METODA PROIECTELOR ÎN CONTEXTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ACTUAL

1. De ce învăţare bazată pe proiect?

Iniţiată de John DEWEY acum un secol, susţinută şi popularizată de W. Kilpatrick metoda
proiectelor a fost încă de la început fundamentată pe principiul potrivit căruia „ viaţa este o acţiune şi nu o
muncă la comandă şi că şcoala, făcând parte din viaţă, trebuie să-i adopte caracteristicile” (Planchard E.,
Pedagogie şcolară contemporană, Bucureşti, 1992, Editura Didactică şi Pedagogică, p.385). Aplicată pe
scară largă în SUA începând cu deceniul al doilea al secolului XX, metoda era centrată în mod special
asupra procesului, manifestând tendinţa de a separa conţinutul de latura procesuală.

Metoda învăţării bazate pe proiect a fost îndelung cercetată, iar rezultatele au arătat că avantajul
acesteia constă în faptul că elevii pot fi motivaţi să se angajeze responsabil în propria lor învăţare.
Actualele orientări în domeniul pedagogiei dau un impuls nou promovării proiectelor, înţelese ca
teme de acţiune – cercetare ce se realizează prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu acţiunea practică.
Proiectul are o multitudine de caracteristici, esenţiale fiind următoarele:
stabilirea temei proiectului se face de către membrii grupului, în baza unor confruntări ale părerilor
acestora sau poate fi sugerată de cadrul didactic, elevii fiind implicaţi procesul de luare a deciziei;
se formulează probleme complexe, întrebări reale care vor ghida explorările elevilor de-a lungul
proiectului;
constituie o provocare pentru elev;
elevul este pus în situaţii autentice de cercetare şi acţiune, în care acesta „se vede confruntat cu o
problemă reală, cu rezolvarea unei sarcini concrete care are o finalitate reală” (Cerghit, I., Metode de
învăţământ, 2006, Editura Polirom, p.255);
contextul de învăţare creat oferă elevilor oportunitatea de a aplica o varietate de cunoştinţe însuşite şi
deprinderi formate anterior;
realizarea proiectului se face prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu acţiunea practică;
necesită şi încurajează colaborarea şi cooperarea ;
se finalizează printr-un produs sau mai multe produse care vor explică dilema sau vor prezenta
informaţiile generate în cursul procesului de investigaţie;
cadrul didactic are rol de consultant, de persoană care oferă feedback pe parcursul derulării
proiectului şi nu de persoană care dirijează pas cu pas acţiunea elevilor; colaborează cu elevii, dar nu se
substituie activităţii acestora; pentru buna desfăşurare a proiectului de grup, este important să fie discutată,
planificată, realizată şi controlată în comun repartizarea diferenţiată a rolurilor elevilor;
evaluarea vizează atât procesul cât şi produsul activităţii elevilor;

2. Care sunt etapele realizării unui proiect al clasei?

a). Etapa de pregătire a proiectului
Împreună, cadrul didactic şi elevii stabilesc
ce îşi propun prin derularea proiectului;
care este tema proiectului;
unde se vor desfăşura activităţile/acţiunile proiectului;
care sunt resursele de care au nevoie pentru realizarea proiectului
cum vor fi organizate grupele ;
care este graficul activităţilor din proiect;
care sunt produsele finale ale proiectului;
cum va fi realizată evaluarea, care sunt criteriile de evaluare (discuţii, analize pe bază de criterii,
chestionare, prezentare orală, portofoliu etc.).

b) Etapa de realizare a proiectului

elevii desfăşoară activităţile stabilite conform responsabilităţilor asumate;
cadrul didactic monitorizează activitatea fiecărui grup, implicarea fiecărui elev, modul în care îşi
îndeplineşte atribuţiile; oferă sprijin dacă este cazul, astfel încât toate grupurile să poată finaliza proiectul;

1
 cadrul didactic constată cum funcţionează grupul, cum colaborează şi cooperează elevii, intervenind
pentru reglarea disfuncţionalităţilor identificate în planul comunicării şi relaţionării.

c) Etapa de evaluare
se face evaluarea produselor finale prezentate de elevi, prin raportare la criteriile stabilite încă din
etapa de organizare a proiectului (evaluare făcută de elevi prin interevaluare; evaluare făcută de cadrul
didactic);
evaluarea procesului, cu accent pe ce s-a petrecut cu elevul/ grupul pe parcursul proiectului (evaluare
făcută de elevi prin autoevaluare individuală şi autoevaluarea grupului de elevi; evaluare făcută de cadrul
didactic);

TEMA PROIECTULUI: JOCURI ŞI JUCĂRII

TIPUL PROIECTULUI: Transdisciplinar

DURATA: 4 săptămâni
CLASA: a IV-a
LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de clasă, centrul de documentare şi informare, bibliotecă, laboratorul
de informatică, spaţii comerciale

ARGUMENTUL PROIECTULUI:
Tema Jocuri şi jucării prezintă interes pentru copii, întrucât jocul este specific copiilor de vârstă
şcolară mică. Derularea proiectului permite rezolvarea unor probleme referitoare la diferenţele de gen
precum:
deprinderi de învăţare prin cooperare;
convingerea că fiecare este responsabil pentru ceea ce are de făcut în cadrul grupului şi că nu trebuie
doar unul să deţină controlul;
formarea unor abilităţi de ascultare activă, în special la băieţi, care dovedesc în mai mică măsură
disponibilitate pentru aceasta;
interesul pentru jocurile în grupuri mici (scăzut la băieţi, în special) şi pentru jocurile în grupuri mari
(scăzut la fete, în special);
creşterea interesului pentru jocuri ale căror reguli să nu fie stabilite de alţii (în special la fete);
utilizarea limbajului într-o măsură mai mare, concentrarea pe elemente de detaliu (în special la băieţi,
care preferă limbajul codificat)
Implicarea părinţilor, în anumite etape ale proiectului este o încercare de sensibilizare la problema
prejudecăţilor de gen. Alegând o temă de mare interes pentru copii, există posibilitatea ca şi copiii să
înţeleagă într-un mod simplu, conform vârstei, ce este o prejudecată.
OBIECTIVE:
să formuleze enunţuri PRO/CONTRA în soluţionarea problemei jocurilor/jucărilor considerate a fi
numai pentru fete sau numai pentru băieţi ( Lb. română, 2.6.);
să selecteze informaţii utile referitoare la jocuri şi jucării, folosind internetul, respectiv site-uri
indicate de învăţător sau identificate de elevi (Lb. română, 3.2.);
să efectueze un studiu de piaţă pentru identificarea celor mai solicitate jocuri şi jucării;
să construiască jocuri şi jucării , folosind diverse tehnici de lucru specifice îmbinării materialelor
refolosibile, jocurilor LEGO, puzzle (Ed. tehnologică, 2.1.);
să redacteze, pe baza unui suport vizual, texte scurte de prezentare a unor jocuri sau jucării, precum
şi a instrucţiunilor de utilizare; ( Lb. română, 4.3.)
să creeze reclame pentru jocurile şi jucăriile cu care să se joace atât fetele cât şi băieţii ( Lb. română,
4.3.);
să coopereze cu colege/colegi în vederea obţinerii unor produse complexe

RESURESELE MATERIALE ŞI UMANE:

materiale - hârtie colorată, carton, markere, creioane colorate, materiale refolosibile (cutii, pahare
plastic, computere, imprimantă, videoproiector,plastilină
umane - părinţi, bibliotecara/bibliotecarul, învăţătoarea/ învăţătorul

2
 MODUL DE ORGANIZARE: grupuri mixte de câte 4 persoane

ROLURILE ELEVILOR ÎN CADRUL FIECĂRUI GRUP (pentru Activităţile 5, 6, 7):

Creatorul portofoliului de jocuri şi jucării – creează o bază de date cu privire la jocurile şi jucăriile
pentru copii (băieţi şi/sau fete): imagini şi instrucţiuni/reguli de utilizare
Agentul de publicitate – se informează cu privire la modul de elaborare a unei reclame pentru
jocuri/jucării; face reclame pentru jucăriile prezentate în baza de date a „creatorului”
Analistul – face studiu cu privire la solicitarea pe piaţă a jucăriilor sau jocurilor din portofoliul de
jocuri şi jucării
Consilierul – elaborează o listă cu jocuri şi jucării recomandate atât fetelor cât şi băieţilor, însoţită de
argumente

ACTIVITĂŢI:
Activitatea 1 - Pentru fete şi pentru băieţi (activitate la care vor participa şi părinţii şi care va urmări
sensibilizarea la problema prejudecăţilor de gen, precum şi conştientizarea efectelor negative pe care le pot
avea jocurile şi jucăriile care incită la violenţă).
se va purta o discuţie în cerc cu toţi elevii, referitoare la jucăriile sau jocurile pentru fete şi/sau pentru
băieţi;
se va întocmi câte o listă de jocuri şi jucării care prezintă interes atât pentru fete cât şi pentru băieţi.

Activitatea 2 - Atelierul creatorilor de jucării

Elevii vor lucra în grupuri mixte – vor confecţiona câte o jucărie sau un joc pentru toţi - fete şi
băieţi (exemple: puzzle, mascota grupului, instrumente muzicale, cărţi de joc etc. ), folosind: hârtie, carton,
materiale refolosibile – cutii, capace de sticle, recipiente etc. Pentru fiecare obiect obţinut vor scrie:
denumirea, vârsta căreia se adresează, instrucţiuni de utilizare, cui se adresează jucăria creată.

Activitatea 3 – Ne asumăm responsabilităţile

Se vor constitui grupe mixte şi vor fi alese rolurile de către fiecare membru al grupului. Vor fi date
elevilor informaţii despre derularea proiectului, modalitatea de evaluare, data când se va face prezentarea
proiectului

Activitatea 4– Căutăm selectăm şi prelucrăm informaţii

Fiecare membru al grupului va căuta, selecta şi prelucra informaţii conform responsabilităţii stabilite
în cadrul grupului:
Creatorul de jocuri şi jucării – căută şi selectează informaţii referitoare la jocuri şi jucării pentru
copii (băieţi şi/sau fete): imagini şi instrucţiuni/reguli de utilizare
Agentul de publicitate – căută şi selectează informaţii referitoare la modalitatea de a face reclamă
pentru jocuri şi jucării. Concepe câte o reclamă pentru patru jocuri /jucării din portofoliul creatorului de
jocuri şi jucării
Analistul – căută şi selectează informaţii cu privire la solicitarea pe piaţă a jucăriilor sau jocurilor din
portofoliul creatorului de jocuri şi jucării. Face o ierarhizare a acestora, în funcţie de cât de solicitate sunt
(vânzările pe piaţă)
Consilierul – căută şi selectează informaţii cu privire la jocuri ce pot fi utilizate atât de fete, cât şi de
băieţi.

Activitatea 5 – Lucrăm în POWERPOINT

Fiecare elev îşi va realiza prezentarea în POWERPOINT a informaţiilor culese, conform rolului ales

Activitatea 6 – Asamblăm
Cei 4 elevi din fiecare grup vor asambla slide-urile create de fiecare membru al grupului.

3
 Activitatea 7 – Bucuria succesului
Pe rând, fiecare grup va face prezentarea slide-urilor realizate; un membru al grupului va prezenta
cum s-au simţit în grup, cum au colaborat.
Celelalte grupuri, precum şi învăţătorul vor da feedback, raportându-se la criteriile de evaluare.
După prezentarea rezultatelor proiectului, elevii se vor juca, folosind jucăriile şi jocurile construite
sau create de ei în primele activităţi

MODALITĂŢI DE EVALUARE
Evaluarea va avea în vedere atât produsul cât şi procesul, conform unor criterii cunoscute de copii
Învăţătorul/nvăţătoarea oferă elevilor un feedback privind modul în care s-a desfăşurat proiectul,
folosind datele identificate prin analiza şi interpretarea unor instrumente specifice evaluării complementare:
I. Instrumente de evaluare a procesului
Lista de control – verificare a îndeplinirii responsabilităţilor în cadrul grupului
Lista de control – verificare a modului de colaborare la nivelul grupului
Fişă de autoevaluare a modului de colaborare la nivelul grupului
Scară de clasificare pentru evaluarea procesului
Fişă de observare individuală / de grup
Instrumente de evaluare a produsului
Lista de control – verificare
Scară de clasificare
Instrumente de evaluare a prezentării
Lista de control – verificare
Scară de clasificare
I. INSTRUMENTE DE EVALUARE A PROCESULUI

I.1. LISTA DE CONTROL – VERIFICARE

a îndeplinirii responsabilităţilor în cadrul grupului
Grupa nr………..

Rolul în cadrul grupului Numele şi prenumele elevului

Creatorul de jocuri şi jucării
Agentul de publicitate
Analistul
Consilierul

Indicatori D N
A U
Creatorul portofoliului de jocuri şi jucării caută
informaţii folosind diverse motoare de căutare
Creatorul portofoliului de jocuri şi jucării selectează informaţiile necesare
Creatorul portofoliului de jocuri şi jucării creează o bază de date cu privire la
jocurile şi jucăriile pentru copii (băieţi şi/sau fete): imagini şi instrucţiuni/ reguli de
utilizare ( cel puţin pentru 4 jocuri/ jucării)
Agentul de publicitate selectează modele de reclame pentru jocuri şi jucării
Agentul de publicitate – face reclame pentru jucăriile prezentate în portofoliul de
jocuri şi jucării
Analistul consultă portofoliul de jocuri şi jucării.
Analistul – face studiul cu privire la solicitarea pe piaţă a jucăriilor sau jocurilor
din portofoliul de jocuri şi jucării
Consilierul – consultă portofoliul de jocuri şi jucării.
Consilierul – elaborează o listă cu jocuri şi jucării recomandate atât fetelor cât şi
băieţilor.

4
 I.2. LISTA DE CONTROL – VERIFICARE
a modului de colaborare la nivelul grupului

Grupa nr. ……..

Indicatori D N
A U
Contribuie la stabilirea regulilor de lucru în grup.
Contribuie cu sugestii la realizarea sarcinilor
colegilor din grup .
Se consultă în timpul rezolvării sarcinilor
Acceptă părerile colegilor din grup.
Toţi membrii grupului cooperează .
Membrii grupului demonstrează respect faţă de
colegi
Membrii grupului se încurajează reciproc, atunci
când este cazul, pentru a finaliza activitatea.
Se bucură de reuşita grupului.

I.3. FIŞĂ DE AUTOEVALUARE

a modului de colaborare la nivelul grupului

Numele şi prenumele elevului…………………………..

Grupa nr. ……..
Indicatori D N
A U
Contribui la stabilirea regulilor de lucru în grup.
Contribui cu sugestii la realizarea sarcinilor
colegilor din grup .
Mă consult cu colegii din grup, în timpul rezolvării
sarcinilor
Accept unele păreri ale colegilor din grup.
Colaborez cu toţi colegii din grupul meu.
Ii respect pe colegii mei.
Sunt respectat de colegii din grulul din care fac
parte
Colegii mei mă încurajează pentru a finaliza
activitatea.
Îi încurajez pe colegii mei pentru a finaliza
activitatea.

5
 Mă bucur de reuşita grupului.
I.4. SCARĂ DE CLASIFICARE
pentru evaluarea procesului
Grupa nr. ……..
Rolul în cadrul grupului Numele şi prenumele
elevului
1.Creatorul de jocuri şi jucării 1.
2. Agentul de publicitate 2.
3. Analistul 3.
4. Consilierul 4.

N Indicatori de evaluare
B
F B S I

r. 1234123412341234
crt.
1
Raportarea la temă
2
Atitudinea elevilor faţă de
sarcină
Documentarea -
3 identificarea, pe internet, a
informaţiilor necesare pentru
rezolvarea sarcinilor
4
Selectarea informaţiilor utile
în rezolvarea cerinţelor (cu sau
fără sprijinul înv./ profesorului)
5
Utilitatea informaţiilor
selectate în rezolvarea cerinţelor
individuale
6
Creativitatea în rezolvarea
sarcinilor
7
Calitatea aprecierilor
grupului pentru propria activitate
8
Comunicarea şi relaţionarea
în grup
9
Conexiunile dintre informaţii
şi rezultatul prelucrării acestora
0
1
Utilitatea proiectului

6
1
1
Competenţe transferabile
(utilizarea TIC, managementul
personal)
INSTRUMENTE DE EVALUARE A PRODUSULUI

II.1. SCARĂ DE CLASIFICARE

Grupa nr. ……..

N Indicatori de evaluare F B S I
r. crt. B

Complexitatea prezentării Powerpoint – ansamblu de slide-

uri create de fiecare membru al grupului
Conţinutul portofoliului de jocuri şi jucării: denumire,
imagini, instrucţiuni/ reguli de utilizare
Adecvarea conţinutului reclamei la jocul prezentat
Impactul reclamei asupra elevilor
Prezentarea unei ierarhii realiste a vânzărilor unor jocuri şi
jucării din portofoliul elaborat în cadrul grupului
Calitatea argumentelor care susţin lista de jocuri şi jucării
recomandate atât băieţilor, cât şi fetelor
Aspectul prezentării
Echilibrul între text şi imagine pe acelaşi slide
Utilizarea unui număr redus de culori pe acelaşi slide

INSTRUMENTE DE EVALUARE A PREZENTĂRII

III. 1 . SCARĂ DE CLASIFICARE

Grupa nr. ……..

N Indicatori de evaluare F B S I
r. crt. B

Logica prezentării
Claritatea
Corectitudinea ştiinţifică
Capacitatea de sinteză
Comunicarea nonverbală
Capacitatea de a convinge
Încadrarea în timp

7
Originalitatea prezentării