatea de educalie fizic6 stabilepte rnodele pentru diferite
expliclrii sau abordarii acestuia. stadii de evolulie biologic6, structrlrare pe urmdtoarele componente:
Pentru eciucalie hzicit au identificate ttrmdtoarele
caracreristici ale unui tnodelsi:
- cunogtinfele teoretice de specialitate;
- capacitalea de organizare a activiialii;
- dezvoltar ea ftzicd armonioasd;
- calitAlile motrice;
ir Gh. Carsrca,2000 - deprinderile motrice (de baza, utilitar-aplicative, specifice
- i. LerLh,t. J1./v/ anumitor discipline sportive) gi priceperile motrice;
:t clupr Lii Cdrstea,2000

110
l1l

_ v
- capacitatca dr: ilracticare autonorn[ a exercifiilor lizice:
- capacitatca de practicare indepeldentd a exerciliilor fizice.
Evaluarea cunoEtin{elor:
i. in cc consta autonornia in educafie fizica qi sport'/
2. Ce presupunc. problernatizarea educalie fizicd gi sport?
3. Cum se aplicti algoritutizar:ea in educali e Iizich 9i sporl?
4. Descrieli instruirea programata in educa{ie fizica 9i sport?
5. Ce presupunc tratarea clifercn(iati in educafie fizicf, gi sport'?
6. In ce constd modelarea in educa[ie fizicd Ei sport?
rt2
CAPITOT,UL XIII
MI JI-OACELE EDIJCAI. IEI I- IZ,]C' SI SPORTI'I.,UI
Miiloacele educatiei fizice ,si sportului sLlut elelnente prin carc
se poate realiza ansambiul functiilor $i obicctir e lot acestor dour'i
acrivitdti.
Mijloacele reprezintd instnunenre didacticc (dai nu riuniai) cirre
asigurd transpunerea con[inutului instructiv-educatir'. prcgitirea
subieclilor in vederea oblinerii unor abiiithli. capacitali sau perflonrrante'
sportive care apartin deopotrivi sferei fizice gi psiirice a rrersonalititii
acL'stora.
Literatura de specialitate conscrrneaza o urarc varietate cl,;
rnijloace. dintre care cele inai curloscute sunt nri.ilc,aceie spccrficc si
rnijloaccle asociate educa{iei lizice ;i spofiului.
13.1. Mijloacele specifice
lviiiloacele specifice .srult instl.tlurentele celc irt;Li ittiitoitlittr:
deoarece ole asigurd iu rnod direct oricc i)ro*?res iit r:.-el c- J.tiiir:,-tt
dczl'oltarea sotnatici,. tunc{ionalii ;;i nrotrica a onrulrti.
Miiloace sper:i1.ice suut: exercitiul fizic. rnasulilt' ti,-' relilet)r'-' rr
capacitilii de cfort gi a.paratura de specialitate.
In prezent. milloacele educatiei fizice 9i spr:rtuliti )-ar.r
diversihcat^ devenind lnai cotnplexe din pttncttrl de r'<,t1ere el cfct:ic:i'.rr.
din urmdtoarele nrotive: dezvoitare a gAndirii nretociice (crre a irnrginat
noi cotrrbinatri si nrigciri). instalatii gi aparate rtoi 5i iilt; otiLritrteil L rol'
cunogtinlc din alte dc.lnenii de activitatc.
l3.t.l. Exercifiul fizic
in acceplie cliclactici. este cel trrai itrrportallt itlstrLulleilt. c1l
multiple functii Ei aplicalii in prograrnarea si rr:alj,rareir pl'occ'sultri dc
instmire. El face parte din tc|nologia preddrii gi a insLr;irii c'.or.riinulului
cducaliei flzice si ai antrenaurentului sporti'i'. ir,l
Etimologic. tcrntenul de "exercitiu" provinc din latiricscr;l t
"exercere''. care insetrrna repctarca de mai t,ltrlte ort. pand la ciiltigarea
uqurinlei sau a abilitdlii in efectuarea utrei rligclrri.
I)rrpd L $iclovatt. cxerciliul tiztc rcprczintzi ''o acti''ine "
preponderent corporald. eiectuatd sistematic 5i congticnt' in scoPul ,
[,t'
t13
 

17 v
()ame;llc'r"
llr-'rlecltotlilrll dc./\ ()ltairl ltztre 1r a apdr"ltalll Dlr)trle c n C-tl Dupi Nfartin (citat cie Weireck). tbrma exerciliului fizrc are o
alte' e lnt9. c\crcltitll flziu 'stc r) a(llunc mr)trllA L'tl \ aloar '
Lt\ stnlctqra:
instntlnr'ntalat. L{)nccptll il i)r()sralllitl itl i.'derea realizarii tlbiectir elor - cinernaticir - reune$te ilspcctelc spalio-iemporale ale mi5cdrilor:
proprri educatiei tlzrct ;i antrenamcntului sp()rti\ (dezroltarel . repartizarea pe f'aze a migcdrii.
torricitirtii 1i i.r lr()llcillt t t.nusculare. insulirc'tl 1i pert'eclionarca 1 r caracteristicile de vitez-dl
ditprln(ienlor,:r il prtccpcrilor tttiltricc. dczvtritarca calitatilor m()lrlr'c il o repcrcie temporale ale thz-elor nigcarii (duratl, ritrn);
ri capacitalii dr-'cl'r.rrl tlr" t
c iungirrrile gi traiectoriile rnilclrii caracterizate prin direclie.
l:ricrcrtiul liztc ntr rrcbutc inlclcs nulnal ca () rL'pL'larc slerc(rllPA. t\
'. anrplitudirre.
ci ca o.ir()slbllltatc dc adaltlar*' p(-rlttanenla la condrliilc c\lcrnt' $l
1

- dintirnicd - se referi la tbr{ele inteme gi exteme ale mipcarii:

tiltrrfrlc. in lccst c()nlc\1. clerutlrul ltzrc ntt prL'supune doar tr rcpetarc r lbrtele cxteme (gravitagionald. de reaclie a reazemului. cle tidnare
sisteinirlica' ei ;i porihilitatca tlc a.c(rnrtrui. dc u asamhla' pe baza in
rtliycarilor lll\ alillr. () e onduitR mfllrlca prrlprie suhic(:tultli 'are a
a aerului, centrifoge ii celrtripete cirre se. nanilestd timpul
mi,scirrii etc.):
ltsrrrrili:t anrttnilc eult(\ tlnlc nl(rtri(e. pc care lc crlcrtrrrlzcazB apor sutr
r t'.lr1ele interne (lbrta mugchilor).
I()rnrir rlrllfuflanrctttttlttt rtl()trle.
pol tl Structula dincmica a. exerciliului tlzic se rettrfl gi la relalia dintre
Nii t(ralc tl'll)carilc 5atl acllunilc r).)()lriec c()nsidcratc
puseele cle for{6 qi dc tianare precum. 5i la coordonarea irnpLtlsr,rrilor
c>;clcitri iizice: parrie ularitatca distrnctir a a erclclliLrlui lrzic este data
pa{iale care permit insurnarea rbrlelor.
(id,:'irrrc(.-l'danta cr)rttirlrtlrlui yi a lorrtrci acesluia ctl cscnla eduealiei
Adeset:,ri. in Iiteratura de spccialitate. forma erercilirrlui tiz-ic
riziuc;i sportului 1i eu legitalilL'acestoril (dr'c\emplu. aleparea esle tr
este sinoninlir cn tehnica dcflnitii ca ansarnbhl de procedec' stl'i)cttlrale
ilciiunt, r\li'cltt de crrntuuA. e i.lre poalc der crti crere ititr cind i sC e onl(ri
e1'rcir,'ute 9i lationale, pentru indepiinirea anutnitor sarcirri ulr:tt'ice.
i'3g,tlli prccisi dL'Prilcllerrc. rnodulttiti ralitrlllle cJe c'rrctttic' o atrutnita
rl',,zlrte a cliri'lLrlLil ctc. ).
Clasificarca exercifiilor fi zice,
Critenile utilizate pentlu clasificarea exerciliilor lizice sunt
Conliuutrrl 9i fornra e rerciiiului fizic.
variate gi contltlernentare. dar nici unul dinlre ele. luat separet. ntl iloite
t'outirtulul erertitrtrltri llztc. struct[lral pcntru a ctrndrtce ia
oprrirri lrnirl al ctlucaliei tlzlcc (5p()rtttlui). cuprinde.
cuprinde intreaga.qanrd a efectelor pe care le au dit'eritelc tipriri dc
rclLlizurca se
- nilicarllf eorpttlur s0tl illc' st'gmentelor (translalic. r()tatic. exerc,itii.
[ra ansarc. rds uc i rt--. c irc umduc 1 ic r:te. ):
Prezerttirn irr continuareo clasificare a exerciliilor l'tzicc"
cr.iterii.
I

- eliirtul llziu srrlreitat. apreciat pnn paramctri sii pnncipali conforrn celor urai utilizate
t \ ()lunr. inLe ti:tllitr:. ct'tttllctttatc' 'pi delisititte }:
(r, \ , ,.i
{

cibrtul psihic. respccti\ gratiui tic solicitare ai pr()cesel( )r l. Din punct de t,erlere a structurii pi al lornrei:

psihicc (eunoscindLr-sc ce e.\crcitiul esle un act voluntar. e exercilii analitice, 9i elobale - rcprttdLtc iitlglllentar s*u in totalitatc-.
intentionat 5i orientat con$lient. a and inlluenle benetr ce cu o anumitA siruciura tehnic6. o situatie tehnico-tactici l;ett 0 alti
asupra contpoltamL'ntului uuran in ansamblul sau)
sarcini rnotricd:
lrorrna exercitiului lizic r.'prezinta modrrl irt carc se succed exerci[ii sirnple gi comple.xe - atl o influenli selectir'ir sau de
miyciriie corllponentc. precutl ii relatiile dintre accstea. L'a este legata ansamblu asupra ullor capacitdli, ciilitali etc.:
cic ospcctul c\tr-rior. r'izibil. care da atributul calitativ al migcarii. Daea erercilii stanclaldizate gi variabile presuplln o invalare: cle tip
coillinutul inscantna coordonan interne 9i procese L'nergetice complere. algoritnric qi creatil';
l'crrma crpnmd plastica miScArii. ritnrui. lbrla dc redarc. serlnilicalia sa. exercilii speciale - reproduc pe care le solicita corrrpetilia
intr-o ranrurl sau proba sportivA.

11,1 115
 

It

trarrsferului). apiicativc, creative (sub fon.na de .joc eleat.oriri). de

i. 1,)rrp,i .-t.rrltrl tlc''-rtlllir :;rc intrecere, de recuperare (cornpensatorii). dc cxpresie corporalS..
c\crr'iltulttl rllilt rliif
t t\ 'rrtiti rrr r'r.rtltli('.lrt llll(rrl'i t'-rtl PJI'1lllclrii 12. Dupd struclura socialS de eibctuare:
tlclirritr r rlt.:i.ttlti ti.lliF c:tltijilll\ p'lLlzt'r' e[\:
r'
r(Jllzeaza itl ct'rtditri I cxercifii individuale. in gru1t. mixte, dernixtatc.
I c\tr(ltll u (t.t(iiiit.lr( c\lti]it)'i \'\c'r..\'rrctl:( tllllil'lr'itf licah\ e 13. Dupa gladul de constrallgere;
lrn$ frllllll( 1'rlr'rilllt' lrJ:e\'
c\t(rll( dcllrrrtt 1.l11f
r exercilii tipizate, semitipizate. iibere.
{tr. ).
nri;tjrtt litl ;t
l c\Cr(ttlI 11 c'-)(iiljtltrt' tlll.\t.] - .ltiil J).lr'tlllctrlI in antrenatnentul sportiv. irr func{ie cle obiectii'clc de instruirc
1 lrlltrl) (lr- r 'P(lJrl' ]Il1(ll:llill(
Ai
\r)tlLllllllc c\lcrllc :trJll hlllc [rrc iziltc1
de pertbmranl5. se disting:
('ll t)h(lil\trlr')'
ful)tftl tlll Pilrr'llr\ i rnijloacele de pregdtire gencrala: cuprind exercilii din diverse
o crerclrir t;-rri "trtlilit'trc >c r('lll1(iilii errnli-rrtn tlt't'i llr cllt'1rl ralnuri de sport. care contribuie la dezr,'oltarea firncfionald gcneralh
tt'l11Pt'' uniti-lrlll )'
rulicritli l Jlcr ilrd tl1 r'r trril f L' l(rcn \ 'lrt'lt itl a orgauislilului. asigurAnd gi o pregiitire multilaterala:
rclerttrritrrrrrtltlleltrt..trl\l.l_.ll|(ill..l\leI((l|lll)ctiti\.\l|]1.(:tlJrtl[|
itltr'}L llllrcil (lc el't 'lllletlte'
> rnijloaceie cu caracter mixt: contin srructur-i rlotrice apt'opizrte de
t11J\tll',lrL'il pcrl{}rlll'llltclirl' r('l}11'ltc )) procedeele tehnice specifice probei respective sau exercilii care stiltt
.i litrnii Il,litlld clcclc[t'r ]tc ltrc lc irttltrt'
e
utilizate in lazele initialc alcr invdtdrii unor elelnente gi prt-'cr-dee
t c\crt llll pt( ;ttltLrltfc' :fccil-ttc ;t ri'' c\)11\Llr: tehnice corilplcxe:
,: [)rrpir ..ritt.llrlc l]l\rtrltu \ l/'llc , ...r i mijloa,:ele de pregdtire specificd: se regesesc sr.rlr loruta pi'oce deeloi
lZl(
,l c\urr t il irclltrtl li't'llr' r ittza rczl:tctll:t' trtrl'Li()ll'lrc' 'llllclt" l'lrct tehnicc sau a tehnico-tactice avatld cit l;trop rlezrtll',at"ca
cte. )l ilellll\l tt'rlllhlll'ltlllts JLd)l(rril capaciti ii motrice specifice. cea c'are \ta asisLlra un ral.lclalltcnt
i l)trnlr lll'rtll tlc ttte iirtltlttrii adtltttttalii (ll :ttci dc llislF Ctl
supcrior in cornpctiiie
I f\crcltll etl llilrten{r' ett ltatltcrc' tl :illltcTe'
dc gittttlitrlit:0
rtttttut ttl,:,.1i,. lll.llc. e [i hitte r 13.2. Nlisurile de rif:rcere a capacit5(ii de elbrt
:p(rrtI\
t . DLrpi sp111ptrncl)tclc i'tt1tI{ll'tlllcl1ltll(tl
p -e illlrc llzrcll' tchrtttii' trLtlLil' 'rrl lrtici' p:tltr'rlttttr"t N'l6surile de refacere a capacitdtii cle efort difcli in educati.i ll,:icir.
i c-r.crciltl(lc
i. f-)r.r|ri r i :lctrtc le hlrll(l g ce :(ll lull'rtc in ralmrt cu cele din antrenarnentul spotlir'.
e r.rr;rcitrr ncurr,rttri:e rrrare. eattritrrc\pirut()rii. cnd()erin\.r'r'nctahr'rjiuc' In ler:tia de educalie fizici se utilizeaza pauzelc irrtie retrletirti. cu r-r
8 l)upa nAltlrl colrlrae tci tttu-'cttlltrc' durata gi un caracter itnpuse de caracteristicilc efbrtului prestai. iar la
o c\crcltll dttiltllttec. \tdlluc )l llll\'l( sfdrgitul lectiei existi veriga "revenirea organisnrului dLrpi elbrt". in
9 l)trpa rl'\tcilsitlltcil ctrrrtttlrrr tiz-it' care se rcalizeaza acest obiectir..
+ f \.el'e lill:Llnri.llllil\ltl1lllc' ltl't"ttttiilc' \''lh1ll'l\ilIlillC'
ttletiti in activitatea sportiv6. solicitarea se\,'erA din alltrcnamertlc-
1() l)uJra ttit{rtrit t'lriee lir clr'rr nurnirul crescut al acestora. sttstinerea concursurilor cu o totalil
o cxcre rlir pentlu dezrttlturcit u'rltriltlttr lnolricL': angajare a disponibilitdtilor fizice qi psihlce. reclatr.ii o stl'atersic
c t\crrttll flt'lltrll dczr rlltarcu l-t'it3 nnlgnitrusi: complexi de refacere a sportivilor dupa elbr-t.
lll(\Irlcc' Duprf i. $iclovan. aceastd strategie de lacere includc:
l clcre itlr pclllrrt irir il'trc;l tlcprinderilrtr )l pliccnerll{)r
re

c0Facita-tli dc eli'rrt' pauzele (active sau pasive) de t'eveuire:

o c',er(l1ll tlc 1tr\l ..lcz-r t'ltnrcil
schimbarea (tetnporara sau definitir.'ir) a r:otnpetitorilor irl tim;rirl
I I . DLrpil t\rttclltlc' ittdeplrnitc:
I crcrertrr rrrtrtttlucltre (prcgatll()ure dc incilz-ircl' repettttttu (de concursurilor:
-tl.' asociati\c {del'artlrizarea
firarr- i tn(rLalli:llrului L'aziit,

115
rli
 

 ilirrlfllc nr,Jt,) ljlt\.-tct-.11-\crtlt,-c,drrluttlC u:tl.l.' rCla,\"1rt-i.l in b'iZtrl,:

t,,u iipir tiiiti.i 1r cr \ilrt'. \.,\rg(rtlUC.i. )itLrnil. Ulllil; fC.1 tl\llt.lilt(lilfeltll
rl( clr't1. \ l .llllllllii,lrci' i.
. r.til ICgllli tigttrilr dc r i:tt:t iaiittlcnlllii ittjcrrirtil 1t -rrrlllllLlli
.\prraturt li echipllllenlul iie speciliitate
i.1.3,
.\ec.tCrt itU rr :l-"r.ui.ri;i lti xntrcn00i(ntUI SPLrrti\. .iat'.ti .'
.( rrrlnhililc Jir.lfir iii cdrtcatra trzica
ir, tirnr'iic sig 'errpttl (tllll:lrll. :c int:ilrle>e urrnelL)ilrc[c tlpuri de
.:t1.: --rl Llt l
- itpltr.llilr.r \'1rl-rllr)llclllii ;i pr;reIitirii rpt'rl'ltlfll0 ' (llpllfxtclr- in
r'rntnir.ti,,'t. lllll ilf ilr tr.'tttrtlc 5[1(rn]\e. schitrrilc' rthtcelclc
I)()li" tr\ r'. i'llllbilr(rtitll'rile. hullcrclc clc l:
- J[)a1rilrJ [rctlirll ft'rlt- ll()n,lI(,1 lchnrr'ri \i.ltl ,]pi1r;tll'llil SpCeiJl'i )l
rn,JJ-i(,iii,trtr* rlc rlli' e .rl c (ll)LrlIccilinf le irl prrrturli( dc iuptA l'.rn-lclc
in gtl.iinlt'lieil rr)uprl uti L'lttcrl' hllzinul uu illli trtoalc la:irriturrlc in
: l-1'r. itirirl.rtrli .it lirtitl*.tt lllltlgi in tcni\ clc ):
- .lpilrilill -ii utl trrl tle Pi"trte(tic {ait:ai.r ill L\(\\' rlltlt)\ ' ltlple' L'uh'
e ir. lrrrrr. r. ltr ci,, . lilirllritii( iD re lti. i 'rltrlii
L'tt.. cllun('hiercl,.' in
,,
rricr. irlrrtll-rl-rl. .rp;trittrrile irl lirlhlrl. htrchci. ctc
t placticarea exeroitiilcrr tlzice?
- Jil.rrrlur'.1 tk irp trcni.\lrli'lrc ii \tlnuldtotlfc (.ttfllJ-ltriilcl( J5Igur;i
.1,:zr,.,lt'.rr,:.r .rlitllil.)r rllalriue \pccitlcf Ialllllrii tlc sport. in
paraltl
) factorii naturali dr,- calire - implici expunerea rationald corpului la
soare. folosirea ciiverselor procedee de liicliondri cu apl $i
practicarea exerciliilor fizice in aer curat, ceea ce creeaz,l
posibilitatea creqterii r.igorii fizice gi psihice organisrnr.rlui.
irnbunatdlegte rezistenta la difcrite at-ecliuni, reduce uzura qi ajur[ la
calirca orgunismului:
,, r:onclitiile dc igiena - implicd preocupAri aie responsabililor cu
privire la crrearea unui climat favorabil de practicare a exerciliiior
fizice; este vorba dcspre igiena sAlilor de educatie fizica. despre
dotarea acestora cu du$uri, cu instalalii de aerisire gi de ilumrnat
corespunzAtoare, despre igiena personala (echiparlent adecVat
cerinlelor efortului prestat, preculn gi despre asigurarea unui regim
rational de via16. in care efortul gi odihna sA fie conlplcmentare.
tarorizAud astf'el r.olurne gi sarcini mari de lucru).
Evaluarea cuno$tinfelor:
l. Ce sunt mijloacele?
L. Care sunt mijioiicele spccilice [:FS'.)
.). Ctrre sLint mlloacele asociatc ai condiliik' favorizantc pcnlru
4. Analizal exercitir.rl fizic: definifii. conlinrrt. tbrmd gr clasiilcare.
5. Frezentaqi 1i analizali aparatura gi cchipamentul de speciirlitatr:.

au IrLrl{i il\)ttr.rtcit tc'ltttt it pilrLr}llti:tl1.,j rl-iLitlti. iltr SilllrlaIuafCle

(r. Prezentati gi analizali tndsllrile de relacere a capacitatii de cflort.

crcL..r./,.r pt-r:rlrtlitarcu prr'gltirir tehnice 1i tizrce rpce ilir e. in ccrnditri

.s11,1l,rlrlie Ittlhl]l re \p(u(l\ ( - niltilli(')

13.1. ( ondilii fur orizattle fi niiloace d$ociatc in practicilrea

e\ercitiilor fizice.
(rq;tY
lvlrjlL}aeclc ,t)()e iltlr' 5tlnl rcpreZLrntAte de clelTlCrlte ale eeltrrlaltc
latrrri alc cclltcirtir.'i tiind dr-'r-iitr'ori ie esle nccesar' pcntrtl
rc,rliznrc,a r-rbiecrir eior cr-lucatici fizice ;i sptrnulutl .\ce>tc nuloice
prc_9iite\c \uillcctii diri putrur de rcdcrc coclllti\. aficti\. n.)oral. s5telic.
ilrcgr3n..t ilsrlci criuciitr.l tizici ;i 5portul itr sistcttiul aciiunilpr
ctlue atrr c. I)intrc actj5r(J lrre prnc rnultCa. studiul
literaturii de
:nr i.rllt.rl( clc
CorrcJitiile litr ortzutltc in prilclie ilre ii exercitiiltlr fizice' cilre le
pctcnierla e ieciclc ;ii citrc crccaza suponui progresului' sttllt:

il8 119
 

CAPITOLUL XIV prcdarc_irn.dlare. valorificdnd

totodatii expcrienta sPcciali.srrrlui
roRMtl Dt, ottcA};izARE,\ pRACltC,,\nIl txEHCtl ILrLti{ vederea stabilirii
unei relatij irr
rrzJc i;s noucz'.1IE FIZtcA $I spoRT' obiectivelor de insrruire "n,i"r. ,,:"',
P' I)re'sQr'clc\', nccesarc indcplinirii
$i .d.;;;;;;.
Lecfia cste activitat"u
"oui,rn, a profesoi.iior cu eic'ji {)e \izcaz.i
Organizarer educaliei fizice in sisternul de inl'a 6mant este cel iili";;'; ;:[:: il;:;
.;,
::;:*:]f u, d e n n i, o 0n,,, i,i,,
r,i c, ura
mai cuttoscr,rt gi rispdndit model organizatoric. care gi-a dove dit Ca unitate
de bazi a procesr-rlui
eficienla iu realizarea obiectivelor ar,61d la bazi procesul instructir- lecfia se 6ndu,n.notganizatoricd
ttcazdpe interdependenfaiunclionara de inr,,alarndnt.
educativ deslh;urat pe clase. ani de studii fi lectii. compollente: o-r.,rraion..in'
Numinrl rnare al tinerilor ce se regirsesc intr-r,rnul clin ciclurile - [actorii c2r.e cr rnri^,r
de invalainirnt prelcolal'. primar. girnnazial. profesional. liceal saLr nrij loace. i#:'r.':iln o|.::':['{uri le qi strategiire ( rnerode.
supeli<-'r. detcrrnina cornpiexitatea sisternului de educalie fizicd gcolara _ resursele
_didactice. r.p..zento1.
gi unirersitari. citre trebuie sa asigure cadrul organizatoric necesar coles1iy,,1,,1 de. etevi,,,,r";;;;;';ilol,,1:. r"rlooneilra psihicii a
indeplinilii obiectivelor specilice acestui nivel. reiatiile nedagogicc stabiliLe
r\r,anta.iuI sistcmului consti pe de-o parte. in inarea diversitate a so i,.rirl ..1,r.^r-..r-. .; ^r ..
N i cora i r.r,in& r,
cr-rtttitrtrtului activitdtilol ce pol fi organizate in raport de conditiile ,,0, uur.l, "i:;ffi ,:[:i:"1::lJ;:.].":;Jil ::::
existcntc. iar pe de altii parte in caractenrl obligatoriu al unora dintre  
obiectivel "
aceste activitAti. Totodati. nu poate fi trecut cu vederea avantaiul creat
de aspcctul gratuitatii instr:r-ririi de spccialitate gi al accesului in bazele
pro resorur';,
) ililiil:';ff1;::il:
conlinurui intbrmaiionut ii,.rlfi :;
,iJ..r. :.
re i cra s c eca ce
r

instituli ilcrr tle invirlarnirt. in ro'na I i ei ce'a

ui.i" .

fi ,r",",n i r, l;1,.,];, ::::,

I'roararrrarea activitiililor de educatie fizicA se realizeazd clilerit  rc \..e de
i ri e p i.o_e ra rn e i a., "l]r,::;;. Ji::li ::
pentl'u tipurile de inva{amdnt, in acord cu prevederile oficia}c ale   strategiiie de..instnrire. ".i"
;" ;o,;;;ocazi
".,
p i ii ri
ministr:rului de resorl sau in fi.urclie de opfiunea elevilor. sub una ciin etodice gi rni.iloace r.f..l;o,*r"-a" in rnetodcj. pi_oc,;rlce
r,rni'rltoarele forrne de organizale:
)
fi cienlei f;rf il de obiec,i
;;l;;,;i;i i;", 1r:,,j:.,-,",U,,,rr,rrlri*r,,,,
relafia Frofe5r3r,_"1..,.
d._+r;;;;;,ii'0" ,,".r,,,rnlitirilc
14.1, Lee{ia-unitatea organizatorici fundamentali a procesului de cei'r
educatic fizicd gi sport
precurn a.-'r,lr, dc pre<iare actopraiiioi
ii
,T:i:::.:*o'ica1i t1--
F rclaliile dinlr e elcvi. influenleazd prc.rcesul prin
invhtirndntr.rl des{itrurat pe clase yi lerc ii a fbst lundanlentat ran i fcsra re in rnotlLrl
di feri tel e f";;;;_;; ;;;rr Ce
teoretic ei promovat de pedagogul .i.A.Come'nius in secolul XVIi. iar Ce
atunci qi pAnd in prezent el a stat la baza tuturor sistemelor de ;":ffli:ffi1l,'*1oo'u't'
;;;#i; rzarc a excr.si ri i:
arocar re.-rjei care
in'dlirnp'r t'.,,
invdtimiint. fiind perrnanent irnbogilit gi adaptat condi{iilor sociale de
divergi pedagogi.
co'crcte o" .,
",
*,tli i: i:,iT]'ij,i:
tdmdn
"r'i""ai rii r,.,.

;"'r"J'
In contextul conceptual gi metodologic actual. leclia reprezinta i.:ru,'#':ffi,:t''"' 'l"ircnrele <le rnediir. cei inarcrial
cadrul propice pr:in care se asigurd stabilitatea gi continuitatea r'ariabilc i'tr-u'rncicict rrjcii.ensiorai
procesului instructiv-educativ specific invdfdmAntului. ,or.r,"f;,tifi[:rffi]l* at 1:*ici
Privitd ca elementul organizatoric de baz5. al activitSlii didactice.
lec[ia reunegte intr-o unitate tenrporalI ccnven{ional6 tota]itatea
" c;tat Ce,\lonica St6nescu,2001
metodelor. miiloacelor si cerintelor didacticii spccilice procesului de crtirt Je Monica St6nesc,:.
lO02

20 l1r
t-t
 

cclor generale gi care intr-o sinte26 a literaturii domeniuh"ri pot li

enunlate dupa cum urlrreaza:

'W Dinensi[nea funcfi'onrltr

/ conlinutui este stabilit in acord cu programa de specialitate
dar gi in unna analizei resurselor umane gi materiale avrtte la dispozilie':
- obiez.dvc de instntirt / se adreseazf, unor colective de elevi constante ca numlr $i
(rnotorii, Psihirnotorii); care prezinta o relativa ornogenitate sub aspe ctul viirstci.
- obiectivc cogPitive; panicularit6 ilor psiiro-rnotrice, funcJionale gi intelectuale;
- obie$ive afecnve;
- obiectivc rociale
/ are o durati stabild, precis delirnitatli in timp $i este pre\'f,ztrtai
in oraml unitdtii respective dup6 o iteralie conlbnld cu tipul qi ciclrrt de
ini'[ imAnt:
/ '"'aloritica experienla drdactic5 a specialistului cAre o
LECTIA conduce;
'/ prezen rt in irurrchiiil comun al curriculei, atribuie leciici
caracterul dc obligativitate deopotrir'i pentru prot-esor ;i eler'. fotoclat5.
Dimenqiqnea;:"
'oPerrilonrll "
reltrmra actuald oferl posibilitatea unor leclii opfionale care ot'latd alese
-rtritegii;opgt6lii;'' de elevi der,in obligatoriipentru ambii factori participanli:
= evaluire / prin el''ectele pozitive inrepistrate in planLrl dez''oltriril llzice
$iLiflf,ffisffi.s't#ffi gi capacitalii motrice. a capacitalii de autoorganizare-autocorrdtlcere-
autoevaluare gi nu in ultimul rdnd formarea obi;ntrintei de a priictica
exerciliul fizic. iecliir asigurd premiz-ele desfEpulirii edLrcatiei tizice 5i
in aite tonne organiz.atorice:
Ll anaiiz.a atcntii a fbnlelor de organizare .a prac.ticArii / prin ilpartenenla la procesul instructir'-eclr"icaLiv spccific
exercitir.rlui iizic specifice subsistemelor educaliei fizice 9i spofl'ului' ne invd 6rridntului, leciia de eclucalie fizicA respectl cerinlele ftltidatncntale
.,,na,,." la cc,ncltriia cd leclia este tbrma intAlnita in roate cazuriie' alc dirlacticii gi anurnc:
Drrpd crlln anl I dzut in capitolul anrerior' sisternul ca
de
sti prezinte teme gi obiective precise ;
atenlia in continuare' adoptd
invit,ainiint. spre care ne ','om indrepta - sd foloseasci cele lt.riti eficicnte ntetode. tru.iloa,:e 5i
modaiiiate organizatoricir cle baz[ a procestllui
instructiv-educativ'
rnodalitlf i dc c.rersare:
lecli a. - dozarea efortrilui sa fie realizata optinl. lirnr-'tre dc
Caracierttl rnaleabil. mobilitatea structurali 9i
adaptabilitatea
fizici staiutul particLllaritatiile colectilului 9i si inregistre ;:e o dinalnica
cresc$til la conciiliile .ut,tt."' conlera leciiei cle educa{ie cL\re spillz6toare:
l.t, pri,t"lputl lormi orlanizrltoricl de predare
a exerciliilor tlzice in
- sd inrbine optint insil'uirea gi educalia;
cadrul educelici fizice gcolare' ,.- -:- r:,
hzicd- - sA valorif-ice etlcient tirnpul alocilt:
cle educalie
Subordonat6 unor obiecti\re precise' lec{ia sd fon.neze la nit'el individual gi de rnicrogrup tieprinieri de
in '
cadrul ei -
respecta trAsattlrile g"t't'ott ale unei leclii 9i
retlnefte
metodologice' metodele 9i autoorganiz-are - autocondtlcere - autoci'alltare:
qi aiaucticii, orientdrile
o,lir.,piif. c".in1eie - sa lie gdnditi sub ttlatc aspectele ca parte a unui ciclu de
cornttnicare 9i de predare-invllare a
;;;;;;;;i.;etoclice. mijloacele rleintr-o concep ie sistemica supusa iectii care iltt aceea:qi temA pi care se condilioneazir 5i
continutului, toate desfbgurate inlluenleazd reciproc sub aspectul predlrii-invA 6rii ccinlinutultri.
efi cienlei activitalii'
cu toatc acestea, dat fiintl specificitatea activitatiicedese adaugd
educaJie

fizica. lcclia dovecicStu- cdteva caiacteristici particulare

1i

] ,J
1t1
 

CAPITOI-I]I- XV
I,lvalrrarea cu lrogtintelor: EFORTUL iX leCl'tn DE EDLTCATIE, tjtZICtA
1. Cunoaqie[i variabilelc unei leclil?
2. Care sunt caraL'teristicile parliculare ale unei leclii dc cducalie Trisdtura comund a tuturor acliunilor uirui individ o r.eprezinti
flzic6? consurnul energetic, care atunci cdnd atinge un anumit nivcl cletorrlinir
starea de oboscald.
Acf iuniie rnotrice specifice eclucaliei fizice implica (l
suprasolicitare (stress) somato-funclionala gi psiliicd a indi'"idului. calc
printr-o dozare ;;i dirijare adecvatd induce perlcclionarca organismului
la nivele diferitc.
in acest fel putem defini elbrtr-rl spor-tir'. cel nrai inrpt.rilairt
cousunlator de encrgie al activitAtii noastre.
I{5.spr:nzitor direct de aparilia stdrii de oboseali. cf(rrrul trebLiie
aualizat in corelatie cu aceasta gi c;u acliunile cle indepartare a ei.
respecti""' refacerea (odihna). Din relatia efbrt-obcse ala-r.elacere se
poate aprecia corrsumul energetic necesaf actir,it.ltil depusc. incircalor
important in dozarea efortului....- .
In erlucalia nzici QSZeIlg:, elbrrulrri esrr eser.rtialrr i,1entnl
realizarea obiectivelor gi se realizeaza prin moditlcarea parirlretrilL)r
efbrtrrlLri gi corelarea cu un iinul.ltit tip cie pauza. rcspcctirrd Iirgile
fi ziologice alc organismului.

I 5.1. Parametrii efortului

O abordare courpletd a elementclor ce caracterizeaz.E. elbrtul.

presupulle aprecil'rea acestuia prin prararnelrii rnirinielr ettrrtLrhli.
orientarea e foilulni gi tipul efortului 5r'.

A. N{irimca efortului este priviti atat dirr pcrspccti.. e .xtcmi. a

factorilor indugi de specialist gi anume volunr. ciulatd. anrplitlrciirie,
densitate. intensitate. complexitate. c6t gi din perspectiva intema a
reac ici complexe a or-eanisrnului la actiritatea dcsfi1qurat[. l)iscLrtia
accstol factori este fEcutd in lcgdturii cu noliunea dc stjmul spccific.
Specificitatea stimulului cste dati de structura rni;carii carc
selectioneazd gnrpele rnusculare. durata acest.:i solicitiri. tipul t1c

r" abordalea apartine autorilor A. Dragnea gr

Silvia ivlate-Teodorescu. 2002

125
124
 

Stabilirea parametrilor efortului se realizcazft in lunctie dc

a structurilor osteo-
a{ltiune neuro-rn\lsculara. metabolicA 9i d.e arlaptare anurrrite variabiie gi arnumeiT:
i,rnainon.t. prccun-I ;i de ansamblul furlcliilor: activate' prin:
- obiectivele lecgiei, lunclie care sc stabileSte cori inutul
Voluntul reprezinti cantitatea toiala de repetari apreciat6 acesteia:
(el'ectiv 9i pauzc)'
distarrlc larcLlrse. greLrthli ridicate' timp de lucru - particularitArile $i nivelui bio-motric al colecrivului de e.levi:
parliaie saLi integrale ale ttnui eiercilir'r' execulii ale structurilor
c:icciiliij - locul $i conditiile de desthgurare a lecliei.
tehnico-ractice. aclir'rni cornplexe. numar de leclii' Falzi tie aceste elernente se poare srabilii o evolulis ir elbrtului in
aclioneaza
Durata stimulrrlui se apreciaza prin timpLrl cdt acesta lec1ia de educalie fizicd, care sd convind legilor fiziologice 5i sd asig're
sirrgulal sau in serie' in cadrul tlnor strucluri specifice' eficienla ficcdrei verigi.
Amptitudinea stimulultti este reprezentata de ansamblul
stimuli in cursul
r,alcriloi numerice relative aie duratei 9i numdrului de y15.2. Dinamica efortului in lec{ia de ecluculic fizitri
runci :.inrcluri de lec1ie. l)e exernplu. 2 x 6 x ltl (douri reprize' a cAte
pase sr:rii. cu 1 0 de repeteri t-lecare )' ir toralitrire. alltorii reprezentativi ai domeniulr.ri sunt clc acord ci
Sensirate* stimuluiui este apreciatS prin rapcrtul dintre durata aprecierea dinamicii efbnului irr eciucagie fizica pozLrc ii apreciara.
aplicirrrr slirrrulilor 9i durata pauzelor din lec ie' avAnd in vedere,posibilirirlile de care dispune un prof'csor in tiinpul
este datA de nutn6l-rl de leclii la
Frc*'cn e aplicirii stirnulului lectier" , prin evolutla ltaraltle',rilor frecvenli cartliacir gi lir'c\ enti
carc i).uliciiral eier'Lri inrr-un selrlestru' an- etc respiratorie.
de lucrtt
Iutensitritea efortului este clelinitir drept cantitatea '. Evolr-rlia cienrortstrati practic dar gi cerutii clc ii;irriogit i,-xtrrhii.
l-iledrrltir r'i'ctlttlirl,i irr unitatea de tilnp' pentru al'rgrenarea treptata gi cu un bun randamelrt il orsani:rmiriLii in
{-- cln lilij.t itatea efo rtului reiultn din
nttrnirrtl acliunilor motrlc€ eii:rt. erridenliaz.ri un traseu al efortului in lr:cfie de jbirna urrej crirhr: ak:
e{'ccluiite in ii,n1-,'l r'iei acti'ird1i 9i de origina}itatea i*liniuirii acestora' cdrei cote dc reprezentare surlt stirbilite prin valorilr: rnrlii,'iiicriior
le sLirtt arilugali indicatorii ce ofera o
^r'rcc i('t' Trilt'ainetlii fi"rnclionrli rnunlrona1i.
Ir(]l:iipet| \ i tii;i int;rior ;i rnclcjiticarilor gerrerate cle efortttl prestat la Astiei. pe parcursul prirnelor rrei r.erigi rr.i:hiliii e ji.,i tr.,li_ii
9i cle cr'r1ie' clate despr':
rr^ ,ri,,i olgartisutului: timpul tle reaclie inregislreaz:i iin drurn ascendenl evidenliiit cle r.alorik
iiC:;i i. I.t_. ciile
iiec'"cnia resnirirloric ;i cea cartliaci ctc' pornirrci d.e ia aproxiniltir, 70 puisritii,'rnin. ri.:ipectiv jir- 1ii
respiratiiirnin..f oot atini:e cote de I20-i30 pulsalii,urin, rcsDecri-,'l0-ll
B. Oritlltarea efortului se apreciazd in flinclie de sistelnttl respiratiiimin., in linrlrrl rerigii a treilr/Aceasrir liruittie corc:;illnce
dc efort programat
iiirni;:or de energie aerob-irnaerob, dominant in tipul incalzirii organisrnului. cerc cxprimi c siare de pr.epar.alie psihr.r-1-izica.
'foroclaia. ea esre determinrt5 9i cte particula.ritalile aplicarii 5i
iLr lcctie. senzorial[ ;i chirrestezici optimi. ce previne posibilelc' accicielle id
intensitate, caractertll
ordinea conrbinirrii ca|acteristicilor de t1llratd Actiorrarea in r,ederea rezolvdrii obiertivelor cperaricitrle
pau;'-elor' ntrt'riru rJe repct ri eic'
u'relciliilor. :tl specitice lecliei atrage dupa sine solicitirilc cele irrai inrpitriairtc
cxercilate la ni.,'elul organismului. Ulrnare acestui lapt. in r r.'rigili:
C'T.ipuleforttrluiestediscutatsubaSpectulefortuluispecilicqi corcspondente (lV, V in lunctie cle nurrriirul unitAtili',r cic irivalar.c
a fi datd pe cl€ o parte
nespecific. Spcciticitatea elortului se considerd abordate) se inregistreazd o aparentd stabilizare a ctbrtului ia ccte.
tlecaracter.isticileextemealerniScdrii(arnplitrrclinellailgt<l1iee1c)9i crcscute. puse in evidenfa rle valori aie FC in.junrl rr 160 pulsatii min.
particularltaiile funclionale
fe cle alta parte de ,rru.,uru sa coordinativd'
al, ,nulcl,iului :;i de reac iile \/egetative ale organismului'
:" Gh. lvlirla ;i A )logo5, 1980: Elena Firea. 198.1. Gh. Cau3lea. l0{)0
id (iomelra
llota. 2000

t21
126
 

gradul dc transpirafic. coloritul pielir. gratlul Llc coorCul.l.lt.e

nlorol.ic.
Spunent aparente stabilizare intrucet natura clcmentelor de atentra etc.). In aceastd situaf ie sc impun moditic;rri
ale cilrila'ii
anl.ic ipatc concretizat€ in
continut. metodologia ;i miiioaccic folosite, durata 9i natura pauzelnl.
rcprez-i 1t,1 variabile in lunclie de care etottul rpoate inlegistra rnici
- nrodit'icarea duratei gi naturii pauzclor:
varialii, dovedite de altemanla valorilor FC- intre 140-180 puisa{ii'ittin - modificarea pararnetrilor cle efort:
- modificarea conditiilor de exc,-sar.c.
9i care confcrii irnaginea unui platou cu unele osciialii'
[:r'o]u1ia clescentlentd, a valolilor parainetrilor functionali este
una fiziclogic nonrrali'. de mijlclacele rultimelor dor'rd verigi Evaluarea cunogtinlelor;
care urmarisc revenirea, organisttlului la o stare optitnd pontinudrii
actiYitatii gcolarc satl cotidiene. / Acesi fapt genereazf, un as1'lect 1' cu'oagte{i paranretrii eforturui specific acti'itilii de c.rucagie
tlesceirdent al curbei de efor1. p6rtd'la cotc apropiatedc cele ituegistrate
fizici 6i sport?
irtaintta incepcrii lec{iei.
2. Descrie{i dinarnica efortului intr-o lectic de ecrucatic iizica.
i. care surt rnodalitarile de a.Jiriia cfc'iur intr-c, Icctic c..."d..,.;ari.
tizicd?
\t i5.3. Dirijarea fortuirti in lec{ia de edrrca{ie lizicf,
e

tarcina rtirl.iirr:ii efortului in leclia cducalie fizic6' revine

prof'e:iorLlliii caLc irre o'Oligatia de a asiggra o dinarnicd corespllnzdtoale'
lopt .r, rcr:litrt6 o i:unf, culloa$tere a rclaliei elort-oboscala-odihni'
Olro:',:ala poalc fi privitir ca rdspunsr.ti acut al organismului la
cloituI titic,i i''ra',rife'.tai i;r;111r-o starc de tliscorifort caracterizat prin
(dezechilibnt) a
:;cidcrc:ri {,-rrnl.roreri a c,rfacitigii r"je efort ;i o alterirrr:
ccrottiiiiIil i i tiir rc i i or tit g;'lllisl:ntt Iu i.
I

n{:easia stcrrr cste l.lna ieversibili gt iiziologic notrnalAi urmirita

{1- r:1r3l.e.sr lle paicllrsul lectici/ca exponent al efectului deterntinat
de

e li:r1 u i slre c ifi r:,. asupra organ isl'tri"rh-r i sr'rbt cclilor'

Marrilesr:iriiestariideoboseiilSrsepotinldhiraprilrodihna
asig,lratii cie pauzele actil'e isau pasivc.Cintre repetari 5i dintre -leclii'
;

.oi. nu t'ebuie prelungitc clincolc' de faza in care sc pdstrenazi efectcle

Iavorabile ale efortului. rispecti" de supracolnpensare-''
\'l'tlalitilile priricipate cle ciiriiarc aefc'rrulu\in lcctie' irr funclie
I
clc rnotnctitul folosiril ior. sunt *r"1n1'.sn1'slr:60:
cdiriiareaantic;.pat[-realizatalprinintermediuldocumentelor
dc planificareg
' n dirijarea concretS (curent6)"realizat6 in tirnpul deslEgurdrtt
lccttei in urlrla unor infornratii ' oblintrtc prin metode obiective
(i.icgistrarea frecvenlei cardiace gi a celei respiratorii) 9i strb.iective
(obrJ.,,ur"o leacliei elevilor la efort. care permite aprecieri cu privire la

t" Ch. NIitra A. Vlogog. citali de l'4onica Stinescu. 2002

5i
"t' Gh. Cdrsrea, 200t)
it9
128
 

Leclia. univers al cornunicirii prin excelenll, corrstiluie pentru

C,,\PITOLUI, XVI elevi un spalir.r deschis al provocdrilor informafionale, cu schirlburi dc
PROF'ESORUL DE F.DTJCATIF] FIZICA mesaje, cu aprecieri frecvente gi intense la adresa situalici procesului de
COVt,rntc'tRE $l Ac],'[Nq i]'l LECTIE
- intercornunicare din interiorul gmpului6l.
- NlOD.\Lt-l ATI DE
iu leclia de cducajie tlzicii se intAlnesc cloud tipuri de
cc.municare, l erbalA gi ncrnverbali.
prin
Cornr"tnicarea esle o formd de interacliune -socialir intre
c1e informalii verbali
intemrecliul niesajulLli' care asigura schimbul
16.2.1. Com unicarea
mediului'
esr guraniei
rncnbrii s<,rc ietalii i n soopul contracararii n
'l'ertnenrtl de interactiune ne lrimite cu gindul la la un u^:l"t' Cornunicarea verbald folosegte drept suport pentrlt uresajul care
tiecesitatea raspr'rnsului (f'eedback'1'
l6ri de care nu poate exlsta trebuie transrnis linrbajul verbal. prczerrt sub lbrmd de cornandd.
esenfral:
comurricare sinrpld. convingere ;i sugesrie.
r) COII:Uniearc rca):t'
Cornanda e ste o nrodirlitate de conrunicare specilica activitatii dc
lrenrrltnoi.colnunicareareprezinrdunsclrimbdeinfbmraliicare
de anrtrnite
.,,l;i ;;;;ifitt itituu'i)' influetrlat educalie flzici, care pnate plrea la prirna vedere ca inrplicii doar ltn
se realizeazd prin
sc. satr necesitdgi ale interlocutorilor'
participant-prot'esorul" ins[ prin actiunea motricd pe care o declanqeazii
s itutil i. itttere
r

lnlcrmltta.oo'*..urcotnunicdrii.primegteinacccplianoastra la clev. se considera ca prime;tc rispuns (feed-back) prirr limbajLrl

incircat de semniticaiie' nrotric. Dealtfr:l, este exact genul de rdspuns pe care il a;teptinr ;i prin
scrrsr.ti c'ic mcsai
grrportui Denlrtl transuriterca infonnaliei ii constitr'rie lit'"Ilj"' a cdrui promptitudine gi acuratele putenr aprecia nivelul de r.rceptare a
cle simboluri tspecifice. il:til"i,lt^o
u'
-,\(:csla rcpre::ir(ir .,t ;t;t;;l;
nresa-iului.
unui cod specillizat in lrecare Prin internrediul explicatiei profesorul poate apela la, oricare clin
lit"'',ti.jr... o.iit-',-,tilza asemenea
ceielalte ibnne clc limbaj (comunicare sirnpla. convinger€:. :iLrg.sstie).
.totnciritl clc acti'' iLltc'
"tttirebuic sl faceur distinclia intreeclucalional
L-,c i.a l-'uii ini:eptrt'
cromunrcarea Primele douI modalit6ti rnentionate se aclreseaz:l lunclie i
1'lplicati in pruc.,i monugtriat al sistemr'th'ri $i cognitive gi comunicative, t-rind utilizate pentrtl triinsnritc-reil
:;;,';.i;;r;; iriao*u,.a- in'pli..oti in procesul de
predare-inv61are- inlonnafiilor rnenite sA explice aspecte legatc- de exersarc. noliuni
cadrul
er':rit-t3re . in continttare ne vom octtpa nutnai de comunicarea diu teoretice specit-rce. corectAri etc.. sau si argurnenteze anumite situalii qi
le.cliei cle educalic tizicl'
re conilndiiri.
Sugcstia utilizeazd cu preciidere lunctiile persuasir,e gi erpresivc
didacticI ale linbajr:lui. care favorizeazd schimbul de intbmralie emolionala.
16.2. Cornunicarea
inrpus iu situaliile de motivare a elevului, implicare suplirnentarit in
cuno$tintelor activitate. orientarea raspunsului sau acliunii care irrtplicit creatir itatcra
[,ornunicarea didacticA iattoriz'eilz'Et trausmiterea componel)ta
clasic ,tt p"Ao"-invdlare" hazirrrdu-se pe 1i orisinalitatL'a elevuiui ctc.
nL'in nr'.cestrl
i
r rela1i i lor prolesor-eler''
Isi1l,-r-'oc i al
Transmiterea infornraliei prin comunicare verbalI esIL'
un rezultat al nevoii de a dependentd in ntare urdsr.rr6 de modul concret iu care se lblose;te
Itela{iile de intercomunicarc apar ca interacliunii
schimba infonnalii. rcsimlitir de
elevi in lnomentul iimbaj ul. de caracteristi ci le noestui a para,"'erbalul).
1

C'iitcva re*euli ale paraverbah.rlui se rc{'ei'a ia:

tirnpul unei leclii.
.'v{anifest'irile elevilor in direclia
solicitdrii de explicalii - volurnul vocii. cie preferat si varieze pe parcurstti unei leciii
tamuriri, iorrnuliri 9i interpretdri personale care relevd in f'unctic' cle situatiile createl
supliureniare,-obiectului
;;i;t;;;r." de disculie' reprezinti elernentele care
dif-erentiazi cornunicarea de nronolog' or
R.B lucu. f00t)

ril
130
 

I
,I

Prea putin vizat de citre profesori. lirnbajul rnotric se rezumd de

- ritrnul vorbirii. suLrordonat cle asemcnea ambianlei. trebuie si
multc ori la executarea unor deprinderi specificc clisciplinelor sporlive.
evite tnonotorria qi si sus ini derronstra ia profesorului sau
aspect nu lipsit de impoftanld daci ne \iofit liurita la expl.irnarca clin
exersarea elevulrti; poate scddea in cazul explicafiiior' teren a personaiitdlii elevului.
recotlattddrilor, inten(icl de a induce calmul 9i relaxarea etc'
Una c{in fonnele de exprimare mctricd pe care le incur;rid.r:t ir.r
- tonalitatea vocii variazd in funclie de situa[ie. de la cea fermE
aceastA carte o reprezintd exprimarea prin lirnba.i corporal, ca formi de
ceruta de comandi. la cea prrternicd din timpul conducerii' sau
manifestare a laturii estetice a personalitd{ii individului.
sc[zut5, impusd de motlrentele de explicalii, rccotnandlri etc'
Lintbajul corporal uzeazd de doud tehnici prin care intcntioneaz6
- articularea cuvintelor (diclia), importanti pentru ciaritatea transuriterea mesajului gi comunicalea:
ntesajultti.
- acfiuni dinarn ice cflrc prcsupun iniqciri a1e corpuhri sau
seglxentclor sale, deplasiri. sdrituri e tc.
I 6.2.3. Contttnicarca Ilonverbali
- tensionEri rausculare care presuplrn mociiflciiri irle ttrntisulLii
diferitelol snlpe lrusculare (incigsir, ceie iaciali:). irr ipostaze
Comunicarea non\erbal6 este pl'ezenta pe tot parcursul lecfiei de
statice sau dinarnicc irrrpusc de situatiile creatc-.
educalie lizic6 t'iind fotosita pe r6nd cle prof'esor (dernonstrafie. seutnale
Rolul contporr.entclor paraverhale in iinibajul verbal csrc clclii;ut
sonore sau gestuale) 9i elev (exersare)'
de expresivitaie in cazul lirlba.lului corporal.
Colnunicarea nonverbali presupulre transt1literea illfrrt'l'natiei
Friu interrnediuI expresivitelii putelit acorda sclinifi-;alii
prin intertttcdiul privirii. gesturilor, corpului sau actelor nrotrice^ dupa rrrultiple rnigcdrilor noastre. ini{iind un clialog pentrut ir ciirur intelegere
un cccl al mi,.cariior nu inttlttleauna conftient. clar posibil de controlat'
este nevoie deopotrivd de instruire gi culturi.
in accasta arie a cctrrunicirii. pot fi definite doud rnodalitdli de Nc pruretri insa intrebarea. c.iti dintrc noi lrrivim coliiui ujra[r r]a
ex1'lri rrraie notrverbald62 ;
fiincl cxpresia fizica a culturii?
Comunicarea gestual6 care la subieclii obi$nuili are rol de
Roiul contuniclrii. indil'erent de fbrmit. estc hotiiralor pentru ca
sustinerc gi cornpletare a celor cotnunicate verbal, in tirnp ce
pentru
relalia prc^dare-invitare-evah.rare sd nu se trairsfbmrr: inll'-Lrua dc tip
p.rioon*t" clt nevoi speciale (defrcienle ar'rditive 9i de vorbire) transtnitere-ascuitarc-asirnilare neconcliiionatd. in carc ltlr.rfesorr:1
reprezinti baza expriurnrii 9i inletegerii. clevirte un sinrplu transrnitiitor sau executant de actiunr dernorrstr.ttirc.
Comutricarea aclionala 9i cornportalrcntaia care presupulle o
pentru un .o1s6tiv pasiv.
exprinrale prin rrrigcdri de o rnai urare complexitate' conduile motrice
cu semtriilcalii in sfera ideilor' stirilor. atitudinilor e1c'
abuntl6 de asetneuea exetriple'
l.6.3. Acf iunilr profesorului de educatie fizicd
I.ec{ia de educalie fizici
educalie fizica 9i sport actele sau acf iunile motrice se
in 15.3.1. Prol'esorul ca nlanager
constituie pe rand in infonnaiii, cAnd sunt folosite de profesor in
dcrnonstralii gi in rlspunsuri cdtid sunt executate de elevi' Acest Latura manageriald a pregatirii prol'esorr.rlui sc regdsc5te in
rdspuns poate fi considerat o infomralie pentru profesor (feed-back)'
in
acfiunilc Ce prograrnare 9i proiectale a activitir[ii iustructir,-educatire.
func ie igi regleazd acliuniie ulterioare'
cie care
de concepere in mod creativ qi original a conlinutului unei lectii. de
Posibilitatea de a dialoga in acest mod necesiti stdpAnirea unui
exersdrii conducere qi coordonare a activitdlii subiec ilor in lectie gi ci: evaiLraie
limbai specific (motrrc), .ur" J" illsufe$te tot prin inte'nediul a rezultatelor obtinute.
din lectia de educafie fizica.

ut
A Dragnea 5i Aura tsota, I 999

r32 t3l
 

. consiliaza clevii pentru activitdfile ;cOlare sau extra$colare^

Argrtrnentarea statttrltlrti ;i rolultli cie rnttnager al profesorului se prin sf'aturi sau tclre care sii vizeze olrignuin{a ;i capacitatea de
prin cel pugin c'lourd
reaiizenzi dLlpa parerca 'nai 'rit-rltor 3utori53' practicare independentd a exerciliului tlzic;
carar:tcristici ale prolesici de educator:
dezvoltlrii
r cclntroleazd prin probe periodice (posibil in fiecare lectic-
- inrervenlia profesorului in direclia tbmarii 9icoordonatd' evaluare forrnativa), niveluI insugirii elernentelor predare,
elevilor esie rlna conqtienta. ralionald .9i e"'olulia gi stadiul pregatirii bio-motrice a fiecarui eler, gi a
core spltnzarrd rolului de contiucdtor al
cadrului didactic; colectil'ului in ansamblu. in vedereir reglarii activitalii
acceplia educaliei contetnporane' prolesorul
este
- coordonator'
planificate;
dcopotrir a sttrsi a invafarii ;i crganizator' . evalrteazd periodic nivelul de realizare a obiectivelor dintr-o
necesare realizdrii
evalr-totor al '*"''stlo' ii cooditiilor etap6. prin instrumente ale evalr,rdrii srirnative.
ololcctivelor'
sinteticd din
Prez-ctltirtri iir ccle ce urrtreazd o abordare 16..3.2, Contlucerea lecliei de educatie fizici
ncr:r:;:utit c tnltnai:erial'i o itllilor speciiice oric6rui-p'rofclsor' in(r-o
"tit educalta IlzIca :
,,J.i','l',r. rrpof iarn Ia prni;ulalirllilc Icc iei de Datorit[ elenrentclor de specihcitate impuse de educalia ti;:ici,i"
e licii corltinuturile aferentc trnitililor Ot tt consiCerim uecesar6 detalierea elementelor de condr.rcere a lec:tici.
ulrLni , ^tl)^1il:.
cslorlalte vcrigi in frrnctie de obiectivelc operatlonale stablllte; plecind de la ideile unor autori corrsacrali65 ai dorneniului.
u ols.Aitii',eaza lcliritalile specifice lectiei' asigurdnd un climat
orabii erersdrii prirl prcg6rirea materialelor ;i
instalaliilor
la.' Predarea confilutului lectiei
area spal iritu i tie cles l itqtrrarc' a ieclie
il
ciirltrct i cc s i arnen a.j Predarc:r conlinutului lec iei sc rcalizeazE prin:
o cl)rlclllijc a.rivit,,tta clin leclic" tJirectioniind llrocesul a1 cxplicatii care pot precede. insoii, sau succede deurrrnstratia
-rsirriliiri i ;ri lbrnirii el* iloi:; actelor ;i actiunilor :norrice supLtse exersirii.
o ccittltnici iiilormaliilc specrfrce prrn colnanda , cxplicalii' ^d.ceJt 'a ti'ebuie s[ fie clare. concise. asriciate cu e:<ernple c:.ri'e ii.t
gurirnd un cl lm at
corcctirri sau l irrrbaj .o.pu.of (clemonstt'n1i )
a asi le lacir r.:ilt rnai conr.inqitoare gi sa congtientizezc activiratea.,iclului.
rieschis ;;i destins lavorabil erersdrii: Oportr.riiitatea e;rplicatiei este importanl6 pentnr eviraLi:a r.rbLrzr.ri,.ri ti
coordoneazi acliunils elel'iior, urrnirind
omogenlzarea
o informatiei redundar)te.
srupulLri. prin rcaliz'area obicctive ltir individttale ;i comune bJf)enronstratia estc rnodalitatea uea rniri r.-llcientii plrriru
'inrresii cl.ise: lbrnrarea unei reprezentiri clare la nive lul elevului a ceei] ce sc in..'ltii.
e nclrr-rmA elevii prin e"xplic'r1ii 9i corectdri' realiz-ate pentru Aceasta poate ti taclrtai dir 'ct de profes,-rr (demonstrutic liernijiocitri,). clc
lndrumarea se
irrtleg colectivul sau penriu sitrialii singr'rlare' c[trc un elev a ciirLLi c.\ecu ie este corcctA 5i fideld cu rnodeh.rl. sitir prin
extinde ii .oz-ul orientarii pcntrll activitatea itidepenclenti a intcrmediul materiaiului intuitir reprezental rJe planqe. kinograrnr:. Iihrr
l-r()ilte
elevtrlui: etc.. situalii cul.Ioscute sub dr:nurnirea de clemonstralii mi.ilocite satr
pozitive sau
a rriolileaza activitatea eleYiior prin aprecieri indilecte.
la rnodalitatea de execrttie sart c1 I'oiosirea materialelor (i;astoane. rtringi, altc ribicclc )" irr
sancliuni verbale privitoare orienteaz6
ni'r'eiulr,f. intt.,iitt' a elernentelor supuse exersirii' vederea cresterii cficienlei exelciliilor. atractivitdlii lcctie'i qi nivelr-rlLri
valoric prin excn.rplc de execulic sau ctlnduitd
morala' de 1-rarticipare al elc'vilor.
yi perseveren(a in d) Ob:rervarea e.recufiei elevilor. in vc:derei.r depistirii gregcUlor
incr,traieazdL manifesia.ile pozitir.e. progresul
cxersarc:
yi corectarii acestora. Corectarea poate li una colectivd. ce ra tace

l. Nicola. |. loi(a. E. P6r'rn' citali de Monica Stlnescu' 2001 ^:uena Filca, 1988:Ch. Cdrsrer, l99l
'r
6' <iupa R.l). Iucu, 20()0 Si adaptati de noi
135
r34
 

rc:.[eliri ia grc;elile cele nrai t'recvent'intilnite in execlllie. sau

indir.'idualei ilr tunctie de flecare situatie in parte. TotodatA. obsetratea finuta profesonului
eie-ril,.rr este de lolos gi pentru aprecierile cu privire la rnodalilatca . finuta exprimE respectul profesor.ului fafd dc clcr,. profcsic i el
cxeculici. care pot indruura gi rnotiva comportameutul executanlilor.
^
insugi' finuta vestimentard. .uruia qi alent i'grijita. trebuie sa per'rita
e) Aplicabilitatea practici a achizifiilor speciiice este asiguratir execufiile practice cerute de specificul activitdtii.
ptin crearea unui clirnat de intrecere in condilii de adversitate Tinuta.morald gi profesionald constituie un exemplu gi
irnputre
regtrlarnentar5. Acesta asigula valorificarea calitAlilor tnotrice. respect. permilind exigenli fbfi de comporramenrul motiic gi :,ocial al
per{'eclionarea deprinderilor rnotrice 1i exprirnarea priceperilcr tnclttice eJevilor.
pe fondul unei participirri 5i colabordri depline.
Evaluarea cun<lgtintelorl
anevrarea colcctivul ui
IVI
Sc rcalizcaza prin exercilii de front 5i lormaiie excctrtatc de pe l ' carc sunt modalitdfire de cornunicare care pe''it pror'esor'rui cle
lclc satt diu deplasare. schirnbari ale direcliei dc deplasare. sau ale cduca{ie fi zica si trartsmitii itrforraatia 5nnc irl 6; q,,r;\,ir;r; i,r
ibrmaliilor de lucru pentru stntcturile de exersare propuse in timpul 2 cunoa5reri care sunr ;;it";ii.';;;;;;il';;, ;""0"..,r.,..,,.,
leciier. de educa{ie fizicif?
.,\cesic'rra se aciaugi antenajarca spaliului de lucru de cdtrr: elet'i-
particiirarca la actiunile de suprar.egirere pi asisterilii a executiei altor
colrg,i. arbitra'1ul. toate aliind roiul de a follna capacitatea de
auforrrganizirre gi autocoltducere a elevului in vcderea <1es{hguririi
activitirtiloi independente.

Contanda
( c,manda data de profesor. specifici edricaliei fizice' trebuie sa
{lc scurt'i 9i clara. de o {'ermitate carc si rtu derauieze dar sir itnpr-uti
rdspunsul pron'rpt al elcvultri. it', utolltcntele din leclie care unnaresc
nranilcsrare'a libera ;;i creali\ n a eler'1lui se recomal']da ittlocuirca
conrenzii cu indicarca cxplicit[ a actiunii.

Plnsanrerrtul prol'esorului
Plasamentul profe sorului in timpul lecliei trebtrie si ot'ere
posibilitatea de a fi auzit gi r,'izut in aceeagi urisuri de i'iecare elev.
'l-otodat.l. este necesar s5-i collfere profesorultri ocazia cle a
suprar-eghea
'intreg colectir.ul gi de a observ'a gregelile de erecr.rtie ale
elevilor. Distan{a ;i orientarea fata de colectiy srtnt esenfiale in acest
caz qi trebuie nrodificate permanent in firnctie de forrna(ile de lucru gi
rnodalitati e rle exersare irnpuse de fiecare mijloc folosit in leclie.

r36 ti7
 

sala de clasa, etc.). cat giin aer liber. in conditii climaterice dit'eritc (in
fr-rnclie de sezon).
C^PI'IOLUL XVII
Acestor situalii, se pot adduga cazurile in care practicarea unor
PI-ANIF TCAREA iN EDUCAI'II trtzlcA
sporturi rle sezon (acolo unde concii{iile o permit;. precum schiul,
anticipatir'6 a palinajul, saniir, inotul, etc, irnplicd realizarea pianificitt'i calc sA
Plartiilcarea poate 1l detinita ca actiunea
cotrdrtctittlrttltli ttnei activitili, prin care sunt prevdzute
-obiectivele'  ini seama de particularrit[file r.rnei Iec ii des16gurate in asemenea
procesultii' in vederea condigii.
crrnlinrtlui. cleslhgtirarea li finalizarea dif'erenta datoratd criteriilor de sex 9i nivel bio-motric
efi cientiz-5rii demersului iniliat'
c6 planilicarea inregistratd la nivelui colectivelor de elcvi. constituie in educalie fiz-ica.
in cazul eciucalici f,rzice. inrlriz-niur s6 afirmdm pentru alte spre deosebire de alte discipline de studir.r, un tactor care imprtne tl
o complexitate superioard ceiei realizate
actii'itirgii estc cle de autori
timpului tratare dit-erenliata a situalilor intdlnite.
discioline cle stuciir.r. thpt suslinut de-a lungr"rl Diferenlierea se regdsegte la niveh.rl dozarii etbrtului'
,apr...,no,i.'i ai rionreniului6"' modalitiiilor de aciiooare gi mijioacelor i-olosite pentrtl transmitet'ea
I)rcpt rrgtLnrente' 'i'Lt fbst prezentate l')ufilerossele variabile
aceluiagi contiuut, ingreuniind considerabil planificarea activit6lii. lnsa.
implicate in piocu'sr"ll specilic : tlr6 aces,t gen de aborclare a procesului speci{ic. riscdm rtu nurnai
planificate' .nca neindeplinireri obiectivelor stabilite. dar chiar sd adltcem pr'-judicii
c1,*lror.caza c1oi.:unren'.ele de
. corceplia ciL'eriietica" impusd de planificarea specl' biologicului eleviIcrr.
rjcli\ itiilii tip .sisrcnric' cttm este cazrtl eclLrcatiei lizice'
tl,.:
fizica'
Pcntru realizarea unei
- planificirri eficicntc. se ilripune
rcspcclarca urnritoarelol cerinle6':
c ollliiro cotlrpotlentelc'r procesului lonnativ de educalie conccrcianizl cu progtatna de eciuca{ie iizicl 9i sporr:
csri: rnili iiirr lacrorir de csa rnai mare comprexitare..lindnd 101r
cle
-
de calititite motrice' O:lttll:t"' * cr.incordsnlir cu parliculrritalile elevilor':
iaptul cir sunt a'btircatel'tp*t *pe iegate
rn,.,.ri'icc si de;:i tle-o parte' 9i aspecte prn'ind
oltarca tiz-ica' - concorclanld cu baza materiala aflatti la dispozilie;
recl'ericr- de specialitatg' capacitateu ot - concorditnld cu reirlitate a geo-clilnatericii Yi sociali:
,:1ii,t]t:i::' cu iile locale privind praciicale 'r itr or
;;;;Ji;.;.- de p.acticare autonom[ 9i indepe
ndcnta a e.'rerctlltrlur llzrc' - concorclania tladif
pel tc
cLscipline spo$ive .
[]c dc
;,11'..i
r .:_-
tY:.1:l"gt^ i,, ,nerndrrl - concr:rdanla cu opliunile elevilor privind pi:acticar(jii I'lllt)r
cu efi'rrtul cie tip psiho-iizic-
-..:r.^ ri,u
1.c3-irtiirii ilcestora
discipline sportive.
Clitt|itarjeabclrciareaprocestrluicieclezr'oltareSatllortrraree' Acliunea de platrificarc. se concretiz,eazd in docur.ucirtcle
pentrr't fiecare dintre ele' sau rlr:
cornponentelor' proiectarea continutttlui
efbrtr-riui. reprezinlA citeva dintre elementele ciire cresc plarrilicare, carc la nivelul prol-esorului de educalie fizica sttnl: planLrl
clozalea
ttolizarii plenificari cbiectil'c la educalie tematic at'riral. planul calendaristic 9i plirnul de lec{i':.
consirieriibil aifi.ufrnttia
iiz,icir.
fizicd [r'irluarea nogtintelor:
loctti cie desfEqurare a lecliei de cducaiie
c tt
" tut'
Spre decisebi' ;-;;-ti;" tli:rciplrnc din
planul
"dt i^r- iii::l.l
saia cle clas6' edtrcalia flzicd se t. iu ce consta courpleritatea planificdrii in edr:ca1ie lizicir ;i sport?
se clc';lh5oara. incfiferenicle situalie' in
dil-erite'
1 Cunoapteii cerinlele pentru realizarea unei planiliciri reale 5i
poate desfi5Lrra in localii ;i condilii
anterior'. Ieclia de cllciente in edtrca{ie I'izici ;i sportl'
I)ttpd ctrrn am' menlionot inrt-uo capitcrl
i.rfallrra atat in inierior, in condilii optime lvlenlionati cioctu.nentele de planificare in educalie fizich gi sport
erlucalie 1lzic. se poor. gcolii'
(sahi corespunzator *fi"ttj' t"ti in condilii improvizate
" Cl:. Ciirstea. lC00

F.iena 'r.iretr, i 984; Gh. t--'iIstea. 2000

,,{,

r39
138
 

iu activitatea didactica aplicarea conceptului

CAPITOLLIL XVIIi instlucfional pr.supune6e, clc ce:;isir
DL SiGNUL INSTRI.TC ] TONAL (PROIEC-TAREA DI DA CTiC,.\) dellnirea la unul sau nrai rnulte niv,eiuri:
- sugerarea ternelor de acti'itate sLrsccptibi ie ,Jc a pror
nr,dtari in scnsul dorit: ocir
-f
ermenul desig-n descrie intenlia de a irntrina frumuselea cu rolul
firnctional al obiectelor. sau cu alte cur,,inre. de a oferi o fonnd atractivi
- posibilitatea alegerii nretorielor gi rnijloacelor;
5i placuta unui conlinut supus principiilor eficienlei filnclionaie.
- prclpullerea instrumentelor de control a prcdarii invdtari.i:
htvAtdmantrll ca dcrrncniu in care se imbini instruirea gtiin{ifici - determinarea contJi iiior prealabilc in.struirii. ;i
cu educalia integrala a personalitd ii clerului, iutpr.rne lolcisirea unor
In arrordarea probremaricii pr"i..irrii
.strrdiati prezintd in esen i. nevoia didacticc autor.ir
strategii a ciror eficienti in concordaufa cu obiectivele stabilite trebuie
intotdeauna in_aceeagi ordine qi
de a soiuli,)na parru inrrebirr.i.
sii lie r:raximh. foari";;.;
1. Ce doresc sd realizez?
Neloia de a prezenta sub un aspect optiln rigurozitatca 2. Cu ce r.oi realiza cele propusc?
procesului didactic a impus folosirea terrneuului de design instruc{ional
(pedagogic) tot rnai mr,rlt in literatura 1i aplicarea iu piactici 3 Cum voi reaiiza ."f . propi,rri
a
4. Curn voi lti dacd u, ..uiirut ce le prr;puse,7
Designul instruclional (pedagogic) se inscrie in aria nrult mai 'Aceste intrebdri stau ia baza statriririi eralrelor prrrecriirii
didactice. care pot fi prezclltate ,,r:
a prei iziunii. intiilniri in managernenrul educalional alatuli de schematic astlel
actir,ittrtile de proguoza gi progranrare in vcdcrea elaborhrii strategiei dc
aboidare a proccsului didactic. Itapa I

Prin proicctarc sc pregatelte in strAnsd legdturh. orsanizarea.

conducerea. coordonarea gi controlul activitalii collcrete.
Dealtf'el. se consideri ci proiectarea. privitd din perspectivd
rnarrageriald^ combini prognoza cu proiectarea. planificarea gi
proill-iiluarca. accstui t'apt datorindu-se complexitatca dcoscbita gi
cii ficulratca crescutd a acti\ iidtiib8.
Sintagma dcsign instruclional se irrpune tot r.rai rnult in locul f- r.-- Lurn
-----._--_-------- [-rr
roi facrl F- :o1
lll LJtt'ctatca s:rJt.'er;lDr
proiectirii didactice prin eficientizarea intregului demers pedagogic. I -J J ,
eOricall{}trajj fi( tr|\ rtc
;

n(,nti[
L_l:I,"11.1,',
|

prin satislacr:rea nevoii de arrticipare 1i rigr"rrozitate procedurala in I

planilicare. prin ralionalizarea mijloacelcr folosite. toate subordonate

atingerii oiriectivelor stabilite gi reunite in alternative de adaptare
----
;.::.l',.:1,::j, I e,rapa rv l.- s,d"b..,*,;;;;,. I
particularitdlile colectir,'ului.
subt il d I a e\.lrLare erlcic:r.:' irrrr
a
;; ,r;b;;;'"' I I rcr,,. j
Proiectarea didactica vizeazd intreg procesul de educalie fizica I I c ir.e je Tgalizc.:lz;i i

deslbqurat pe parcursul unui ciclu gcolar. sau mai adesea a unui an din
Pc'tru fiecar.e dintreaceste etape.se irnpurr
cadrul siu. Urmare a proccsului de proiectare se elaboreazd toate care le prezentdr. in co'tinuar"e aclaptare rr i;cric de opcraIii pe
docutnenteie de planificare cunoscute (planul tematic anual. planul spccificului actir,itiitii tii'
ducatia tlzica.
calertdaristic sernestrial. unitatea de invilare, planul de lccfic).
triuona de J-anJs)rcere si G. <.le l_anCslec:.c.
6r -t,'   97cl
:0oo c')nirgurarie dupd i. .lingr t. NegrcL I99J
5i

t40
I.rl
 

18. 1. Precizarea obiectivelor Formularea unui obiectiv operalional este necesar sd t-re
in logrca ab.rdirii in teclie saLr ciclul cte
cotnpletd, clara gi coererta
r\sistitrn in prezcnt la o congtientizare {iri precedent a rrevoii de lectii.
c'luri tlrrarc ar obiectivelor urrnArite in demersul drdactic. Totodat6- ecestea trebuie sd se suborcloneze pre'erlerilor
lJintotdear-rnl e ducalia it inrplicat srabilirea unor obiective progranrei de specialitate asiguriinrJ incleplirrirea obiectil,elor de
precise in toate plirnr.rrile personalitilii intlividulrri. lucrr't ce a referin 5 gi implicit a cekrr cadru, sd ofere pbsibiritarea urei aprecieri
dete lrninat dificrritatea gi conrplexitatea acliunii de clasificare ;i cdt mai obiective 5i sd fie adaptate tir:rpului avut la dispozilie.
fbnnulare a acestora. Stabilirea obiectivelor operalionale necesit6 o atentie acorclatd
Perrti'u activitaiea de educalie fizicd obiectivele sunt elaborate pe ,rmdnu'tului din cadrul exersdrii, lucru care implic6 eviclerrlierea
trci catcgorii: urmatoarclor elementeTl:
-. c,biective ciidru - ce se corecteazi. redreseazd. restructureaztr:
- oL.icctir c de referinta - noi achizirii;
- obrcctile operilliollale - ameiiorarea vechilor achizilii rJt- tip nnotric. c,,rguirir,.
r\rand in ledr're laptul ca primele doul categorii de obiectivc in\ alare. pL"rrectionare. suprain'itarc. clez'olta'c etc . ,- i crprcsia
srinr lbrrnttlaic la nivc'iul pr'ogramelor de educatie tizici' pentnt tiecare norrnativ6 (rnasurabila) a componamentului vizat.
al: dc studii 5r:cilaie. ci-rnsideram necesara prezentarea modalitalii de J'ot in ohiecti'elor unei lec;ii pot l'i prezcnr:rte
lonnularc ,-i obiectir.'elt)r operationale. intdlnite la niveh'rl ic'c iei, practic 'ederea.definirii
;i r'trrrratoare le,tc,rnrcri:
singurcle rcaiizabile in tiurpui ttnei actiritafi, sau eletrient strttctural . i obiective care vizeazA acti."'itatea elcvilor
(r'erigl) rl acestcia. 5i care
unndresc doua drrec ii. cea infr:mativa (ce rrebuie sa stit elci.ii)
A opera ionziliza ttn obiectir inseanini a identilica o sarcinf, gi cea fbmativi (ce trebuie sa Erie sa iacl clevii):
a. cr erplicita verbal in rnod corespunzator. linind seama de
c:clucrrtivii si r obir:ctivul trebuie lurmulat in terrneni explicili. piin tbiosirea
roli iactorii implicali in exersare. verbelor cie aclir-rne care indice trn c:olrpollarncnt obsrnrbii al
Obiectil'ul trperational precizeazd comportamentul observabil, elevilor;
ir.nprrs de ocliilnea indreptata spre reirliz-area untti obiectil' mult mai . fiecare ttbiectir -si vizeze o sinquni ttpera{ie pcntl.Ll a u$j.lrir
cuprinzirtor Drecul.n cel spe cific {de referintA) sar.r cel Seneral (cadru). evalualea:
'l-raducere a obiectivelor operalionale in comportamente
o desciierca obic.crirului sa se realizeze ciit ruai strcciur )i
obsen abiic necesiti urmitoarele precizari?l:
releviit-lt:
; cine va prcrdrtcc corrip()rtalrentul dorit; r
.z ce cornponament obser,iabil l'a dovcdi ca obiectivul este obiectivul trebuie sa fie inte-srar gi derilabil locic, in
concordanrd cu situatiile instnrctir e ;i conlinutul iritbnnaliorral
atins:
al acestr-rru.
> care va li produsul acestui comportalnent (pe r{bnnanla
inregistrati): R. Gagne gi ulterior E. Eisner'-l prezintd trei categorii cle
) in ce conditii trebuie si se manifeste comporlamentttl; c'rbiective ce pot fi opera{ionalizate:
)i care sunt criteriile de evahtare a ttiveiultri de realizare ;i Obiectivele de stdp6nire a continutr-rrilor. disciplinelr)r. care
presupun achizitiile inlbnnalionale necesare proceselor <1e cunoagtere 5i
calitalii produ-sului.

' D. Coiibaba-Evulet. lq96

'Ch. Carstea.2000
t' \'irianc l9?9
dc l-ancslreere ;i C. de Landsheere, '1 citaii de C.de Landsliecre. l9'/9

142 l+J
 

obicctivc operationale in aceste cazuri este destul de dificila av,ind in

ale invitarii' claca vedere gradul de nesip;uran d in ceea ce priveFte rdspunsrrl. posibilitdlilc
co'mpfe .iensiune. Acestea prodLlc rezultate o]nogene
motncnte dil'erite: de diversificare a acestuia gi r-ru in ultimul rArrd posibilitatea teorctic
nu ir acelagi titxp pentru toli elevii cel pu in in
nulI cle a mdsura petfornranta.
Otriectivele dc transfer al achiziliilor urmiresc
fortnatea
In fortnularea obiectivelor operafionale se tecotnandd fcllosirea
capacihlii dc generaliz,are. traciusa in eclucalie 'i:t :'f:,itt"
toate situatiiie' verbelor care indicd un conrportament observabil.
priceperilor sfecifice. Dcli nu pot fi prer'dzute
irl-,pot.o,lt"ntirl insuqit intr-un auutnit cadru trebuie.
tt p:ili lt^i*lTj Taxonomiile autoriior care au studiat aceastd problematicd. oleri
(,t"l"tlt-"^t,t o' o listd cu aceste verbe din care prezeniSm cdteva e;temple peniru a
pr.r..n,,-,lui. in urma selecliondrii expelienlelor anterioare
ugura aplica{ia in cazul educa{ici fizice75.
analiza;Sicornbinarealorinf.uncliedecondiliileconcrete(capacttatc i Obiectir,'e cognitivc: a defini. a recunoaqte. e,r:prima. a
de sintezi)l
Obicctivele de exPrimare au conform descrierii
lui Eisner interpreta. a reorganiza. a explica. a clemonstra. a anlii.:a. a
dezvolta, a restructura. a evalua. a corllpara.
urtrtatrtarele caracteristic t:

Itn cornporlalllent final ce trebuie insu;it ci o > Obiective afeciivc: a acutnuia. a alege. a. cotr"rl-tina. a tisl,'itnde
- nr-t descritr
(probleme de corporal. a se conforma. a oferi spontan. a practica. a (se) juca. a
situatie educati\a in caie trebuie sd lucreze elevii
exploreze elc': ajuta. a incuraja. a arrtroniza. a orgattiza. a diliia. a rezoiva. a
rezol.'at). Elevul este solicitat sd reflecteze. sd
solicitate rezista.
-. sullt folosire ca tellle peiltru a caror rczolvare sunt qi uti rnijloc l" Obiective psiiromotorii: a identifrca. a rccurronfte.
dcprinderile insuSite anteiior' reprezentend totodata
-?

dr:scoperi. a reproducr:. a imita. a niitna. a rc;iliza (un nroclcl). a

de Perleclionare a lor:
* evaluarea sc realizeaz.it in funclie cle originalitatea 9l
standard de
seurnilicalia rezultatului. in absetila unui .,
pet'forurttrld (evaltrare subiectil'a a cnlitalii acliunilor):
detnoustra. a executa. a coordor,a. a aplica. a apela ia. i, triiiiza. a
contt'ola. a sincrouiza. a imbunrititli. a realiz-a ctr r-r5rilintir 1i
eficienf[. a modifica. a diversifica. a intertrrrcta" a inlproviza. ii
anticipa. a alcdtui. a s;irnboliza.

prof'esor. 18.2. Anaiiza resurselor cduca(ionale

Iltrr.crri conchicle afimand ca obiectivele de transfcr 5i ccle de
de
exprirnare se adr"r.ura f,ott"tot'inr'ilarii' in timp ce obiectivele
procese' Cr:a dc-a doua etap5 a proi"'ctirii didacti'""e oI-erd oca.rir
conJinuturilc'rr sunt legatc de rcz'ultatele acestol' analizdrii iunlror tipurilor de reslirse care se aflS _.la iiispc'zi1ia
"'"'""ii a.*ir"j
,tJrranir.
i..ti.i. eclucaliJrizice poare aborda prin specificul siu
cognitire 1i profesoruh,ri qi care au fost clasificate dupl cum ul'ntea;.al'{':
obiective de dezvoltare morfo-functionala' psihomotrice' a) Potenlialul de invilare se ref-erd la r. ecatlistnele dc' invdtare'
afective.
'lrebuie meniionat cd unele colllponainente specifice' cull] cstc apritudinrle. capacitatea de mernorie. inleresitl. nivclul l,itl-
in obicctive rlotric etc. dovedite de colectivul de elelr:
t:azui p.o..r.to, of..iit'"' sunt a;ncii -Ce transpus fizicd pot fi b) Confinutul procesului clidactic privegte intburtaliil':-
elev la educalie
operalionalc. O. ..gutu, *t''ititiitt unui mijloacele, programei de spccialitatc. etc' Arializa
(cognitir'. alectir'. ,psihomotor)
definitc din mai ,r.,utte f.,n.te de vedere acestui tip de resursi cere din partc'a profesorului capacitiltcir cic
datoritd irnpliczrrir .n u',itotutt a biologicului 9i a graduhri urare de a selecgiona in baza elicieu{ei. toa.te t:lctirentelc ce se inscritr iir
"'"'il;;rui rnanifestat de aceste
seueralitate achizilii' , r
motricitate
-^r-:.
"",t"t*tisporrive sau a elel]renreior desdrituri
oir.iprinelor
etc)
care opcreaza "u algoritmice (alergdri' "5 in ordine dupd B.S. Bloorrr. N. Nlctfessel. A Je\l'ett- cit3tj de

operalionalizareaobiecr'iveloresterelativfacil6' -,::-.: G. de Landsheele. 1979

'u L Jingu ;i l. Negre . 1994
Nulafelstaulucrurilecusitualiilecareirnplicdcrcativttatea.
afective' Fortnularea unor
atitudinile. imaginalia sau alte componente
r -+5

I +"t

categorie $i care fie fatorizeaza achizilia altor
',,icasta
conlinuturi de o mai rnare complexitate (logrca qtiinlificd). fie
reprczintf, continitturi care nu pot ti asirrriiate Ihra inter\rentia
profesorul ui (losica pedagogicd);
c) Resurseie materiale reprezentate de condiliile cle deslTlgurare
(said. aer liher. spatii improlizate). materiale didactice' obiecte.
instelatii specifice. etc. oferd posibilitatea unei aprecieri
obiective, lucru foarte important lin6nd conl de rolul lor in
actir,itatea de educalic fizica:
d) TimpLrl (dr.rrata lccliei) reprezinta de asetnerrea un factcr
obic-ctir de care trebuie linut cont in proiectarea unei leclii.
DLuata unei lec1ii fiirrd de regr.ril stabil6, implicA rnodit-lcari ale
vc.lurntlui sau intensitalii eFortuliri itt vederea realizarii
ob ic'ctivei i:t' prop ise.
[t.3. Ilabo l'trr',] strstegiilor educa{ionale
I
Operaliile specit'ice celei de-a treia etape trebuie sd urmdreascd
ei'rcienlizarcir clcrnersului didactic prin selectionarea meioclelor.
srsrtilrreior cle ac i<.inare, ftrmta iilttr de lucrtt gi modalitalilcrr concrete de
e.\ersar,3. in lirnclit clc t-rbiectivele stabilite. in aceastd etapi
inciusii pi i c,:u.nrea elortultii". elernentul central tl activitalii de educalie
i rzicii.
18..1. St:lbiiire a unui sistern de evaluare
Iistc impusd de nevoia de cunoa;tere permanentii a modului in
care se cles{I;oari procesnl, pentru a putea inten'eni prin corectdri in
rurrra er''aiutirii lbrrnatire (continu[] sau a celei sulnative.
in caclrul Iecliei se pot intilni arnbele forme de e','aluare a
nivei',rlr-ri de realizare a obiectiveior operalionaie sau de reierinld.
Evaluarea cunoStinfelor:
l. Pre zentali etape le gi operaliile clesign-ulrri irtstruclional apiicat in
eclucatie llzici.
'i cq. Cirsrsa.20tJ(r
146
CAPITOLUL XIX
EVIDEN]-A iN EnUCelrE FTZTCA
Evidenla este acliunea speciticd profesorului, care corrsta in
inregistrarea rezultateior ob{inute in activilalile des{E;;urate. in vederea
comparirii ci.r obiectivele stabilite.
Evidenfa este strdns legatil de planificare gi se impune in
vederea cregterii-eficienfei acesteia, urmare a complexitdtii activitritii de
cducalie.fizicd. in acest sens, evidenla trebuie s[ indeplineascii clorrd
condiliiT8:
- sl fie obiectivA;
- sd ile realizati. la tirnp.
19.1. Tipuri de evidenlS
Pen{ru educa}ie fizicd. literatura
de specialiriite prezinii
iirnriioarele rryuri de eviden(d:
s eviderrfa prelirninard care cuprinde totalitlrtca datelor n$ces&r
n {i cunoscute anrerior elabordrii dccurnentelor de pianificare: rrunienrl
eievilor' gi irnpirgirea lor in lunctie de sex, varsta, starea cle sdndtars,
fi niveiui bio-moiric (dac6 exist6 inregistrdri precedente).
o e\':lclella curentd care inchtde datcle cu privire la ac:tivitate:r
desfiguratr in fiecars lecgie de-a lungul unui $emestru sair an gcorirr, cu
ref'erir: ia: siir,raiia absenlelor gi scutirilor medicale apiinrte pe prrrclrrs.
notele sau calificativele prirnite de elcvi la rrcrivitriilc (:urellte.
rezullatele obtinuts la verilicdrile susfinute pe parcursul semestruliii sau
cele oblinute la dil'erite competi ii, oL'sen'atii cLtreute, e1c.
6 evidenfa bilan{ care ol'erd date despre rezultatele oblir.rurc dc.
elevi in perioade Ie de evaluare surnativd. de la sfdrgitul semestrelor, sau
situalia generalA din finalul anului Scolar. f'otodat6, se poiire elabora o
caracterizare cu privirc lir modul in care s-a desli;rurat procesul didactic
gi la nir'elul de realizare a obiecrivelor propuse.
Evidenla bilanl ot'er5 o bunii pare din elementele necesare
realizdrii evidenlei preiiminare din anui unndtor.
r8
llh. C6rsrea, 1000
147
 

19.2. Oocumente de evitlenfi

CAPITOLL]I- XX
in activitatea de edr.rcaf e ftzicd documentele de evidenlri EVALUARE,A tN EDUCATIE, FIZICA
i
sunt
clasificatc in dcrud categorii;
- docurnentul oficial reprezentat de catalog, irr cal.e se
consel'neazl situafia absenfelor, notele gi nre,liile obtinute Evaluarea poate fi definita drept procesul care petllitc
de constatarea nivelului cle indeplinire a obiectivelor ptopuse.
fit:care elev;
Scopr.r| evaludrii este in prinoipal acela de a preveni rilriArrcrile
- dclcur.entele neoficiare reprezentate de caietul prot-esonrlui gi in unn6, de a le constata din timp atunci c6nd existd-.^depistind cauzele
fi$a indi'iriLrali a erevurui cire incrud in general. ?nrr-o fonne
specificii fiecarui profesor. date pri'i'd rezultatele gi niverur gi stabilind rrrdstrrile necesare .o'itarii eqecului gcolarTe.
inregistrat de fiecare erev sau colecti' de ele'i. in coinpletarea
celor cuprinse gi in cataiogul clasei. Aceste documente nu u.,nt 20.1. Funcfiile evalu[rii
obligatorii, insi datoritd utiliGfii lor le putern semn'la prezcnta
in lnulte cazuri_ in procesul cle invdldrn6nt prrt fi descrise urmitoarcie {iiiiciii iri'-'
evaludri i80:
func[ia de constatare-precizeazd rezultatele obfinute ;i niodui
'
lin care s-a desfigurat o activitatel
n funcfia de diagnosticare-reler'6 elernentele carc au fir','liizat
Evaluarea r,:unogtinfelor: dr:s{h$urarea activitatii, plecurn gi pc cclc carc au irnpiedicat
indeplinirea totald a obiectivelor:
L Defiuili procesul dc evidentd
o fi.rnc ia rle prognosticare-privind i:r'olulia itlierioal'i e ti:rtii
gi rrieniionaii cor:ciiliile pe care proces, plecind de la situalia concretdl
acesl.a tre buie sd lc indeplineascd.
l. Ce tipuri de evidcnti cunoa.gtefi
r funclia de informare (sociald)-confirmi sau illilrrni trivelul
dc pregitire al diferitelor categorii de cii:
3 care sunt d.curnentere cre eviden{d utirizate in educatie ilzicd
sLrbie

sportil
si . decizie--prin care sc con{'crir o entrllrita pozilie uirtri
funciia cle
elerneut intr-o ierarhie, sau se accepta incacilarea iirtr-c anunlii"i,.
categclrie:
n functiir pedagogic[-prin care este stabiliti atdt cnii1.;rtca
cit gi niveiril 'ie reaiizare a oiritcli-''elor
procesului didactic,
propuse.

;e
l..linga. 1983
Ec'
v. I'udor, 2oo l

148 149
 

":;0.7. cvaluinii
20.3. Conlinutul evaluirii
in
cducagia fizicA Scolard evaiuarea activitdIii
clevilor poate
irnbraca una din liecare din cele trei forme de cvalua.re se poate intdln.i^in cirdrul
unndtoarelc lonnesi:
lecfiei de educafie lizicA, unde vor respecta etapele cunoscuteo':
- e'aluarea inilialrl (<riagnosricS) care serve$te Ia stabilirea F Veriticarea e:tte acliunea prin care elevii sut supugi la urrele
niveluirri de pregarire inairrica inceperii
activitafii; probe, a ciror natur[ diferl in lirnclie de elementul verificat.
'- e'aluarc' rbrrnliiva (continua) care
ofera
c.rrrolarii e'oiu iei c.lecti'ului de elevi gi posibilitarca In educalie fizica. ile cele mai muhe ori, verificarea este
. corective atunci c6nci int.*.n1irto. practici, cu exoeplia situatiilor in care se verit-rcd cunogtiufeie teorctice,
sitLrafia o cere; atunci apelindu-se la veril-rcarea orald.
'- evarLrlrea surnali'd carc constir,ie
rn.dalitatea de a stabiri la In situa{ia in care rezultarelc obfinute la probele administrate air
finalul activirafii, nivelul de realizare a obiectivelo,
i' cailrtrr Iiecdi'ei propur.. o valoare cantitativ6 (timp, distan{d, numdr de execulii, greutiili
de educafie fizicd consid.ro*'ofo.tuna manevrate) inten'ine operalia dc milsurare, care pernlite corupararea
^reclii
prezenra e"'aluiirii cie rip formativ.
care reprezintd in fapt tot o i,i.ra o. rezultatelor cu eventuale baremuri sau norme, pentru o aprecicrc cat
i.r'f,tare, ce c;l:ii elci'urui ocazia de a fixa
mai durabir
--'--' achizi{iire rgi rnai obiectiva.
toto(l,iii de I cunoa;te rreajunsurilc ain p.egatire.
in aceastl elapi se poate intdlni ;i tesr.area, carc reprcz.irrtd o
i)e'tru aceasra. susfine'm n*aa.irot"ru prezenle' varianti de vcrif-rcare prirr probe standardizate, denurnite in gc:rrer'rtl
trnor structuri
rr:crtLicr'cu'ar.rre no''ati'ii in verigile
tenratice ale r-rnei leclii, fe tot te:ite,
;:r.reuisr: ;riruiLri, pii' car. sa se poat. e'idenlia ni'elul )' Aprecici'ea uirneazi verificlrii gi este ,Jependentd dc notunt
de indeprirrire al
ecii v e or oi)();'a1 i rjn a le foi-rpLi I ate,
,-' b i
proirci irdministrufe. Ea poate ii thcua verbal sau prin sintlroluri.
I

/'\ceste siructuri . 1ti;r viza

;i perlbnnan(a tnasurabild a unei r\precierea ct':nst6 in reflectalea niveltrlui execufiei elcvultti.
denrirrcleri io:*r;ire, .u doar aspectur i'vrrlarii ,e deterntinat in trrna vcrificarii, in congtiinla ylofesorului $i enlilsre.t
i'scric 'rc'i cci;tiri crin cinci aruncari de pc'roc; ";;rr.;;:-;'.*.]^pru,
sd exesute r0 frotiri: sa unor iucieciili de valoare cu privire la actul niotric evaluai.
slri ^l.50rrL pri;r procccicul cu I '', pagi .t..
Gradul de subir'ctivisrn al aprecierii cregte in caz-ul utror proi'rt:
Sc coni;ider.a insd, ca aceastd forrni de
realrzaiir rJe i'ricare erev indepencte^t, liirzi
evaluare trebuie sa fle care nLl perrriit rnhsurarca (aprecierea nil'elului rie irtsu;irc ir
sprijinur prof'eso'rrui sau deprinderilcr nrotrir:e, e1c.) qi depiude in rrale nrdsuri de urmitoarele
altor colesii6r,
aspecte8't,
i. lecfie este necesara stabilirea u'ui timp destinat
fbri.ative, care v-a ti tbkrsit atdr pentru .czoluur"a e'aru6rii - graba manit'estat,1 in momentr,rl deciziei cu privire la actittnca
solicitrrilor ce situ Ces tigr,rratl;
aLltoc,rrectare,
r)entru aceasta din urmS frind o mocialitate ...ta
a. '- '.enilin[a de n incuraja elcvii care nu rnanifest[ increderi: in
sridr-a n'urriir'iil ..recidiveior..., in exr;cutia aceleia;i
strlcturi motrice, fortele propriil
prirr reientia superioara ia nivelul m..mcrriei
de scurtl dural6. - starea psihica a profesorului ln momentul erprecierii;
T'orodati' ea reprezi'ri gi o modalitate tie
se lri.tocralrrczc. aspcci imponanr pentnt practicarec
a-i deprinde pe elev sa - niveirrl dc pt'egitire gi experienla profesomlui;
inOepenOc,rta a .- cauze de alta traturd (plasamellt necc)rcspttnz.ltor, t:golnot'
ererciriuiui ilzir
etc.)
i lJt.rtarca este acliunea prin care se materializeazit in note sau
calit'icative acliunilc primelor doui etape.
r'\' l'ildor l00l
t" tt Gh. Car',reo, 2000t V. 'lLrdor, 2001; Nlonica Stanescu, ?002
l. Jinsa 5i {. Neglrcr, (99.1
$'
tiupii [i. Popescu, citat de Gh. CArstea, 2000

r50 l5l
 

a exerci iilor flzicc:

l'lotele acordate trebuic sd indeplineascd trei funclii: . capacitatea de practicarc indepen<lerrtl
* funclia didacticd prin care este eviden{iat nivelul de insugirc r trivelul cuno;tinlelor teorctlce;
. atitudinea subiectului fala dc educatir:
lizica:
al materialului predat. atit din ptrnct de vedere cantitativ (prin
comparatie cu pr'Jgrama de specialitate), cat gi din punct de
vedere calitatir,. Totodatd este indicat[ tendinla progres-regres a 20.5. Metode de evaluare
elevului discutate din
- fitnclia educativi prin care se umrdregte detenninarea la in educalie fizicb metodcie de r:valuare trebLrie
in lcest [ei' au lcst
pcrspcctiva aparlerrenlei la din ctapeie evaluarii
llecare elev a unei atitudini pozitive, active $i coll$tiellte,
dc rneiodcs6: de icrificare. dc aptcetcrc
rnen{inand totodatd gi un interes crescut pentru activitatea de descrise urnlatoarete ant.-oorii
educafie fizic6. Ilentru aceasta este necesar ca nota s6 incurajeze qi de ntltare .

progresul ;i evolulia elerului, dar in acela;;i timp si proatd fi

argumentatl plauzibil de cdtre profesor: Nletocle de verificare - constau iti: Ci-
e a. t"tint"t stabilite in Sisternul r'atioltal lcolar
- func1ia sociald prin care subiectii sunt icrarhizali in fuucfie probe
rje rezultatcle ob(inutc, 9i se oferi totodata posibilitatea orier-rtdrii .uuluur. la disciplina educatie fizica:
prol-esionale a acestora cdtre domeniul in care dovedesc reale . probc de verificare stabilitc dc fiecart: prolesor:
posibilitali. . probe care vizeaz6 cuno$tintele cle specialitate:
t-rzica;
Accstor funclii se poate alhtura gi cea de adaptare a planificdrii r rlrdsurarea rndicilor de dez-voltare
ii
pr;'cperl
prcrbe care presuputi exccutarea
unor tlcllrind€ri
aclivitalii cr-trente la rdspunsul elevjlor. in lederea realizirii obiectivelor o
tnolrice in toniilii tle cottcurs regtlIat,retrtar ciesf:r5rtrat:
propuse" c\rgal)iz|tt()tici 5i rrctociica
* incleplinir.uLn.r, sarcini cle nitura tlnor vcrlLll'
(atnenajarea tptii"r"l cle tucru' conclttccrca
20.4. Criterii de evaluat'e in activitatea de educa{ie fizici
arbitrarea ttnor intreccri' etc'): ,.r^--.- ,r'r,o .',r .r'
Er.ahrarea subiecfilor la educa{ie fiz-ic[ trebuie sd hc realizati in cobSenlareacurentiacler,ilorpei-ltrueculegedtrtccill]I.ii:irc
elc'
acestora' reaclia lir elort'
la comp,ortanrentul
traza r:nui sistcur al criteriilor, care sd perrnitd o privire cle ansarnblu
asupra rezul ttrtelor oblinute. vet'bal sau prin simboluri'
dr't1"it

i-a urmdtoarele criterii, prez.'rn"rate in literatr.rra de specialitatc"'. Nletode dt apreciere - se aplica

pot fi aclar-rgarc $i altele desprinse dirL experienla didacLics a fiecdrui cuttr tlrlneaz.a: lcztrlr,aielor li, tttre le
c lllctoda alrsoluta' care perl'tlltc' ral)ortal.ea
profesor:
r proElesul realizal rJe subiect itt raport cu nivelrrl inifial; baretlluri sa\I 110rl.l1e'
realizeazi aprccierca
prin cotnpararcil
3 perfonuanta mctricd ap:eciatl in luncfic de anrtrnite nL)rnle, o $etoda
"l"tit';.'care
sau prin comparatie cu rezultatele celorialli subiecli: tezuiiatelor lir nivel de gtuP;
progresului indir idutl:
. nretoda aprecierii pJ bu'u
nivelul dezvolterii fizice; 'I cxccutic a trnor aotc siru
a"
. cantitatea 9i calitatea elementelor insuqite, raportate la metoda ;;;;;;;i;"tit'i'i
prevederile programei de specialitate; iricir:prinirc ir I'rlt]r sarcini ce
. capacitatea de generalizare a subiectului exprimatd prin :"t'il1["JT:i:'::ilil'"rui .de'
melodlca'
LraLttrf, org'anizatoricd
sau
aplicarea in condilii de intrecere, de activitate indcpendentd, sau
activitate cotidiand, a achiziliilor speciltce domeniului;

st'Gh, Cirstea. 2000 colnpletat de noi

s5 (ih. Carstea. 2000: Monica Stenescu. 2002

t)J
152
 

lvletode dc nofarc - in aori',,irafea de educalie fizici i'rbraci . nivelul la care reu$e$te s6 determine insuqirea ;i valorilicarea
Lrrmitoarelc forme: intbrnialiei de cltre subieclii sii;
o prin caliticarir'; o strategiapred6rii con[inutului.
r priri noti;
r prin pu.nctaj carc ulterior se transtbrmd in notd.
20.7. Evaluarea lecfiei de educatie fizici
J)e ntru a trferi o irnagine lnai dernersului diCactic
exacfd O evaluare a lecfiei numai prin prisma coordonatelor efbrtului 9i
speciiic educatiei fizice, procesul de evaluare poate fi extins asupra
a rezonanfei funcfionale pe care acesta o are la ttivelul orgarrisntului
lectici pi activitAtii profesoruiui.
elevului, pare insuflcie nti dacl linem seama Cc cotnplexitatea
procesului de tnanageriat al lecliei.
20.6. Evaluarca activitllii profesorului in vederea unei estimd.r'i obiectivc a Iecliei consideriim ca strnt
luecesare rcferiri la urmdtoarele aspecte:
Cc inseamnl un cadru didactic bun? Iati o intrebare care poaie I e lbrtiil in leciie - i.rrin parameirrll ilensiiatea ieciie i;
sriscita rispunsuri ciiferite in funclic de aspectul luat in calcul; i continutul le cliei;
cLlnoftinlele pe care le deline, din pirnct de vedere psiho-pedagogic,
) forma aleas6;
organiz-aicrric etc.
) desfl;urarea lecliei;
Pentru G. De Lanclsheere rdspunsul esle ,,cel cc reu$egte si
Abordarea acestor crite rii trebuie fdctrtA in sistenl 9i cirept
obiinl dr: la elcvii sii rezulrate cle cea mai bunI calitate,'.
uitrraie nir indlirznirn sd: proirunem o ierarfuic a irt-rpt'rrtan ei ior {lc teanla
,1r(:esta (proii:sr_rrul) este bun nu la modui abs'lut, ci i' iunclic
de a nu nedreptalii alte eventtlale pireri.
dr: cr:reamd cie variabile care pot influcnla aprecierea: elevii, materia
O apreciere numtri dintr-ttn singur punct de veclere atrag"e duird
crirrt c:;t* predata, ruetoda fcrlssili, condiliiie didactice etc.
:;jrre un grad cle subiectivism clcstul de riclicat, intrucdt aii.l ctltll se va
sci,pul e'aluirii cadrului didactic este in prinrul rd.d de a cre$re yedru in i:ontinugi"c. nici unul dintre parametrii nu oi'crii o irragine
c:alitltca F)rocesuhri de predare a informaliei. penrru accasta evalLrarea
rotali asupra r.rnci lec{ii.
s. n'|-ra(e t)ce cu privire la activitatea generali desfhgurard de proli:sor
lriirlar:ticI ;ii extradidacricd). sau intr-un mod restrictir,. cu referiri d.rar Corrtinutul lec{iei
la rinul dintre aspccrele activit[lii ciepuse. Ll.sre unul din inclicatorii care rrebuie apreciat atdt dirr punct de
0 scala cje evaluare propusd de Universitatea din ldahosT se
vedcre al ca-ntitalii, lucrru rt:alizat prin parametrul densitatc, crit qi prin
ira;:eir,:i pe analiza caractc'risticiror prof'esorilor
9i a responsabilit6 ilor prisma calitalii .sale.
spccifice actir,itdtii de predare, ranortate la patru domerrii:
Aspcctui calitAlii este Supus in mirre rndsttrit subiectivisrrrtllui,
- calitali pcrsonale;
insa consicler.im ci prin aprecierea concclrdan[ei dintrc 1letodelor 9i
- caliiali sociti-profesionale; rnijloacelor selecfionate ,Je profesor 9i obiecrivele opcrafionale propuse
-' gonducerea activitfltii gi proceselor din
cadrul lectiei: in leclic. a rnodului iu care se realizeaz[ comunicareit intbrnraliei,
- tehrici cie predare. pr..urir gi a orient.lrii in funclie de particularit6 ile cok:ctivului. se
Ilirreinlele:r cir asemenea profile de evaluare por rcuni criterii dc poate obline un grad clestttl de ridicat de obiectivare'
'
referinga multiple;i variate, insa din punctul nostru de veclere calitatea Eficienla metodelor 9i mijloacelor fblositc 11'.1 se poate delnonstra
prol'esionaid i: unui cadru didactlc se poate aprecia din doui clec0t pcrst lacium, dar alegerea formaliilor
de lucru 9i modalitalilor de
pci-:.rpeclivc:
exersare in vederea unu] numdr de execulii
optim in raport cu
materi;rlele 9i instalaliile oiera posibilitatea urrci aprecieri
t?
prezentatA de l. Jinga, 1983 irnediate.

154 155
 

'f'rtodatd, integrare a lecfiei in sistemul tematic al unui ciclu oGri Evaluarea cunogtin(elor':
un clemr-rnt in plus pentru obiectivarea andlizei.

F'orma lec{iei L Ce este e'"'aluarea'?

l-ributard confinutului gi structurii, forma lecliei este elemeniul 2. Cuuoagteli func{iile erraiuirii?
estetic supus atengiei noastre gi reprezintd rnodul absolut original 3. Prezentali qi anaiizati tipurile dc evaiuare.
propus de profcsor pentru imbinarea elementelor de conlinut ;i sitrrarea 4. in ce constl confinutul evalrrd.rii in eclucalic Uzica?
lor intr-o structura care sa asigure logic6 gi cursivitate actiunilor. 5. Care sunt criteriile de evaiuarc a activitirlii subicc"rlor
Atractivitatea rni.iloacelor ;i ftrlosirea obiectelor ctr rol didactic educa ie fizica qi sport?
contribuie hothrAtor la creqterea ernulaliei gi gradului de participare in 6. Prezentali qi analizali tnetodelc de cvaluart:.
rdndul clcr ilor.
'7
Curir sc realiz.eaz.h evali-tarea activitatil pr,rt-csoruhri de eriucalie
Astfcl. desfii;urarea lecfiei sau a anuurilor lllolnente strb {bnnd fizica f sport?
de joculi va oI'cri intagir''ea relaxatd gi creativi a colcctivului in 8. Care sunt lepe rele care perurit evalltarea olricctii'a a leciie i 'jer

condiliilc unei irnplicdri depline, necenzurate decit cle regulile itnpusc educa{ic fizici qi sport?
in.joc. in (intp ce lolosirea elententelor de intrecere, a parcursurilor sau
traseelclr aplicative desflqurate in ritrn propriu sau sub fornt,i de gtafeta
vor cre$te dinamismul gi densitatea leciiei, evidentiind totodatii latura
ludic,i a indiyidului.
iiorttpofiarnerttul clevilor. disciplina. gradul de participare 1r
interesul uranife stat de cr:lectiv intregesc imaginea unei lec[ii de
cducatie fizica.
in concluz-ie. puiem spune cd fornra este tlociul prin care
prol'esorul oferii privitotului un spectacol itt care protag,rniqtii sunt in
auslaqi tinrlr pi bcncficiari.

Couducerea lecfiei
intrcg registrul activitalilor intreprirtse de un piolesor pentru
rnanagcriatul lec{iei qi ntenlionat de noi pe larg in capitolele anterioare.
poate fi considerat amprenta pers,onalS in modul de plarlit'icare 5i
apiicare a prevederilor progranrei in realitatea grupului de elevi'
Stilul predare, posibilititile de coitlunicare 9i demonstrare
sunt specifice fiecdrui profesor, insd acesta trebuie sd dea dovadi de o
inalt6 tinuti profesionall, de tnaleabilitate gi deschidere in abordarea
diferitelor colective, pentru a asigura eficienla procesului de transmitere
a inforrna{iei.
De acest aspect depinde iu mare misurir 9i rdspunsul colectivului
(pnncipala variabild a procesului) ia soiicitarile din cadrul lec{iei.

t5'.7
156
 

GAGEA. ADRIAN. Biomecanica teoretic6' ecl scristrl Goricun'

BIBLIOGRAFIE Bucureqti,2002.
Editis' Bucure;tt'
JINGA; loAN. NEGR-E'|, ION, iiivalarea eficienta'ed'
II)lrNE f. .lllAl'j-PIERRli, \"rers une pedagogie de I acte n-roteur. ed. I 994.
Vigot. Paris. 1990. De I-ANDSI{EERE' VIVIANE. De LANDS}IEERE' GILBEI{'|'
BOTA. r\l-ll{-A,. Bioritmurile gi perlbrmanla in educagie fizica gi sport. Bucurcati'
ed, Deilnirea obiectivelor educaliei. ed. Diclactici 9i Pedagogic6'
libc. Bucure$ti.2002. 979.
BOT:\. CORNITI-lA. PI{ODESCU. BOGDANA Fiziologitr educaliei
1

MAM.jo, ITENA-IO. Les bases de I' entrainement sportit, Ed' Revtte

fizice 5i sportuiui- L.rgofiziologie, ed. Antirrr ivireanul, 1997. E.P.S. Paris, 1994.
BUT A, CORNE t- IA. F.rgotiziologie. ed. C lobus, Bucurepti.2000. 'fratarea diferenliati in educalie fizica' ed'
I\,IAROLICARU. MARIANA,
CziRSti:,2r,. GHEOI{GHE, Metodica educaliei fizice pcolare, ed. Petru Sport-'furism, Rucuregti, 1986' --r..-i j.i^,,"-
progratuttre-planihcare in
Maior, Bucurcgtr. I 999.
'[-eoria t't1 fe-fEOOOnnSitl, SILV1A,
CARS'IEr\. GI{F-ORGIlt-. 5i rnctodica educaliei frzice $i sportului, anlr'cnamenttll sportiv' ed. Scmne. Bucuregti' 2001'
educaliei
ed. ,,\l'j-DA. IJucuregti. 20f)0 MITRA. GFIEORGI-iE. MOGO$, ALEXA|\]DRU, N4etodica
CARS'l'EA. GHEORGFIE, Didactica educaliei fizice, A.N.E,F.S., lizice gcolare.,:d. Sport'Turisrn, Bucurelti, I 980'
gi PcdagogicS'
l}:cr-rre;;ti. 200 I .
NF.hC$U. tOAN. Inslruire gi invd{are, ed' Diclactic6
Cirl{Glll'l'. IOAN, Ir4etocle de invAlArnarrr, ed. Didactica gi Pedagogica
Buc, i 999.
l99'l
I{.A.. Ilucrire)ti. I 9t}7. NICOI-I\, iOAN, Pedagogie, ed Ditlactic[ ;i Pedagogic['1]ucure1i
COi-lllALiA-EVl-llE.1'" tlUMlTRU. Proiecrarea didactici ptiin ifici 5i s.tAl.lgscll.N{ONlL;,;.,"Metodica educalici tizice. a.N.ll,F.S..l}ucurclti,
ininlcrrrcntar,.r.'. ei iu iictivitatea sportiya dc pertbnnan 4, Rev. ,.$tiinta
20'12.
spor"tulrri". nr .1. i 996.
S].aNIESCIJ, MOI'JICA, Strategii tlc inVdlare
motricl prin imitali"'' c'd'
CiiCO$. CIONS'l'AN'fltri. Pedagogie, ed. Polirom, Bucuregti. 2000. S.,"^., Bucure;ti, 2002.
eclucalie fizica' ed' Afir' Buct'tt'e;ili'
lJi{ACNEA. ADIUAN, AURA, BOTA, l'eoria activitalilor motrice, ed. 2002
Senfl.qXCrfU,'SOfUN. f-eclia cle qd. Cartea t,Jni'c';sirara-
Drdacticri ;i Pedagoeica R.A.. Bucuregti, 1999.
iffii"XOfU, SORiN, Meio,iira eclucaliei f;zice,
DIiAGNITA, ADRIAN, (coordonator), Teoria eclucaliei fizice qi sportului, Bucuregli. 200'l'
curs
sr:G"ioru. sORIN. Metodica educaliei tizice.
ed. Fest. Ducure;ti. 2002. universitar^
DRr\GNIrA, ADI{lAN. SILVIA, MATE-TITODORESCU, Teoria Bucuregti,2005, r..r n;r^. -
comunicdrii' Ed' Didacttcit
'
sportului. ecl. Fest, Bucure;ti, 2002. goiitu, LALREI'ITIU, Pedagogia $t

lJitAiiNEA. z\.DIll.\N colab,. Educalie fizica qi sport -- teorie 5i Pedagogici 11.A,, Bucure$ti, 1997'
dirlactic6. ed. I--csl. Ilucureyti, 20C6.
TUDCR, \'f.[RGIL, concliiionale' coorclinative 9i iritcrineiliarc
EPUR\i\', MlFiAi. lvioclelarca conrluitt:i sportive, Ed. Sporr-Turism. .- component. tupuiiiafii'tot'itt'.t'd lL\l Coresi' Bucureqti' lc)99'
Bucure$ti. 1990. "1. 'E,,,oll.iur.u iti educalia fizicri ;colara' Fd Printech'
TUDOI{, VIRGIL,
E.PllliAN, MIHAI. Metodologia cercel6rii activitdlilor corporale, Ed.
tltrcureqti, ?001.
,{irr'.l.:I] S. 992.
TUDOR, VIRGIL' Teoria educaliei fizice
qi sportului - Cnrs ur:ivcrsttar'
I-IPURAN. MIHAI, HORGLIIDAN, VALENTINA Psihologia educatiei ANEFS, Bucuregti, 2004.
fizice . Bucureiti, 199.+.
FIIt[A. ELijNA, N'letod jca educalici lizice qcolare, vol. I, I.E.F.S..
Bucrrregti. 1988.
CaGi:A, ADRIAbI, lt4etoclologia cercetdrii in erducalie fizica gi sport, ed.
irundalia Rorniinier de rnaine, Bucureqti, 1999.

r59
r58