1.

Bunuri mobile si imobile - In functie de natura lor

* Categorii de bunuri mobile
a) mobile prin natura lor -     sunt acele bunuri care se misca singure, sau sunt miscate printr-o
putere straina;
Exemple: animalele, autoturismul, bunurile electrocasnice etc.
b) mobile prin determinarea legii – „Sunt mobile prin determinarea legii actiunile si obligatiile
care au ca obiect sume exigibile sau efecte mobiliare”.
Exemple: drepturile reale (in afara de proprietate) care au ca obiect un mobil, actiuni si
obligatiuni ale unei societati.
c) mobile prin anticipatie- unele bunuri care, desi imobile prin natura lor, partile actului juridic le
considera ca fiind mobile, in considerarea a ceea ce vor deveni.
Exemple: recoltele si fructele, arborii, materialele provenite din daramarea unei constructii etc.
* Categorii de bunuri imobile:
a) imobile prin natura lor -     sunt acele bunuri care au o asezare fixa si nu se pot muta dintr-un
loc in altul.
Exemple: - cladirile si terenurile (art. 469 C.civ.);
- podurile, tunelele;
b) imobile prin obiectul lor: uzufructul bunurilor imobile; servitutiile, actiunile care tind a
revendica bunurile imobile.
c) imobile prin destinatie: sunt destinate sa serveasca, ca bunuri accesorii, unor imobile (desi,
prin natura lor, sunt bunuri mobile).
Exemple: - animalele afectate pentru agricultura;
- anumite categorii de animale care sunt in dependenta fata de imobil, ca stupii, pestele din iazuri
(helestee).
- obiectele destinate exploatarilor industriale;
- Mai sunt imobile prin destinatie si obiectele asezate pe un „fond perpetuu” - obiecte sunt prinse
in gips, var, ciment sau cand nu se pot scoate fara a se deteriora imobilul.
Exemple: oglinzile, tablourile, ornamentele, statuile daca toate sunt fixe, incastrate in perete.
* Importanta acestei clasificari:
- publicitatea imobiliara difera de cea mobiliara;
- imobilele pot fi ipotecate, iar mobilele, doar gajate;
- urmarirea si executarea silita, sunt diferite in cazul bunurilor imobile, fata de cele mobile;
2). Bunuri care sunt in circuitul civil si care nu sunt in circuitul civil- Dupa regimul
circulatiei juridice
a) Bunuri care sunt in circuitul civil – pot circula liber si neingradit, pot fi obiectul material al
actelor juridice civile. Acestea au urmatoarele trasaturi:
- sunt alienabile (pot fi instrainate);
- sunt sesizabile (pot fi urmarite silit);
- sunt prescriptibile (pot fi dobandite sau pierdute prin prescriptie).
Exemple: - bunurile apartinand proprietatii private (persoane fizice si juridice);
- bunurile apartinand domeniul privat al statului si unitatilor administrativ
b) Bunurile care nu sunt in circuitul civil – nu pot circula liber, si nu pot fi obiectul material al
actelor juridice. Acestea au urmatoarele trasaturi:
- sunt inalienabile (nu pot fi instrainate);
- sunt insesizabile (nu pot fi urmarite silit);

- sunt imprescriptibile (nu pot fi dobandite sau pierdute ca efect al prescriptiei);

Exemple: -bunurile apartinand domeniului public al statului si unitatilor administrativ – teritoriale

* Importanta acestei clasificari: consta in valabilitatea sau nevalabilitatea unor acte juridice, dupa cum
obiectul lor este sau nu, in circuitul civil.

3. Bunuri individual determinate si generic determinate-Dupa modul in care sunt determinate

a) Bunuri individual determinate (res certa) – sunt acele bunuri care, potrivit naturii lor sau prin clauzele
actului juridic, se individualizeaza prin insusiri proprii, speciale.

Exemplu: - o anumita casa;

- un anumit autoturism;

- bunurile – unicat;

b) Bunurile determinate generic (res genera) –  sunt acele bunuri ce se individualizeaza doar prin
insusirile categoriei, genului din care fac parte.

Exemple: - o recolta de grau (se individualizeaza prin cantarire);

- un balot de stofa (se individualizeaza prin masurare);

- o constructie noua (se individualizeaza prin procesul verbal de predare-primire).

* Importanta clasificarii:

- momentul transmiterii dreptului real, in cazul actelor translative de drepturi, difera astfel: in cazul
bunului individual determinat, momentul transferului dreptului, este acela al realizarii acordului de
vointa, chiar daca bunul respectiv nu a fost inca predat; in cazul bunului de gen, transferul dreptului, are
loc in momentul individualizarii lui prin cantarire, numarare, masurare etc., sau al predarii lui (in lipsa
unei stipulatii contrare);
- suportarea riscului contractului: daca obiectul contractului e un bun determinat individual, si acesta
piere fortuit, dupa incheierea actului translativ de proprietate, riscul il suporta dobanditorul lui; in cazul
bunurilor de gen care pier fortuit inainte de a fi predate sau individualizate, riscul il suporta
transmitatorul bunului, care nu e eliberat de obligatia de predare, pentru ca opereaza principiul „Genera
non pereunt” (bunurile de gen, nu pier);

- locul predarii lor difera astfel: bunul individual determinat trebuie predat la locul unde se gasea la data
contractarii, iar cel de gen, trebuie predat la domiciliul debitorului.

4. Bunuri fungibile si nefungibile-Dupa cum pot fi sau nu, inlocuite

a) Bunuri fungibile – acele bunuri care, in executarea unei obligatii, pot fi inlocuite cu altele de acelasi
gen, fara sa afecteze valabilitatea platii.

Exemple: - o suma de bani;

- doua sticle de vin din acelasi sortiment;

b) Bunuri nefungibile – acele bunuri care nu pot fi inlocuite cu un altul de acelasi gen, in executarea
obligatiei, deci, debitorul va fi obligat sa restituie acelasi bun.

Exemple: - doua case;

- doua terenuri;

- doua autoturisme.

* Importanta clasificarii: se manifesta din punctul de vedere al eliberarii debitorului de obligatia sa.
Astfel, acesta se poate elibera de obligatia sa, predand chiar bunul nefungibil, pe cand in cazul bunului
fungibil, debitorul poate preda un alt bun de acelasi gen.

5. Bunuri consumptibile si neconsumptibile-Dupa cum folosirea lor implica, sau nu, consumarea sau
instrainarea

a) Bunuri consumptibile – sunt acele bunuri ce nu pot fi folosite, fara ca acest lucru sa implice
consumarea substantei lor materiale, sau instrainarea lor.

Exemple: - combustibilul;

- alimentele;

- banii.

b) Bunuri neconsumptibile – sunt acele bunuri care pot fi folosite in mod repetat, fara ca, prin aceasta,
sa fie necesara consumarea substantei sau instrainarea lor.

Exemple: - constructii;

- terenuri;

- autoturisme.

* Importanta clasificarii: cand obiectul imprumutului il constituie bunurile consumptibile, este un

contract de imprumut de consumatie (sau „mutuum”), iar cand obiectul contractului este un bun
neconsumptibil, el se numeste imprumut de folosinta (sau comodat).
6. Bunuri frugifere si nefrugifere-Dupa cum sunt sau nu, producatoare de fructe

a) Bunuri frugifere – produc periodic, fara consumarea substantei lor, alte bunuri sau produse, numite
fructe.

Exemple: - terenul agricol;

- constructiile;

- depunerile la CEC sau la banci.

Distingem trei categorii de fructe:

- naturale (produse fara interventia omului): fructele din padure, stuful etc.

- industriale (produse prin interventia omului): recoltele;

- civile: dobanzi sau chirii.

* Importanta clasificarii:

- uzufructuarului i se cuvin numai fructele, nu si productele (care se cuvin nudului proprietar);

- posesorul de buna-credinta dobandeste numai fructele nu si productele, care se cuvin proprietarului

7. Bunurile divizibile si indivizibile-Dupa cum pot fi sau nu impartite

a) Bunurile divizibile – sunt acelea care pot fi impartite, fara ca sa-si schimbe, astfel, destinatia
economica.

Exemple: - terenuri;

- recolte;

- bani.

b) Bunurile indivizibile – sunt acelea care nu pot fi impartite fara a-si schimba destinatia economica.

Exemple: - un autoturism;

- un animal;

- un costum de haine.

* Importanta clasificarii: prezinta utilitate in special in materie de partaj; daca bunul este indivizibil, el fie
se atribuie unuia dintre proprietari, cu obligarea lui la plata unei sulte (suma de bani reprezentand cota-
parte a celorlalti proprietari), fie este scos la vanzare prin licitatie si se imparte pretul.

Daca bunul este divizibil, atunci el va fi impartit in natura intre proprietari.

8. Bunuri principale si bunuri accesorii-Dupa corelatia dintre ele

a) Bunuri principale – acelea care pot fi folosite in mod independent fara a folosi la intrebuintarea altui
bun.

b) Bunuri accesorii – acelea care sunt destinate folosirii altui bun, care este principal.

Exemple: - cureaua pentru ceas;

- antena pentru televizor;

* Importanta clasificarii:

- consta in aceea ca, daca legea sau partile nu prevad altfel, bunul accesoriu urmeaza regimul juridic al
bunului principal (accesorium sequitur principale).

9. Bunuri corporale si incorporale-Dupa modul lor de percepere

a) Bunurile corporale – sunt acelea care au o existenta materiala, fiind perceptibile pentru simturile
omului.

b) Bunurile incorporale – sunt acelea care au o existenta abstracta, care nu poate fi perceputa prin
simturile omului.

Exemple: - drepturile patrimoniale;

* Importanta clasificarii:

- dobandirea proprietatii asupra bunurilor mobile prin posesia de buna- credinta, opereaza numai
pentru mobilele corporale;

- dobandirea proprietatii prin remiterea materiala (predarea) a bunului, are loc numai in cazul bunurilor
corporale (de exemplu, in cazul darului manual).

10. Bunuri sesizabile si insesizabile-Dupa cum sunt supuse sau nu urmaririi silite

a) Bunurile sesizabile – pot forma obiectul urmaririi silite a debitorului.

b) Bunurile insesizabile – nu pot forma obiectul urmaririi silite, pentru plata unei datorii.