EXPUNERE DE MOTIVE

Secţiunea 1
Titlul proiectului de act normativ

LEGE
pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea situaţiei actuale
În hotărârea Centrul de Resurse Juridice (în numele lui Valentin Câmpeanu) împotriva României,
pronunţată de Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) la 17 iulie 2014, CEDO a
concluzionat asupra încălcării dreptului dnului Câmpeanu (persoană cu dizabilităţi psihice) la un recurs
efectiv, pentru a reclama încălcările aduse dreptului său la viaţă, dat fiind că autorităţile naţionale nu au
pus la dispoziţia persoanelor cu dizabilităţi, aflate în situaţie similară cu cea a domnului Câmpeanu, un
mecanism prin care să li se recunoască la nivel intern eventuale încălcări ale acestui drept.
Trebuie subliniat faptul că în speţă, CEDO a făcut aplicarea art. 46 (Forţa obligatorie şi executarea
hotărârilor) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, solicitând
autorităţilor interne să evalueze măsurile generale ce se impun a fi luate pentru ca persoane aflate în
situaţii similare cu domnul Câmpeanu să beneficieze de o reprezentare eficientă şi independentă, astfel
încât să se poată plânge în fața instanțelor naționale ori a unei autorităţi interne independente cu privire
la încălcarea drepturilor lor legate de starea de sănătate şi tratamentul acordat.

Executarea hotărârii CEDO este supravegheată de către Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, care
examinează măsurile luate de către stat, cu caracter general pentru a preveni încălcări similare pe viitor.
Cauza a fost clasată în procedura susţinută de monitorizare în faţa Comitetului, date fiind existenţa unei
probleme structurale în România ce priveşte lipsa unui mecanism eficient de reprezentare şi aspectele
sensibile privind respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi pe care speţa le ridică.
Reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justiţiei, Ministerului Sănătăţii, Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, constituiţi într-un grup de lucru, cu participarea Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Consiliului Superior al Magistraturii, au evaluat cauzele
încălcărilor drepturilor omului din speța menționată, având totodată loc în cursul anului 2015 o întâlnire
de lucru cu reprezentanţii Serviciului de executare a hotărârilor CEDO (Serviciul) din cadrul
Secretariatului Consiliului Europei – organul tehnic care asistă Comitetul Miniştrilor în supravegherea
executării hotărârilor CEDO.

Cauza a fost examinată pentru prima oară în cadrul reuniunii Comitetului Miniştrilor în format Drepturile
Omului (CM-DH) din 20-21 septembrie 2016, pe baza planului de acţiune transmis, întocmit în urma
informaţiilor primite de la autorităţile naţionale.
CM-DH în cadrul acestei reuniuni a stabilit următoarele măsuri generale:
i. având în vedere deficiențele grave privind procedura de luare a deciziei asupra plasamentului lui
V. Câmpeanu, ulterior atingerii vârstei majoratului, CM-DH a invitat autoritățile să vegheze ca
normele juridice în materie să garanteze că deciziile luate în astfel de situații țin cont de nevoile
persoanei protejate, precum și să-l informeze atât cu privire la propria evaluare a situației, cât și
asupra măsurilor avute în vedere în lumina respectivei evaluări;
După împlinirea vârstei de 18 ani, domnul Câmpeanu a fost transferat din instituţia în care fusese îngrijit
ca minor, în mod succesiv, dintr-o unitate medicală în alta, existând şi sincope ale administrării
tratamentului său urmare acestor transferuri. Dată fiind starea pacientului, acesta nu era capabil să-şi
dea consimţământul şi, de altfel, nici nu i s-a cerut vreodată opinia, raţiunile pentru care a fost aleasă o
anumită unitate în care să fie trimis neţinând de capacitatea acesteia de a-i oferi tratamentul de care
avea nevoie, ci de disponibilitatea de a-l primi.
ii. a invitat autoritățile să furnizeze informații referitor la mijloacele legale care permit persoanelor
instituționalizate să sesizeze instanțele judecătorești sau alte organe independente cu plângeri
care vizează tratamentul la care sunt supuse;
iii. având în vedere importanța asigurării pentru persoanele cu dizabilităţi a beneficiului unei protecții
juridice independente, efective și adaptate la nevoile acestora, a invitat autoritățile să-i prezinte
 informații actualizate asupra progreselor înregistrate în adoptarea măsurilor generale necesare,
până la sfârșitul lunii decembrie 2016, urmând ca examinarea cauzei să fie reluată în cadrul
reuniunii CM-DH din martie 2017.
În marja reuniunii CM-DH, a avut loc o reuniune a delegaţiei Ministerului Afacerilor Externe cu
reprezentanţii Serviciului; în cadrul acestei reuniuni, reprezentanţii Serviciului au subliniat necesitatea
ca executarea măsurilor generale să se concentreze, în primul rând, asupra chestiunii creării unui
mecanism eficient şi independent de reprezentare a persoanelor instituţionalizate aflate în situaţii de
vulnerabilitate, similare celei în care s-a aflat dl. Câmpeanu.

Pornind de la aceste elemente, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi a procedat la

colectarea de date statistice privind persoanele cu dizabilităţi, beneficiare de servicii sociale de tip
rezidenţial, care fie beneficiază de o măsură de protecţie (tutelă sau curatelă) sau care ar necesita
instituirea unei asemenea forme de protecţie. Datele statistice preliminare indică aproximativ 1950 de
persoane care beneficiază de tutelă sau curatelă, nu au tutorele sau curatorul din cadrul familiei sau
cunoscuţilor; alături de acestea, 3721 persoane au nevoie, într-o evaluare preliminară, de o formă de
reprezentare.
Din analiza datelor prezentate mai sus, se evidenţiază nevoia identificării unui mecanism de reprezentare
independentă care să asigure că toate persoanele cu dizabilităţi care au nevoie de o formă de protecţie
legală vor beneficia de o reprezentare efectivă şi independentă.
Astfel, într-o primă etapă, se impune identificarea unei soluţii pentru asigurarea reprezentării efective şi
independente pentru cele aproximativ 5000 de persoane cu handicap, beneficiare de servicii sociale
rezidenţiale, puse sub interdicţie sau care au nevoie de protecţie juridică, urmând ca ulterior, aceasta să
fie adaptată nevoilor, dorinţelor şi drepturilor fiecărei persoane cu handicap.
În acest context, se impune adoptarea unui cadru normativ care să reglementeze modalitatea de stabilire
a reprezentării, statutul persoanei care va exercita reprezentarea, modalitatea de finanţare a
reprezentării, garanţiile de independenţă ale reprezentantului, conţinutul reprezentării, etc.
Soluția a fost analizată în cadrul grupului de lucru din care fac parte următoarele instituții: Ministerul
Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerului Finanţelor Publice,
Ministerul Afacerilor Externe, prin Agentul Guvernamental pentru CEDO, Ministerul Justiției, Ministerul
Muncii și Justiției Sociale, prin Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, constituit în baza
Memorandumului cu tema: Măsuri de creare a unui mecanism de reprezentare independentă pentru
persoanele cu dizabilităţi, în executarea hotărârii Centrul de Resurse Juridice (în numele lui Valentin
Câmpeanu) împotriva României a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Grupul de lucru a fost coordonat de Agentul Guvernamental pentru CEDO din cadrul Ministerului Afacerilor
Externe și Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități din cadrul Ministerului Muncii și Justiției
Sociale, a elaborat propunerea privind reglementarea unui mecanism de reprezentare efectivă şi
independentă a persoanelor cu dizabilităţi puse sub interdicţie, beneficiare de servicii sociale de tip
rezidenţial.În baza acestei propuneri a fost elaborat proiectul de lege.
În momentul de față, potrivit prevederilor art. 25 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Persoanele
cu handicap beneficiază de protecţie împotriva neglijării şi abuzului, indiferent de locul unde acestea se
află. În cazul în care persoana cu handicap, indiferent de vârstă, este în imposibilitate totală sau parţială
de a-şi administra bunurile personale, aceasta beneficiază de protecţie juridică sub forma curatelei sau
tutelei şi de asistenţă juridică.
În cazul în care persoana cu handicap nu are rude ori persoane care să accepte tutela, instanţa
judecătorească va putea numi ca tutore autoritatea administraţiei publice locale sau, după caz, persoana
juridică privată care asigură protecţia şi îngrijirea persoanei cu handicap.
De asemenea, prin Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind
drepturile persoanelor cu dizabilităţi, stabilește atribuții Consiliul de monitorizare a implementării
Convenţiei, instituție care, potrivit proiectului de lege, va prelua angajarea și monitorizarea activității
reprezentantului personal.

11Prezentul proiect de act normativ nu transpune legislație comunitară și nu creează cadrul pentru
aplicarea directă a acesteia.
2. Schimbări preconizate
Prin prezentul proiect de lege se propune modificarea art. 25 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și completarea acesteia cu dreptul persoanei cu handicap,
indiferent de vârstă, de a beneficia de ocrotire sub forma tutelei sau curatelei, în condiţiile Codului Civil,
respectiv de protecţie prin reprezentant personal, în condiţiile prezentei legi.
De asemenea, Legea nr. 448/2006 se completează cu cinci noi articole, articolul 251- 258, care
reglementează următoarele aspecte:
- numirea, de către instanța judecătorească, a unui reprezentant personal, din lista pusă la dispoziție de
autoritățile administrației publice locale organizate la nivel de municipiu, oraș, comună, în cazul în care
sunt îndeplinite condițiile pentru instituirea curatelei persoanei cu handicap, respectiv în cazul persoanei
cu handicap puse sub interdicție, dacă nu se poate numi un curator, respectiv un tutore dintre persoanele
prevăzute în Codul civil;
- obligația direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului de a sesiza instanța de tutelă de la
domiciliul/reședința persoanei pentru care s-a identificat nevoia de reprezentare, în vederea numirii unui
reprezentant personal;
- obligația direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului de a evalua minorul cu handicap
pentru care s-a dispus plasamentul la un asistent maternal sau la un serviciu de tip rezidenţial, odată cu
împlinirea vârstei de 16 ani, dar nu mai târziu de 17 ani, pentru a stabili nevoia de reprezentare la majorat
și sesizarea instanței competente în acest sens;
- obligația autorităţilor administrației publice locale de a lansa periodic apeluri publice pentru informarea
persoanelor interesate cu privire la posibilitatea de a deveni reprezentanţi personali;
- condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoana care dorește să devină reprezentant personal și
cine nu poate deveni reprezentant personal;

De asemenea, proiectul de lege instituie obligația Consiliului de monitorizare de a realiza angajarea

precum și activitatea de monitorizare a respectării obligațiilor ce revin reprezentantului personal, motiv
pentru care este necesară modificarea Legii nr. 8/2016 în acest sens.
Totodată, se reglementează efectuarea controlului, de către Instanță, asupra modului în care
reprezentantul personal îşi îndeplinește atribuţiile cu privire la persoana cu handicap şi bunurile acestuia,
în condițiile Codului civil.
Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu
dizabilităţi, publicată în Monitorul Oficial nr. 48 din 21 ianuarie 2016, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică, în sensul completării atribuțiilor Consiliului de monitorizare, stabilite la art.4, cu
următoarele:
i1) monitorizează activitatea reprezentanților personali ai persoanelor cu handicap, definiți de Legea nr.
448 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, analizând inclusiv rapoartele
trimiestriale întocmite de către aceștia;
i2) formulează reprezentantului personal recomandări cu privire la deficiențele constatate și modalitatea
de remediere a acestora;
i3) recomandă cursurile de instruire/formare a reprezentantului personal

3. Alte informaţii
Secţiunea a 3-a
Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ

1. Impactul macroeconomic: Nu este cazul

11 Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat: Nu este cazul

2. Impactul asupra mediului de afaceri: Nu este cazul

21. Impactul asupra sarcinilor administrative: Nu este cazul

22. Impactul asupra întreprinderilor mici şi mijlocii: Nu este cazul

3. Impactul social: Prezentul proiect are în vedere îmbunătățirea/ameliorarea condițiilor de trai ale
persoanelor cu dizabilități, respectiv de a beneficia de ocrotire sub forma tutelei sau curatelei, în
condiţiile Codului Civil, respectiv de protecţie prin reprezentant personal, în condiţiile prezentei legi.

4. Impactul asupra mediului: Nu este cazul

5. Alte informaţii: Nu este cazul

Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât
şi pe termen lung (5 ani)
-mii lei-
Indicatori Anul Următorii 4 ani Media pe 5 ani
curent
1 2 3 4 5 6 7
2021 2022 202 2024 2025
3
1. Modificări ale veniturilor
bugetare, plus/minus/din
care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
( i) contribuţii de asigurări
2. Modificări ale cheltuielilor
bugetare, plus/minus, din
care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii

b) bugete locale:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii

c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal
(ii)bunuri şi servicii
3. Impact financiar,
plus/minus, din care:

a) buget de stat

b) bugete locale
 4. Propuneri pentru
acoperirea creşterii
cheltuielilor bugetare
5. Propuneri pentru a
compensa reducerea
veniturilor bugetare
6. Calcule detaliate privind
fundamentarea modificărilor
veniturilor şi/sau
cheltuielilor bugetare
7. Alte informaţii
Secţiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a
proiectului de act normativ:
- modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu
modificările şi completările ulterioare
- modificarea și completarea Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de
Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, publicată în Monitorul Oficial nr. 48 din 21
ianuarie 2016
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii: nu este cazul
11 Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislațía în domeniul achizițiilor publice: nu este
cazul
a) Impact legislativ- prevederi de modificare și completare a cadrului normativ în
domeniul achizițiilor publice, prevederi derogatorii
b) norme cu impact la nivel operațional/tehnic- sisteme electronice utilizate în desfășurarea
procedurilor de achiziție publică, unități centralizate de achiziții publice, structură organizatorică
internă a autorităților contractante
2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în materie cazul proiectelor ce
transpun prevederi comunitare: nu este cazul
3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare: nu este cazul
4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene: nu este cazul
5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente: nu este cazul
6. Alte informaţii
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare
şi alte organisme implicate
2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea precum şi a modului în care
activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ
3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care proiectul de
act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr.
521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei
publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative
Prezentul proiect de act normativ a fost transmis spre consultare structurilor asociative, conform HG
521/2005.
4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente.
Nu este cazul
5. Informaţii privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
Proiectul de act normativ va fi avizat de Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social
6. Alte informaţii
Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ
1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ
Pentru proiectul de act normativ a fost îndeplinită procedura stabilită prin Legea nr. 52/2003 privind
transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările și completările ulterioare. Au fost
întreprinse demersurile legale prevăzute de art. 7 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul
Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a
proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 561/2009.
2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării
proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau
diversităţii biologice
Nu este cazul
3. Alte informaţii

Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei
publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor
instituţiilor existente
Nu este cazul
2. Alte informaţii