> 32 * Manwal de sterligare Pisroivle acest un aba nine de stesizte, Mati eh nicile de aml sunt proiectate si detind si si nt prot leyind si s& protejeze dispozitivele pentru a facilita sterlizarea gi menfinerea steriliti sisi permit inclepartarea aseptica a conjinutului trusei la punctul de utilizare. Materialul selectat depinde de me- toda recomandati de sterilizare si trebuie si se conformeze standardelor internationale". frtia creponati si hirtia care combina celuloza cu fibrele sintetice este utilizati in mod obignuit ca material de ambalare aer din pungs se elimind prin aplsare uyoari gi se asigurl cX exist cel putin 2,5 cm suprafagi disponibilé in jurul cclor patra laturi ale margi- nilor pungii. dura, in conformitate cu parametrii de etansare corespunziitori. Este importanti existenga celor trei canale de sigilare, iar pachetele sunt sigi- Jate la o distanyi de minim 2,5 cm de margine. in cazul in care se im- pacheteaz4 un instrument in ambalaj dublu, adici doud pungi, dimen- siunile pungilor trebuie selectate astfel incat punga interioard si nu se plicze. Punga interioard trebuie de asemenea sigilatd, iar partea de hir- tie de la ambele pungi trebuie si se suprapuni. De exemplu, hirtie pe hantie gi film pe film. Scanned with CamScannerManual de sterilzare © 33 De refinut! Asezarea pungilor in autoclav se face intotdeauna eu partea de ie sexe wgilor | ‘ le hdrti pe partea de hirtie a pungii adiacente si respectiv plastic pe plastic, pentru a permis evacuarea corespunziitoare a acrului si penetrarea aburului. © Pungd de bartie cu partea superioara care se sigileaz3 la cilduri si ind tor de abur EN 868 — 3 si DIN 58953, patter? si6, as Pungile de hartie sunt potrivite pentru sterilizarea cu Al i I : s Z bur, Oxid de etilens, i ‘ ne si Raze Gamma, nu se folosesc Pentru steri- Pungile de hartie trebuie umplute numai 3/4 din capaci ang ie tr ipacitatea lor. Trebuie lisat un spatiu liber de cel pujin 2,5 cm in jurul celor patra la. turi ale Pungii pentru a se evita desfacerea acestora. Sigilarea pungilor se face la temperatura de aproximativ 180°C. Pungile de hartic se sigileazd cu aparat de sigilat automat (rotativ), Aparatele de sigilat cu pedali pot cauza Probleme deoarece pot si ri- mini canale nesigilate. ont le reutilizabile rigide sunt utilizate in cazul sterilizatii truselor mari de instrumente chirurgicale prin metoda abut sub presiu- ne. iniu, polimeri cu densitate mare sau metal si plastic in combinayie”. Perforatille in baza si capacul containerului sunt cAptusite cu un material HEPA permeabil Ia abur (filtra permanent sau de unica folosinfi). Pentru asi- gurarea eficientei este necesard inspectia si intrefinerea de rutind a con- tainerelor. Astfel acestea trebuie si fie verificate pentru pastrarea etan- seitigii si trebuie finut cont de faptul ci exist o durati de viagi a gami- turii capacului, dupa care aceasta trebuie si fie inlocuiti. Garnitura tre- buie si fie schimbatd si in cazul in care prezinti semne de deteriorare. De asemenea, existi o durati de viati a filtrelor (excepfie cele de unici folosingi care se arunci dup’ fiecare ciclu de sterilizare) dupa care acestea trebuie si fie inlocuite, la fel cum trebuie inlocuite si filtrele de- teriorate. Manipularea filtrelor permanente trebuie si fie ficuti numai de c&tre personal instruit pentru a preveni deteriorarea acestora. Se in- terzice asezarea de obiecte ascufite in partca de sus a containeru ita perforarea filtrelor. Ans | Penn caval in ee se observa orice fel de deterioriri ale containere- repa i i tainerclor igatori or repara. intrefinerea gi repararca con f se ee efectatd norma de cite personal aie pentu a 04 Pt ne in pericol siguranga acestora. Scanned with CamScannerSTERILIZAREA Sterilizarea este un proces care distruge sau elimina toate formele de viatd microbiana si care se realizeaza in unititile sanitare prin metode fizice (sterilizare cu aburi sub presiune, sterilizare prin cdldura uscata, filtrare, iradiere) sau chimice (sterilizare cu oxid de etilena, cu plasma gazoasi de peroxid de hidrogen, cu lichide _ sterilizante).[39] Probabilitatea teoreticd a persisten{ei microorganismelor trebuie sa fie mai mica de 10°. Reguli generale aplicate in activitatea de sterilizare: > Orice unitate medicali trebuie sa garanteze sterilitatea dispozitivelor medicale achizitionate de pe piafa sau sterilizate in spital; > Toate instrumentele chirurgicale, materialele textile, obiectele, solutiile care patrund in fesuturile sterile sau sistemul vascular, trebuie si fie sterile; > Dispozitivele si materialele de unica folosin{a nu vor fi niciodata resterilizate; > Trebuie respectate circuitele functionale ale instrumentarului steril/nesteril; > Oconditie obligatorie pentru eficienfa metodei de sterilizare este curafarea in prealabil a obiectelor. inainte de sterilizare, instrumentarul se supune unei curafiri minutioase prin inmuiere 8- 15 min. in apa rece sau cu adaos de dezinfectant (ex.:Ampholysine plus, Amphosept BV, Instruzyme, Sekulyse), apoi se spala gi se clateste; > in aranjarea truselor si pachetelor trebuie si se evite presarea materialelor moi, degradarea lor si eventuala contaminare a trusei (masa maxim admisa este de 5 kg). Tr Ci Metoda este folositi doar in cazul in care materialele supuse sterilizarii pot fi deteriorate de cildura umedi (pulberi, uleiuri, instrumente ascutite). Caldura ridicata in prezenta aerului, initiazd procese de oxidare a componentilor celulari, procese dublate de denaturarea rapida si extinsi (pierderea conformatiei moleculare), in special a proteinelor. 80 Scanned with CamScannersunt potrivite pentru toate materialele, iar timpul lun; microbienc, o face neeconomica. Sunt recomandate urmitoarele combina{ii tem sterilizare eficienta: > > 1g necesar distrugerii peraturi/timp pentru o Exist& doua tipuri de procedee utilizat > static - in care aerul, incdlzit de rezistentele electrice de la baza aparatului, se va ridica prin convectic in partea de sus a incintei; > cu aer forjat - existi in plus un ventilator care impinge cu mare viteza aerul cald prin spafiul de sterilizare, permifand un transfer mai rapid al energiei de la aer la instrumentar. Eficienta sterilizarii se apreciaza: 1. la fiecare ciclu - prin temperatura atins& si prin virarea culorii benzilor adezive, 2. la 1 lund - prin efectuarea de teste biologice 3. sila 6 luni prin revizia aparatului. Pentru verificarea procesului de sterilizare sunt utilizati sporii de Bacillus atrophaeus. Procedeul se foloseste pentru sterilizarea sticlariei de laborator, a instrumentarului stomatologic, a talcului, parafinei, dar nu si pentru solutiile apoase, obiectele de cauciuc sau materialul textil. B. Metoda presupune expunerea materialelor la contactul cu vaporii de apa sub presiune (c4lduri umeda), fiind considerati cea mai eficienti Permite sterilizarea instrumentarului chirurgical, a mat lului moale (la . (la 2 atm, 121°C, 30 min), decontaminarea _degeurilor/sterilizarea_ mediilor de laborator, a perfuzabilelor. Distruge microorganismele prin coagulare ireversibili, denaturarea enzimelor si a proteinclor structurale. Un tratament corect prin autoclavare va inactiva toate microorganismele de tip bacterii, fungi, virusuri, precum gi sporii bacterieni. Pentru inactivarea prionilor, durata de autoclavare trebuie dublatd. Pentru o sterilizare eficienta este necesara respectarea timpilor de sterilizare: > ai fazei de pretratament (realizare vacuum) gi preincalzire; » ai fazei de sterilizare; > ai fazei de posttratament (postvacuumare) — prin care se elimina excesul de umididate, aga incat in final textilele Scanned with CamScannersterilizate pot avea o cre (pentru sterilizatoarele n Se verificd eficienta sterilizarii prin: 1. Pentrs fiecarecielu de seiizare > Inregistrarea permanenti a parametril ici — dit temperatur’/presiune; is aire > Virarea, numai peste o anumit& temperatura, a culorii benzilor indicatoare adezive, a hértiilor de impachetat speciale, a indicatorilor plasafi in. pachete (dacd virarea nu s-a realizat materialul este nesteril) . stere in greutate, de maxim 1% 2. Zilnic: , > Bioindicatori ca Bacillus stearotermophylus - 0 fiol& confinand spori de Bacillus stearotermophylus este supusi sterilizarii, apoi este insiménfati pe un mediu adecvat, continand un indicator care isi schimba culoarea in cazul unei activitati metabolice a bacilului. Fiolele Stearotest isi pastreaza culoarea violet la 120°C (virarea culorii in nuante de maro denotad atingerea unci temperaturi mai mari, iar modificarea in galben a indicatorului de pH, o temperaturi mai mica); > Verificarea penetrarii aburului prin testul Bowie&Dick (dimineata, inaintea primei sterilizari) - intr-un pachet textil se insera o hartie speciala; schimbarea uniforma a culorii modelului geometric semnificd penetrare corecti. in caz contrar, sterilizatorul nu se foloseste si necesita revizie tehnica. 3. Trimestrial se impune revizie periodica, dupa care se verificd: > Diagrama temperatura/presiune; > Testul Bowie&Dick,; > Controlul umiditatii textilelor - sterilizarea unei casolete de proba cu 20 g tifon impaturit, cAntiritd inainte si dupa sterilizare. Se eticheteazi pachetele cu data, ora, sterilizatorul, persoana ce a efectuat sterilizarea si se inregistreazi in caietul de sterilizare. Durata persistentei stiri de sterilitate este de 24 h pentru casolete/cutii, 1 Tuna pentru materialele ambalate in hartie speciala si 2 luni pentru materialele ambalate in pungi de plastic, cu conditia menfinerii integritagii ambalajului.[40] ntru spalarea chirui Scanned with CamScannerD. Flash Sterilizarea ce permite penetrarea rapid a aburului, Este permisa pentru obicctele/instrumentele ce nu pot fi impachetate. sterilizate gi stocate inainte de utilizare, sau cdnd nu exist timp suficient pentru autoclavarea clasici. Nu este recomandata pentru dispozitivele implantabile gi nici ca metodi de sterilizare de rutind, deoarece absenta ambalajului protectiv permite contaminarea in timpul transportului, parametrii de sterilizare (timp, temperatura, presiune) sunt la valori minime ¢i nici nu exista indicatori biologici de monitorizare a sterilizarii. u. Folosirea cdldurii ca agent de sterilizare nu este singura optiune, deoarece denatureazi o serie intreagi de materiale termosensibile, cum ar fi: materiale biologice, fibre optice, electronice sau dispozitive din plastic.[42] in acest caz se foloseste sterilizarea chimica, ce se realizeaz la temperaturi relativ scizute (50-60°C) gi utilizeazi gaze sau lichide sterilizante. In cazul utilizarii gazelor sterilizante, expunerea materialului de sterilizat se face la concentrafii mari (5-10% volum/volum) de gaze tt de alchilare), peroxidul de Hoge, . Lichidele sterilizante, care sunt i lezinfectante de nivel inalt, cuprind peroxidul de hidrogen, acidul peracetic, aldchide reactive ca glutaraldehida sau ortoftalaldehida. A. Sterilizarea Chimica prin imersie/in lichide sterilizante cuprinde 3 etape: > decontaminarea, cel putin de nivel mediu, urmata de curdafare; > sterilizarea prin imersie; > clatirea cu apa sterila. Este practicati in sterilizarea endoscoapelor, _ fibroscoapelor, jnstrumentarului__di ii compozite, termosensibile. B, Sterilizarea eu oxid de etilen’’ ~~~ ‘Metoda se aplic pentru obiecte sau echipamente termosensibile - material plastic, materiale compozite, materiale fragile. Oxidul de etilend este un gaz inflamabil, iar la concentratii de peste 3%, toxic. La personal poate determina dermatite de contact, iritafii ale mucoasei respiratoril, 83 Scanned with CamScanner+ 0 desorbtic insuficientii poate cauza_pacient “stenoze traheale, colaps cardiocirculator, alergii. rear: > 4-8h, cu faza de sterilizare propriu-zisa de 180 min. la 37°C si presiune subatmosferica; > sau 2-5 h, cu faza de sterilizare propriu- la 55°C gi presiune subatmosferica. Faza final de desorbtie necesita un spaiu special, ventilat, in care este interzisa stationarea personalului medical. isi de 60 min. Cc Formaldehida este adusa in stare gazoas trodusa in incinta de sterilizare, la o concentratie de 8-16 mg/l. Un ciclu de sterilizare integral dureazi 3-5 h, cu faza de sterilizare propriu-zisa de 10 min., la 73°C sau 80°C si presiune subatmosfericd sau 30 min., la 65°C si presiune subatmosferica. Un dezavantaj al metodei este potentialul mutagen si carcinogen al formaldehidei, ceea ce impune luarea unor masuri deosebite pentru protectia personalului. D. ‘Acidul peracetic este un agent oxidant putemnic, care actioneaza si in prezenta impurititilor (de exemplu in cazul sterilizarii endoscoapelor). In 1988 s-a introdus un sistem automat de sterilizare chimica a instrumentelor medicale, chirurgicale i stomatologice, utilizind acidul peracetic in concentrafie de 35%, impreuné cu un agent anticoroziv. Dupa introducerea in incinti, are loc dilutia cu ap distilata a acidului peracetic pani la o concentratie de 0,2% si o temperatura de 50°C. E. Stefilizarea eu peroxiduldehidvogen Peroxidul de hidrogen este un agent oxidant foarte putemic. in sterilizare este utilizat la concentratii inalte 35% - 90%. Avantajul cel ‘mai mare al acestui agent este timpul scurt al ciclului de sterilizare, 25- 30 minute. In 1993 a fost introdusi tehnologia cu plasma de peroxid de hidrogen ca metoda de sterilizare. Starea de plasma este obfinutd prin parcurgerea urmitoarelor etape : > Eliminarea aerului din incintd (vacumare); > Introducerea peroxidului de hidrogen 6 mg/l in incintd si vaporizarea acestuia sub actiunea vidului si @ temperaturii; > Obfinerea stérii de plasma, continfind multi radicali liberi reactivi, prin iradierea gazului cu microunde sau diferite radiofreevente; Scanned with CamScanner> Sterilizarea (distrugerea microorganismelor) prin actiunea radicalilor liberi asupra proteinelor, acizilor Brasi, acizilor nucleici din constitutia acestora; > Eliminarea excesului de az si introducerea acrului pani la presiunca atmosferici. Procesul se desfasoara la 37- 44°C, un ciclu avand 75 de minute. Daca exist umezeala in incinta, procesul de sterilizare nu se Poate desfasura. ws. Scanned with CamScanner