Sunteți pe pagina 1din 7

1.

TEORIA GENERALA A PROPRIETATII PUBLICE


- exista doua principii de baza ale proprietatii publice:
1. ele pot apartine exclusiv statului si unittilor administrativ-teritoriale
2. sunt inalienabile
Domenialitate publica = ansamblul regulilor exorbitamte, derogatorii de la dr. comun, care guverneaza regimul bunurilor obiect al
proprietatii publice
Domenialitate privata = bunurile aflate in proprietatea privata a statului
Domeniul public = totalitatea bunurilor care fac obiectul proprietatii publice (sinonim cu domeniul administrativ)
Circuit administrativ = bunurile proprietate publica, in miscarea lor

- proprietatea publica are fundament constitutional => idei:
a. ea nu poate apartine decat statului ori unitatilor administrativ-teritoriale (u. a-t)
b. anumite bunuri fac obiectul exclusiv al proprietatii publice
c. bunurile publice sunt inalienabile ( consecinta = imposibilitatea crearii dezmembramintelor civile! singurele drepturi
reale"personale care pot fi constituite: dr. de administrare, concesiune, inc#iriere, folosinta gratuita)
Domeniul public si domeniul privat
- domeniul privat = guvernat de regulile dr. comun => litigiile sunt ezolvate de instante de drept comun (civile)
- domeniul public = guvernat de regulile de dr. public => instante de contencios administrativ
- distinctie = natura bunurilor $ exista unele bunuri care, prin natura lor, sunt afara din comert si nu pot fi incluse in propr. privata
- domenialitatea publica se fundamenteaza pe afectatiunea bunului unei utilitati publice (bunuri de uz"interes public)
Criterii de domenialitate
%. &ateriale (2) a. 'itlul
b. %fectatiunea
(. )ormale (1) - *eterminarea legii"clasarea prin act administrativ
%.a. Titlul
- proprietatea publica apartine statului sau u. a-t
-concluzii:
1. +ersoanele private nu pot dispune de un domeniu public
- situatii speciale:
i. concesiunea
- dr. pe care il are concesionarul aspura bunurilor pe care le utilizeaza in prestarea unui serviciu public
- categorii de bunuri:
- de retur = la incetarea contractului revin de plin drept, gratuit si libere de orice sarcini concedentului
- pot fi proprietate publica pe toata durata contractului, concesionarul are dr. de folosinta
- proprii = sunt si raman proprietatea concesionarului la finele contractului
- de preluare = potrivit unei clauze exprese din contract, la finalul acestuia pot reveni concedentului, daca isi
manifesta optiunea in acest sens ( contra unui pret rezidual)
- pe durata concesiunii sunt ale concesionarului $ proprietate privata c#iar daca sunt afectate prestarii
serviciului pubic ( b. proprii si de preluare)
ii. coproprietatea
- regimul coproprietatii este stabilit prin lege organica => regimul domenial ar trebui sa prevaleze
- exista categorii de bunuri declarate expres ca fiind in proprietatea publica a comunelor sau oraselor => reguli:
1. regula accesorium se,uitur principale nu se aplica in mod necesar la afectatiune
2. elementul central al domeialitatii este inalienabilitatea (bunul accesoriu este faptic inalienabil)
- concluzii:
a). daca bunul propieate publica este dat in utilizare privata (locuinta sociala) => nu exista niciun inconvenient
practic $ locuinta este afectata unei uilitati publice , insa beneficiarul is foloseste in interesul sau privat! calea de
acces este considerata in copropreitate privata
b). daca bunul propieate publica este afectat unei folosinte colective (dispensar, biblioteca), spatiile comune ( ="=
cailede acces) sunt in proprietate privata! caile de acces $ servitute adm. de trecere
2. +ersoanele publice, altele decat statul si dezmembramintele sale teritoriale, nu pot dispune nici ele de proprietate publica
-x: biblioteci, spitale, teatre etc. = stabilimente publice
- legislatia noastra le numeste institutii publice . li se pot alatura regiile autonome si societatile comerciale cu capital integral de stat
- toate bunurile mobile sau imobile aflate in proprietatea stabilimentelor publice sau autoritatilor publice cu personalitate /uridica
(ministere, prefecturi) si afectate fara nicio indoiala prestarii serviciilor publice = proprietate privata $ idee criticata de Podaru !ara
sa !i "asit o solutie
. 0tatul si u. a-t dispun de un veritabil drept de proprietate asupra bunurilor din domeniul public
- argumente:
a). +roprietatea publica nu este straina intru totul de cele atribute clasice ale proprietatii privat (usus $ bunuri utilizate de toti
oamenii in comun, nu doar de stat, fructus - bunurile sunt neproductive, abusus $ bunurile sunt inalienabile)
b). 1otiunea de proprietate publica este utila - obligatia de intretinere, raspunderea pt pre/udiciile cauzate de bunurile
domeniale nu pot apartine decat proprietarului
- proprietatea publica presupune pregoative similare celor din dr. privat, peste care se suprapun cateva reguli necunoscute proprietatii
ordinare: inalienabilitate, imprescriptibilitate, beneficiul unor servituti administrative etc. => se formeaza regimul domenial
2. +roprietatea publica nu poate exista in lipsa unui titlu de dobandire valabil
- dobandire valabila = dobandire prin unul din modurile prevazute de lege ( art. 343 155)
- observatii Podaru:
a). 6n 155 nu este este stabilit un principiu abstract in ceea ce priveste problema retrocedarilor, alicabil oricarei situatii in
care titlul statului ori al u. a-t nu este valabil
b). %plicata strict, prevederea de la art. 344 155 ar putea duce la consecinte periculoase pentru interesul public (exemplu
carte pg. 17 $ particular -> vinde un teren administratiei -> administratia edifica un drum pe acesta! rezulata ca, daca este
aplicat principiul restituito integrum, se va bulversa functionarea unui serviciu public! solutie: daca bunul a fost dobandit cu
titlul oneros de catre colectivitatea publica, se poate invoca erorea comuna, in care s-ar fi putut afla si administratia)
c). 8egea 19"2991 $ imobile preluate in mod abuziv nu pot fi restituite decat in anumite conditii
d). +robleme legate de nationalizare $ 155 nu mai permite existenta valabila in patrimoniile publice a unor imobile
dobandite n mod ilegal de catre autoritati, insa nu exista o modalitate concreta oentru ca acestea sa fie revendicate de fostii
proprietari (lit. c)
%.b. A!ectatiunea
- bunul sa fie afectat unei cauze de utilitate publica
- 8egea 21"1773 - bunurile proprietate publica sunt de uz sau de interes public
- art. 343 155 $ aceeasi sintagma
1. 5riteriul alternativ (dualist)
a). :zul public
- pentru ca acest criteriu sa fie aplicabil, bunul trebuie sa fie destinat totalitatii utilizatorilor si nu numai unei parti din aceasta
(rezervata)
- uneori distincta nu este usor de facut, insa, in principiu, exista afectatiune pt uzul public doar daca particularii pot utiliza
bunul direct pt ei, nu si atunci cand obiectivul lor final este de a utiliza serviciul public instalat pe bun
b). 0erviciul public
- doctrina . /urisprudenta franceza => idei reductoare (respinse de doctrina romana acceptate de Podaru):
1. bunul sa fie afectat unui serviciu public esential si sa /oace un rol preponderent in functionarea acestuia
2. bunul sa fie indispensabil serviciului public, asa incat, daca ar fi indepartat brusc de catre administratie, nu ar putea fi
inlocuit fara inconvenient de catre altul
. bunul sa reprezinte c#iar obiectul serviciului, nu doar unul dintre mi/loacele prin care serviciul isi indeplineste misiunea
-x. bunuri care sunt inalienabile $ carti din biblioteca, tablouri din galerii
-x. bunuri alienabile desi fac parte din serviciul public $ rafturi pe care stau cartile, sisteme de securizare a tablourilor
2. ;aporturile dintre domenialitate si afectatiune
- dezbatere doctrinara <interesanta= $ vezi carte pg. 2 $ 2>
- concluzie $ +odaru accepta ideea conform careia bunul domenial, in sine este inalienabil, nu doar afectatiunea sa
(. Determinarea le"ii sau clasarea bunului prin act administrativ individual
- principiul formalismului
- nu se exclude aprecierea subiectiva, insa, in locul stabilirii naturii /uridice generale de bun de uz sau interes public, interpretul trebuie
sa stabileasca natura /uridica a bunului respectiv ca facand parte dintr-o categorie mentionata de legiuitor
- clarificari suplimentare:
a). acest criteriu il inlocuieste pe cel al afectatiunii concrete pe care o are un bun, insa nu si titlul statului ori al u. a-t
- pt. ca un bun sa apartina domenniului public el trebuie sa apartina unei colectivitati publice si sa se incadreze in
una dintre categoriile abstracte stabilite de legiuitor ca diind de un ori de interes public, indiferent daca , in concret,
el are sau nu o asemenea afectatiune
b). determinarea legii nu poate constitui titlu pentru un bun domenial nici daca acesta ar apartine statului ori u.a-t
- nu legea este titlul statului ( un act normativ poate crea doar vocatii, nu si dr. subiective)
c). 5riteriul formal poate fi utilizat nu numai colectiv, pentru o anumita categorie de bunuri determinate abstract prin lege ci
si individual, printr-un act de clasare
Circuitul administrativ si raporturile sale cu circuitul civil
- efectul principal si, totodata, mi/locul esential de protectie a domenialitatii este inalienabilitatea
1. 6ntrarea bunurilor in domeniul public
- dreptul de proprietate publica se dobandeste:
a. prin ac#izitie publica
b. prin expropriere pt. cauza de utilitate publica
c. prin donatie sau legat, daca bunul devine de uz ori de interes public
d. prin conventie cu titlu oneros, daca bunul devine de uz ori de interes public
e. prin transferul unui bun din domeniul privat al statului sau u. a-t in doemniul public al acestuia" acesteia
f. prin alte moduri stabilite de lege
- toate desfasurate in conditiile legii???
1.1. #odalitatile de dobandire a proprietatii publice de catre stat ori u$ a%t
- pt. a aprecia daca un bun face parte din domeniul public => categorii de fapte /uridice:
a). %c#izitia = actul /uridic"faptul material in urma caruia un bun a/unge in patrimoniul statului sau al dezmembramintelor sale
teritoriale
- forme variate: cumparare, sc#imb, donatie...
b). %fectatiunea = faptul material (rareori un act /uridic) in urma caruia bunul primeste o anumita destinatie de interes public
c). 6ncorporarea (5lasarea) = actul prin care bunul afectat unei utilitati publice este declarat ca apartinand efectiv in domeniul public
- bunul este incorporat in condiderararea afectatiunii pe care a primit-o???
-de refula, actul de ac#izitie il precede pe cel de afectare (exc: exproprierea $ actul de ac#izitie este precedat de actul de clasare)
1.2. Propunerea lui Podaru pt$ modi!icarea art$ &'( NCC privind dobandirea dreptului de proprietate publica )p"$ (*+
1.. #odurile de intrare a bunurilor in domeeniul public
a. +e cale naturala
- de regula este automata si rezulta in urma unor fenomene naturale
-x: formarea unei insule pe un rau navigabil, formarea zacamintelor naturale in subsol
- nu este nevoie de un act expres de clasare a bunului in dom. public
b. -xproprierea pentru cauza de utilitate publica
c. %c#izitiile publice
- conditii pt. ca un contract de ac#izitii publice sa fie considerat un mod de dobandire a proprietatii publice:
1. sa fie inc#eiat in numele statului ori al unei u. a-t
2. sa aiba ca obiect un bun esential pentru functionarea un unui serviciu public
d. %fectarea pentru cauza de utilitate publica a bunurilor din dom. +rivat
- un anumit bun dobandeste statutul de bun domenial
e. %lte moduri prevazute de lege (exemple la pg 29)
f. ;ec#izitia (poate fi@)
- in mod exceptional da, dar bunurile vor intra in proprietatea privata, nu in cea publica
2. 5irculatia bunurilor din domeniul public
a. Transmiterea proprietatii publice intre titularii acesteia
- 8g. 21"1773, 155- trasaturi esentiale:
1. se face numai intre titularii de proprietate publica
2. se face prin acte administrative
. in principiu, este posibila numai daca nu exista un text de lege organica prin care sa se stabileasca apartenenta exclusiva la
domeniul public national, /udetean ori local a unui anumit bun
- actele administrative constau in:
i. #otarari ale organelor colegiale (Auvern, cons. /udetene"locale) apartinand titularului de proprietate cedent
ii. nu se emit din oficiu, ci doar la cererea organului colergial cesionar
- deficiente ma/ore:
1. nu reglementeaza situatia transferului proprietatii publice intre doua u. a-t
- daca este vorba despre doua u. a-t aflate la nivel diferit se aplica prin analogie art 7 lg. 21"1773
- daca este vorba despre doua u. a-t aflate la acelasi nivel , transferul nu este posibil decat cu modificarea limitelor
teritoriale ale acestora, insa modificarea nu se poate face decat prin lege, dupa consultarea populatiei prin
referendum local
2. nu reglementeaza situatia transferului proprietatii publice in lipsa acordului unitatii cedente
. sugereaza ca #otararea autoritatii cedente reprezinta atat actul de transfer cat si cel de afectatiune"clasare $ imposibil
b. ,c-imbarile de a!ectatiune
- afectarea sau dezafectarea unui bun proprietate publica reprezinta un atribut al acesteia
- titularul proprietatii publice poate sa ii sc#imbe afectatiunea
1. 0c#imbarea afectatiunii in interiorul aceleiasi colectivitati publice
- presupune dezafectarea bunului de la un serviciu public si afectarea lui pentru un altul
- dreptul de administrare ramane revocabil ori de cate ori interesul public o cere
2. 0c#imbarea intre mai multe persoane publice
- poate fi cu sau fara transferul dreptului de proprietate
- teoria mutatiilor domeniale ( pg. 2>-23) $ numai statul poate sc#imba autoritar afectatiunea dependintelor
domeniului public al colectivitatilor teritoriale
c. Posibilitatea constituirii drepturilor reale pe domeniul public
- dreptul de administrarea nu este un drept subiectiv civil
- drepturi reale administrative:
a). servitutile stabilite asupra domeniului public
- servitutile constituit inainte de incorporarea bunului aservit, se mentin, daca sunt conforme cu afectatiunea acestuia
- servitutile constituit inainte de incorporarea bunului aservit, in domeniul public sunt valabil constituite sub aceeasi
conditie ( in cazu contrar actul care le-a dat nastere este lovit de nulitate)
- in cazul in care o anumita servitute a fost constituita prin act administrativ al titularului prerogativei de adminstrarea a
dependintei domeniale:
1. ipoteza servitutilor instituite inainte de intrarea imobilului aservit in dom. public
- daca aceasta este compatibila cu afectatiunea, se mentine
- in caz contrar, 1: va inceta automat ci numai in urma revocarii, pe cale unilaterala, de catre organul emitent, a actului
de constituire a servitutii
2. ipoteza servitutilor stabilite dupa intrarea bunului in dom. public
- servitutea se va mentine atat timp cat este compatibila cu afectatiunea
b). dreptul la concesiune
- dreptul concesionarului:
1. are natura administrativa (este precar)
2. consta in prerogativa de exploatare in interes public dar si beneficiul propriu a unui bun proprietate publica
. este obligatoriu de exercitat, sub sanctiunea pierderii sale (exploatarea este atat un drept cat si o obligatie)
2. se constituie intotdeauna cu titlu oneros
c). dreptul de inc#iriere si cel de folosinta gratuita
- ambele sunt:
1. de natura administrativa, sunt precare
2. sunt drepturi intuitu personae (dobandite prin castigarea unei licitatii"forme de competitie)
- dreptul de folosinta gratuita mai are doua caracteristici:
1. titularul dreptului trebuie sa aiba una dintre aceste doua calitati: (a) institutie de utilitate publica sau persoana /uridica
fara scop lucrativ care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica sau (b) serviciu public
2. dreptul de folosinta gratuita este practic un usus care nu permite o inc#iriere a bunului in favoarea altei persoane
. 6esirea bunurilor din domeniul public
a. 6ncetarea regimului domenial pe cale naturala
- operatiune simetric inversa modalitatii de incorporare
- autoritatea competenta se va margini sa constate o situatie de fapt
-x: retragerea marii si formarea unui nou litoaral, sc#imbarea albiei raului
- intr-o asemenea situatie, dependinta domenialaeste dezafectata printr-un fapt al naturii
b. *ezafectarea
- dezafectarea = un fapt material prin care un bun isi pierde utilitatea publica
- declasarea = actul /uridic prin care autoritatea competenta decide sau constata, dupa ca, ca bunul in cauza nu mai serveste
utilitatii publice careia ii fusese afectat
- pt ca un bun sa iasa din dom. public sunt necesare atat dezafectarea de fapt cat si declasarea de drept , c#iar daca bunul in
cauza nu a fost clasat formal, dar a fost afectat in fapt
- o declasare fara dezafectare va fi lipsita de efecte
c. +ieirea materiala a bunului domenial
- aplicabila in doemniul public artificial, indeosebi bunurilor mobile
d. 6ncetarea domenialitatii ca urmare a pierderii proprietatii publice
- situatia in care, dintr-o cauza anterioara intervenirii regimului domenial( ex: evictiune) statul sau u. a-t pierde proprietatea
asupra bunului
-x: doi particulari vand statului un tablou, dar ei se afla in eroare cu privire la autorul tabloului
2. *elimitarea domeniului public
%. 5aractere
a. :nilateral - trasarea limitelor dependintelor domeniale se face de catre administratie, prin emiterea unui act admin. in acest scop
b. Bbligatoriu - constituie o obligatie pentru administratie, atat in beneficiul domeniului, cat si al proprietarilor riverani
c. *eclarativ (recognitiv) - apare mai pregnant in cazul delimitarii dom. public natural
d. 5ontingent $ consecinta a caracterului declarativ! semnifica faptul ca orice sc#imbare de circumstante, cauzata de fen. naturale,
poate modifica o delimitare facuta anterior
(. 5ontenciosul privind delimitarea domeniului public
= contenciosul administrativ
Protectia domeniului public
1.+rotectia penala
- pedepse mai grave: furtul calificat, distrugerea, distrugerea din culpa
- pedepse mai usoare: distrugerea si semnalizarea falsa, infectarea apei, profanarea de morminte, distrugerea unor obiective...
- pedepse prevazute in legi speciale
2. +rotectia contraventionala
- amenzi sau amenintari cu amenda
. +rotectia civila - art 3>1 155
a. 6nalineabilitatea
- bunurile domeniale sunt inalienabile
- efectele inalienabilitatii:
i. interdictia oricarei instrainari
ii. imposibilitatea crearii, pe domeniul public, a dezmembramintelor de natura civila
iii. imposibilitate de a expropria dependintele domeniale
- sanctiune: nulitate absoluta
b. 6mprescribilitatea
- domeniu de aplicare: propprietatea . dezmembramintele sale
- si actiunile in /ustitie, care prote/eaza domeniul, sunt imprescriptibile
- actiunile posesorii pe domeniul public sunt admisibile doar impotriva altor particulari, nu si contra administratiei
c. 6nsesizabilitatea
- consecinta a inalienabilitatii
Compunerea domeniului public (pg. C>)
1. *omeniul public natural
a. *omeniul public maritim
b. *omeniul public fluvial si al apelor interioare
c. *omeniul public al subsolului
d. *omeniul public aerian
e. *omeniul public #ertizan (coloana de aer de deasupra ;omaniei ca mediu de propagare a undelor radio)
f. *omeniul public agricol si silvic
g. *omeniul pulic al ariilor naturale prote/ate
2. *omeniul public artificial
a. *omeniul public rutier
b. *omeniul public feroviar
c. *omeniul public cultural
d. *omeniul public spitalier (sanitar)
e. *omeniul public militar si al frontierei de stat
f. *omeniul public funerar
g. *omeniul public al retelelor de transport
#. *omeniul public al activitatilor de meteorologie
. *omeniul public mobiliar
Utilizarea domeniului public
%. :tilizarea domeniului public de catre serviciile publice
- cazuri distincte:
a. publicului ii este absolut interzis accesul in dependintele domeniale
b. publicul are acces in dependintele domeniale
c. publicul este in mod normal admis sa acceada la dependintele domeniului public, dar numai in vederea utilizarii serviciului
public instalat pe bun
(. :tilizarea domeniului public de catre public
1. :tilizari colective
a. )orme
i. dreptul tuturor de a circula sau a stationa
ii. dr. utilizatorilor de a-si apropia anumite fructe sau producte ale dependintelor domeniale
b. +rincipii care guverneaza utilizarile colective
i. libertatea utilizarii
- cu anumite limite
ii. gratuitatea utilizatorilor
iii. egalitatea utilizatorilor
2. :tilizari privative
- ocuparea unei dependinte domeniale de catre o anumita pers. care, in sc#imbul unei redevente, o foloseste in mod exclusiv
-caractere:
a. caracterul precar al ocupatiei domeniale
b. caracterul oneros
c. caracterul compatibil cu utilizarea generala
- pot fi intemeiate pe un contract (pg. 111)