Capitolul V.

Obiectul raportului juridic civil

Un alt element al raportului juridic civil, pe lângă subiecte și conținut este obiectul raportului
juridic civil. Acesta constă în conduita părților, respectiv acțiunea sau inacțiunea pe care
subiectul activ o poate pretinde de la subiectul pasiv.
În raporturile juridice patrimoniale această conduită a părților se reflectă la lucruri (obiect
derivavt al raportului juridic civil).

Secțiunea I. Cadrul legal

„Art. 31 Patrimoniul. Mase patrimoniale și patrimonii de afectațiune

(1) Orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu care include toate
drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin acesteia.
(2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaţiuni numai în cazurile şi condiţiile
prevăzute de lege.
(3) Patrimoniile de afectaţiune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit
dispoziţiilor titlului IV al cărţii a III-a, cele afectate exercitării unei profesii autorizate, precum şi
alte patrimonii determinate potrivit legii.

Art. 535 Noțiunea

Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial.

Art. 536 Bunurile mobile şi imobile

Bunurile sunt mobile sau imobile.

Art. 537 Bunurile imobile

Sunt imobile terenurile, izvoarele şi cursurile de apă, plantaţiile prinse în rădăcini, construcţiile şi
orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter permanent, platformele şi alte instalaţii de
exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum şi tot ceea ce, în mod
natural sau artificial, este încorporat în acestea cu caracter permanent.

Art. 538 Bunurile care rămân sau devin imobile

(1) Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din
nou întrebuinţate, atât timp cât sunt păstrate în aceeaşi formă, precum şi părţile integrante ale
unui imobil care sunt temporar detaşate de acesta, dacă sunt destinate spre a fi reintegrate.
(2) Materialele aduse pentru a fi întrebuinţate în locul celor vechi devin bunuri imobile din
momentul în care au dobândit această destinaţie.
Art. 539 Bunurile mobile
(1) Bunurile pe care legea nu le consideră imobile sunt bunuri mobile.
(2) Sunt bunuri mobile şi undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum şi energia de
orice fel produse, captate şi transmise, în condiţiile legii, de orice persoană şi puse în serviciul
său, indiferent de natura mobiliară sau imobiliară a sursei acestora.

Art. 540 Bunurile mobile prin anticipaţie

(1) Bogăţiile de orice natură ale solului şi subsolului, fructele neculese încă, plantaţiile şi
construcţiile încorporate în sol devin mobile prin anticipaţie, atunci când, prin voinţa părţilor,
sunt privite în natura lor individuală în vederea detaşării lor.
(2) Pentru opozabilitate faţă de terţi, este necesară notarea în cartea funciară.

Art. 541 Universalitatea de fapt

(1) Constituie o universalitate de fapt ansamblul bunurilor care aparţin aceleiaşi persoane şi au o
destinaţie comună stabilită prin voinţa acesteia sau prin lege.
(2) Bunurile care alcătuiesc universalitatea de fapt pot, împreună sau separat, să facă obiectul
unor acte sau raporturi juridice distincte.

Art. 542 Regulile aplicabile drepturilor purtând asupra bunurilor

(1) Dacă nu se prevede altfel, sunt supuse regulilor referitoare la bunurile imobile şi drepturile
reale asupra acestora.
(2) Celelalte drepturi patrimoniale (reale as mobilelor, crean’e as imobile, as mobile) sunt
supuse, în limitele prevăzute de lege, regulilor referitoare la bunurile mobile.

Art. 543 Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile

(1) Bunurile sunt fungibile sau nefungibile.
(2) Sunt fungibile bunurile determinabile după număr, măsură sau greutate, astfel încât pot fi
înlocuite unele prin altele în executarea unei obligaţii.
(3) Prin act juridic, un bun fungibil prin natura sa poate fi considerat ca nefungibil.

Art. 544 Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile

(1) Bunurile sunt consumptibile sau neconsumptibile.
(2) Sunt consumptibile bunurile mobile a căror întrebuinţare obişnuită implică înstrăinarea sau
consumarea substanţei.
(3) Un bun consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil dacă, prin act juridic, i se
schimbă întrebuinţarea.

Art. 545 Bunurile divizibile şi bunurile indivizibile

(1)Bunurile sunt divizibile sau indivizibile.
(2) Bunurile care nu pot fi împărţite în natură fără a li se schimba destinaţia sunt bunuri
indivizibile.
(3) Prin act juridic, un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil.

Art. 546 Bunurile principale şi bunurile accesorii

(1) Bunul care a fost destinat, în mod stabil şi exclusiv, întrebuinţării economice a altui bun este
accesoriu atât timp cât satisface această utilizare.
(2) Destinaţia comună poate să fie stabilită numai de proprietarul ambelor bunuri.
(3) Dacă nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmează situaţia juridică a bunului principal,
inclusiv în caz de înstrăinare sau de grevare a bunului principal.
(4) Încetarea calităţii de bun accesoriu nu poate fi însă opusă unui terţ care a dobândit anterior
drepturi privitoare la bunul principal.
(5) Separarea temporară a unui bun accesoriu de bunul principal nu îi înlătură această calitate.
(6) Drepturile unui terţ privitoare la un bun nu pot fi încălcate prin transformarea acestuia în bun
accesoriu.

Art. 547 Produsele bunurilor

Produsele bunurilor sunt fructele şi productele.

Art. 548 Fructele

(1) Fructele reprezintă acele produse care derivă din folosirea unui bun, fără a diminua substanţa
acestuia. Fructele sunt: naturale, industriale şi civile. Fructele civile se numesc şi venituri.
(2) Fructele naturale sunt produsele directe şi periodice ale unui bun, obţinute fără intervenţia
omului, cum ar fi acelea pe care pământul le produce de la sine, producţia şi sporul animalelor.
(3) Fructele industriale sunt produsele directe şi periodice ale unui bun, obţinute ca rezultat al
intervenţiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel.
(4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în
virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor şi dividendele.
Art. 549 Productele
Productele sunt produsele obţinute dintr-un bun cu consumarea sau diminuarea substanţei
acestuia, precum copacii unei păduri, piatra dintr-o carieră şi altele asemenea.

Art. 550 Dobândirea fructelor şi a productelor

(1) Fructele şi productele se cuvin proprietarului, dacă prin lege nu se dispune altfel.
(2) Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale şi industriale se dobândeşte la data separării
de bunul care le-a produs.
(3) Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobândeşte zi cu zi.
(4) Cel care, fără acordul proprietarului, avansează cheltuielile necesare pentru producerea şi
perceperea fructelor sau productelor poate cere restituirea cheltuielilor.
(5) În acest caz, produsele sau contravaloarea acestora pot fi reţinute până la restituirea
cheltuielilor. Cu toate acestea, proprietarul poate cere obligarea posesorului la predarea
produselor ori a contravalorii acestora dacă furnizează o garanţie îndestulătoare.”1

Secțiunea II. Definiție, bunuri, clasificare

Definiții:
Bunurile2 - reprezintă lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept
patrimonial.3
Patrimoniu4 - totalitatea drepturilor și obligațiilor patrimoniale pe care o persoană fizică sau
juridică le poate avea.
Posibile sensuri pentru bun:
1. lato sensu – reprezintă atât lucrurile, cât și drepturile ce poartă asupra lor;5
2. stricto sensu – reprezintă numai lucrurile asupra cărora pot exista drepturi patrimoniale.
Corelația dintre bunuri și patrimoniu:
-drepturile patrimoniale se referă la bunuri (latura activă a patrimoniului);
-patrimoniul este o universalitatea de drept (universalitate juridică);
-patrimoniul conține drepturile și obligațiile pe care o persoană le are;
-mai multe bunuri (deținute de către o singură persoană), care au aceeași destinație dată de
către titular/lege reprezintă o universalitate de fapt.

Clasificarea bunurilor
Clasificarea bunurilor prezintă interes întrucât astfel se poate determina natura raporturilor
juridice, cât și regimul juridic pe care îl va îmbrăca.6

1
Extras din Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 - privind Codul civil; Emitent: Parlamentul;
Publicat în Monitorul Oficial nr. 511 din 24 iulie 2009).
2
Irina Sferdian, Drept civil – Drepturile reale principale, Editura Hamangiu, București, 2013, p. 33-69;
Răzvan Dincă, Contracte civile speciale în Noul Cod Civil – Note de curs, Editura Universul Juridic,
București, 2013, p. 78-96.
3
Ionel Reghini, Șerban Diaconescu, Paul Vasilescu, Introducere în dreptul civil, Editura Hamangiu,
București, 2013, p. 381-420; Marian Nicolae, Drept civil – Teoria generală, Vol. II. Teoria drepturilor
subiective civile, Editura Solomon, București, 2018, p. 110-147.
4
Irina Sferdian, Drept civil – Drepturile reale principale, Editura Hamangiu, București, 2013, p. 1-32.
5
Pentru noțiunile de „lucru” și „bun” a se vedea Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu, Drept civil –
Partea generală, Ediția a II-a, revăzută și adăugită de Cornelia Munteanu, Editura Universul Juridic,
București, 2017, p. 177-181.
6
Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu, Drept civil – Partea generală, Ediția a II-a, revăzută și adăugită
de Cornelia Munteanu, Editura Universul Juridic, București, 2017, p. 181-207.
  imobile;
 mobile;

 aflate în circuitul civil;

 scoase din circuitul civil;

 fungibile;
 nefungibile;

 consumptibile;
 neconsumptibile;

 divizibile;
 indivizibile;
Bunuri
 principale;
 accesorii;

 frugifere;
 nefrugifere;

 corporale;
 incorporale;

 sesizabile;
 insesizabile;

 din domeniul public;

 din domeniul privat.

În funcție de natura bunului și calificării date de lege, bunurile se împart în:

-sunt terenurile, izvoarele și cursurile de apă, plantațiile

prinse în rădăcini, construcțiile și orice alte lucrări fixate în
Bunuri pământ cu caracter permanent, platformele și alte instalații
-prin natura lor:
imobile de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul
continental, precum și tot ceea ce, în mod natural sau
artificial, este încorporat în acestea cu caracter permanent;7
7
A se vedea art. 537 Cod civil;
 -lucruri mobile, însă, dată fiind destinația lor, stabilită de
-prin destinație:
proprietar, legea le consideră imobile;8
-sunt drepturi reale imobiliare, precum și acțiunile în
-prin determinarea
justiție care au ca scop valorificarea unui drept real asupra
legii:
unui lucru imobil;
-lucruri pe care legea nu le consideră imobile, această
calitate fiind stabilită și pentru undele electromagnetice sau
asimilate acestora, precum și pentru energia de orice fel
-prin natura lor:
produse, captate și transmise, în condițiile legii, de orice
persoană și puse în serviciul său, indiferent de natura
mobiliară sau imobiliară;9
-bogățiile de orice natură ale solului și subsolului, fructele
neculese încă, plantațiile și construcțiile încorporate în sol
devin mobile prin anticipație, atunci când, prin voința
părților, sunt privite în natura lor individuală în vederea
detașării lor;10
Bunuri
-bunuri imobile dar pe care părțile le consideră ca fiind
mobile -prin anticipație:
mobile în considerarea a ceea ce vor deveni în viitor;
-fructele și recoltele neculese încă, arborii, materiale
rezultate din demolarea unei construcții, piatra din carieră,
numai dacă sunt înstrăinate cu anticipație prin act juridic
(față de terți ele devin mobile doar după desprinderea
efectivă de fond);
-sunt drepturile reale asupra unui lucru mobil, toate
drepturile drepturile de creanță, drepturile intelectuale,
-prin determinarea
acțiunile în justiție referitoare la un drept mobiliar (mobilis
legii:
est actio quae tendit ad quid mobile, immobilis quae tendit
ad quid immobile)

Utilitatea acestei clasificări în bunuri mobile și bunuri imobile constă în deosebirea regimului
juridic aplicabil celor două categorii în cazul unei vânzări sau a unei executări silite (competența
teritorială, precum și înscrierea în registrele aferente).11
În funcție de regimul circulației lor juridice, bunurile sunt:
8
A se vedea art. 538 alin (1) Cod civil;
9
A se vedea art. 539 Cod civil;
10
A se vedea art. 540 Cod civil;
11
Pentru mai multe detalii privind înscrierile în cartea funciară a se vedea - Gabriel Boroi, Carla
Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat, Curs de drept civil – Drepturile reale principale, Ediția a 2-a
revizuită și adăugită, Editura Hamangiu, București, 2013, p. 303-310; pentru mai multe detalii privind
urmărirea silită a bunurilor debitorului în funcție de natura acestora, a se vedea – Claudia Roșu, Drept
procesual civil – Partea specială, Ediția a 8-a, Editura C.H. Beck, București, 2018, p. 325-376.
 -reprezintă regula;
-pot fi dobândite sau înstrăinate prin acte juridice;
-se face distincție între bunurile care pot fi dobândite, deținute și
înstrăinate liber, neîngrădit și bunurile care sunt supuse anumitor condiții
Bunuri aflate în
restrictive;
circuitul civil
Exemplu:

-armele de foc, muniția, materiale explozive, substanțe toxice, obiecte de

cult;
-sunt bunurile care nu pot face obiectul unui act juridic civil translativ sau
constitutiv de drepturi reale;12
Bunuri scoase
Exemplu:
din circuitul civil
-res communis – aerul, razele soarelui, apa mării etc (fiind inepuizabile,
nu aparțin nimănui și sunt de uz comun);

Utilitatea acestei clasificări în bunuri aflate în circuitul civil și bunuri scoase din circuitul
civil constă în deosebirea actelor juridice civile, sub aspectul obiectului lor, respectiv a
valabilității lor.
În funcție de posibilitatea de a fi înlocuite unele cu altele în executarea obligației, bunurile
sunt:

Bunuri fungibile -bunuri determinate după greutate, măsură, număr,

(natura bunului/voința părților unui act deci care pot fi înlocuite unele prin altele în
juridic) executarea unei obligații;13
-bunuri care nu pot fi înlocuite unele prin altele,
astfel încât debitorul nu poate fi liberat, decât în
Bunuri nefungibile cazul în care predarea constă în bunul datorat;
(natura bunului/voința părților unui act Exemplu:
juridic)
-părțile convin restituirea aceleiași cărți care poartă o
dedicație din partea autorului;

Utilitatea acestei clasificări în bunuri fungibile și bunuri nefungibile constă în aprecierea

valabilității plății, precum și momentul transmiterii (constituirii) dreptului real:

12
A se vedea art. 1229 Cod civil;
13
A se vedea art. 543 alin (2) Cod civil;
 -prin voința părților – ca regulă, la momentul încheierii actului juridic, chiar dacă bunul nu s-a
predat, dacă convenția poartă asupra unor bunuri individual determinate (nefungibile) sau
individualizate (bunuri de gen, fungibile);
-dacă obiectul privește bunuri de gen (fungibile), dreptul real se transmite în momentul
individualizării, cu excepția cazului în care este vorba despre o vânzare în bloc a bunurilor (în
acest ultim caz dreptul real se strămută cumpărătorului de la încheierea contractului);
Codul civil nu a reținut clasificarea în:

-bunuri care, potrivit naturii lor sau convenției se

Bunuri individual determinate
(res certa)
Bunuri determinate generic
(res genera sau bunuri de gen)
Bunuri viitoare14
individualizează prin însușiri proprii, specifice;
-bunuri nefungibile;
-locul executării este acela unde se află bunul în momentul
încheierii contractului;
-bunuri care se individualizează prin însușirile speciei sau
categriei din care fac parte (indicarea greutății, măsurii,
numărului);
-sunt bunuri fungibile;
-locul executării este domiciliul/sediul debitorului din
momentul încheierii contractului (plata este cherabilă);
-situația în care un contract are în vedere lucruri care nu
există încă la data încheierii lui, dar care urmează să existe
(fie se produc în mod natural, fie prin fabricare);15
Exemplu:

-achiziționarea unui apartament încă neconstruit, ipotecarea

unei construcții viitoare, cumpărarea unei cantități de
cereale dintr-o recoltă neculeasă de pe un anumit teren;16

În funcție de modul în care bunurile își consumă substanța sau nu, bunurile se împart în:
14
Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei, Colectiv, Noul Cod civil – Comentariu pe
articole, art. 1-2664, Editura C.H. Beck, București, 2012, p. 1748-1749.
15
A se vedea art. 1228 Cod civil
16
A se vedea Ionel Reghini, Șerban Diaconescu, Paul Vasilescu, Introducere în dreptul civil, Editura
Hamangiu, București, 2013, p. 400.

Bunuri consumptibile
(și prin voința părților)
Bunuri neconsumptibile
(și prin voința părților)
-bunuri care nu pot fi folosite fără ca întrebuințarea lor să
nu implice consumarea substanței sau înstrăinarea lui;
Exemplu:
-banii, alimentele, combustibilii;
-consumptibilitatea ≠ fungibilitatea;
-bunuri care pot fi folosite în mode repetat, fără ca prin
întrebuințarea lor să fie consumată substanța lor sau să fie
necesară înstrăinarea lor;
Exemplu:

-clădirile, terenurile, mașinile etc.;

Utilitatea acestei clasificări în bunuri consumptibile și bunuri neconsumptibile poate fi redată

prin evocarea următoarelor situații:
-constituirea unui drept de uzufruct;17
-încheierea unui contract de împrumut;18
-încheierea unui contract de depozit;19
-în caz de rechiziție.20

În funcție de posibilitatea împărțirii bunurilor, fără a li se schimba destinația, bunurile se

împart în:

-bunuri care pot fi împărțite și fără să-și schimbe destinația

economică;
Bunuri divizibile
Exemplu:

-o bucată de material.
-bunuri care prin împărțire își schimbă destinația economică.
Bunuri indivizibile Exemplu:
(și prin convenție)
-un autoturism;

Utilitatea acestei clasificări în bunuri divizibile și bunuri indivizibile se poate observa în

cazul partajului și a obligațiilor cu pluralitate de subiecte.
În funcție de criteriul corelației dintre bunuri, bunurile sunt:

17
A se vedea art. 703, 712 Cod civil;
18
A se vedea art. 2146, 2158 alin (1) Cod civil;
19
A se vedea art. 2103 alin (1), 2105 alin (1) Cod civil;
20
A se vedea art. 1, respeciv art. 2 alin (2) din Legea nr. 132/1997.
 Bunuri principale -bunuri care pot fi folosite în mod independent, fără să fie destinat a
(și prin convenție) servi la întrebuințarea altui bun;
-bunuri care sunt destinate în mod exclusiv la întrebuințarea
Bunuri accesorii
economică a altor bunuri (sunt bunuri accesorii cât timp satisface
(și prin convenție)
această utilizare);

Utilitatea acestei clasificări în bunuri principale și bunuri accesorii constă în regimul juridic
diferit, în sensul că bunul accesoriu urmează soarta bunului principal (accesorium sequitur
principale).
În funcție de posibilitatea de a produce sau nu alte bunuri, fără a li se consuma sau diminua
substanța, bunurile se împart în:

-fructe naturale –produsele directe și periodice ale

unui bun, obținute fără intervenția omului;
Exemplu:

-acelea pe care pământul le produce de la sine,

producția și sporul animalelor;
-bunuri care în mod -fructe industriale – produsele directe și periodice ale
periodic și fără unui bun, obținute ca rezultat al intevenției omului;
Bunuri consumarea substanței Exemplu:
frugifere lor, dau naștere altor
bunuri, numite fructe; -recoltele de orice fel;
-fructele ≠ productele; 21
-fructe civile – prin care se desemnează veniturile
rezultate din folosirea bunului de către o altă
persoană în virtutea unui act juridic;
Exemplu:

-chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor,

dividendele;
Bunuri -bunuri care nu au însușirea de a da naștere altor produse, în mod periodic și fără
nefrugifere consumarea substanței lor.

Utilitatea acestei clasificări constă în deosebirea celor trei categorii de fructe, pentru a se
putea determina momentul din care acestea i se cuvin titularului dreptului, precum și persoana
acestuia din urmă.
21
Productele sunt produsele obținute dintr-un bun cu consumarea, respectiv diminuarea substanței acelui
bun, precum sunt copacii unei păduri. Pentru mai multe detalii privind diferența între fructe și producte, a
se vedea Ionel Reghini, Șerban Diaconescu, Paul Vasilescu, Introducere în dreptul civil, Editura
Hamangiu, București, 2013, p. 416-420, precum și art. 549, 550, 710, 711, 948 Cod civil.
 În funcție de modul de percepere, bunurile pot fi:

Bunuri
-bunuri care au existență materială, perceptibile simțurilor omului;
corporale
-valori economice care au o existență ideală, abstractă;
-drepturile subiective patrimoniale;
Categorii de bunuri incorporale:
Bunuri
-drepturile reale, altele decât dreptul de proprietate;
incorporale
-proprietățile incorporale;
-titlurile de valoare;
-drepturile de creanță.

Utilitatea acestei clasificări în bunuri corporale și bunuri incorporale constă în regimul de

drept internațional privat diferit, precum și în modul de dobândire diferit.
În funcție de posibilitatea de a forma obiectul executării silite, bunurile sunt:

-creditorul are împotriva debitorului o creanță având ca obiect

Bunuri sesizabile
Bunuri insesizabile
remiterea unei sume de bani (certă, lichidă și exigibilă), iar debitorul
nu plătește de bunăvoie, el poate trece la executarea silită a bunurilor
debitorului său;
-bunuri care pot fi urmărite silit (obiect al urmăririi silite);
-bunuri care nu pot fi urmărite silit pentru realizarea unei creanțe
bănești;

Utilitatea acestei clasificări în bunuri sesizabile și bunuri insesizabile se observă în cadrul

dreptului procesual civil, regula fiind reprezentată de caracterul sesizabil (urmăribil).
În funcție de calitatea pe care o are titularul din al cărui patrimoniu fac parte bunurile, acestea
sunt:

-bunuri ce aparțin statului sau unităților administrativ-teritoriale;22

Bunuri din -drept de proprietate publică (domeniul public de interes național), drept
domeniu public de proprietate privată (domeniul public de interes local sau județean);
-bunuri care prin natura lor, sunt de uz sau interes public;
Bunuri din -bunuri ce aparțin unui titular persoană fizică sau juridică;
domeniu privat

Utilitatea acestei clasificări în bunuri din domeniu public și bunuri din domeniu privat constă
în regimul juridic diferit – bunurile din domeniu public sunt inalienabile, insesizabile și

22
A se vedea art. 136 alin (2) Constituție.
imprescriptibile, respectiv cele din domeniul privat pot fi înstrăinate, pot face obiectul urmării
silite și pot fi dobândite în orice mod prevăzut de lege.23

Secțiunea III. Întrebări recapitulative

1. Definiţi bunurile.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

2. Definiţi bunurile fungibile şi bunurile nefungibile şi arătaţi care este utilitatea

clasificării.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
3. Daţi exemple de bunuri certe şi generice şi arătaţi, pe scurt, care este utilitatea
practică a distincţiei între acestea.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

4. Aveți următorul act:

Act de împrumut sume de bani

Subsemnatul POPESCU MARIAN, cetăţean român, CNP 1761224354728, născut la data
de 24.12.1976 în mun. Timișoara, jud. Timiș, cu domiciliul în mun. Timişoara, str.
Cosminului, nr. 29, jud. Timiş, identificat cu C.I. seria TM. nr. 447748, eliberată de pol. mun.
Timişoara la data de 06.01.2005, în calitate de împrumutător, dau cu titlu de împrumut D-lui
RACOV STEVICA, cetăţean sârb, cunoscător al limbii române, CNP 7730510320110, născut
la data de 10.05.1973 în Serbia, cu domiciliul în mun. Timişoara, str. Cosminului nr. 30, jud.
Timiş, identificat cu permis de ședere seria RO0279762, eliberat de autoritățile Timiș, la data
de 29.07.2012, în calitate de împrumutat, suma de 10.150 lei (zecemiiunasutăcincizecilei),
fără dobânzi, cu obligaţia acestuia să îmi restituie suma de mai sus până la data de
31.12.2015, inclusiv, în lei, în mâna şi la adresa mea din mun. Timişoara, str. Pindului, nr. 29,
jud. Timiş, sau la o altă adresă pe care o voi comunica în scris, anterior termenului de
restituire. Restituirea sumei de bani împrumutate va fi făcută până la data scadentă, în aceeaşi
monedă, fiind acceptată şi plata în rate a unor părţi din suma împrumutată. Subsemnatul

23
A se vedea art. 136 alin (4) Constituție, art. 861 alin (1), 553 alin (4) Cod civil.
POPESCU MARIAN declar că pentru fiecare sumă care mi se restituie, mă oblig să eliberez
împrumutatului chitanţă descărcătoare.
Subsemnatul POPESCU MARIAN declar că pentru suma de bani împrumutată, respectiv
10.150 lei (zecemiiunasutăcincizecilei) înţeleg să nu iau inscripţie ipotecară.
Subsemnatul RACOV STEVICA declar că am primit azi data autentificării, cu titlu de
împrumut, de la POPESCU MARIAN, suma de 10.150 lei (zecemiiunasutăcincizecilei), fără
dobânzi, sumă pe care mă oblig să o restitui până la data de 31.12.2015 inclusiv, în mâna şi la
domiciliul împrumutătorului, sau la o altă adresă care îmi va fi comunicată de acesta în scris,
în condiţiile menţionate mai sus.
Subsemnatele părţi contractante convenim ca termenul de restituire a împrumutului să
poată fi prelungit cu acordul expres al ambelor părţi.
Subsemnatul RACOV STEVICA, în calitate de împrumutat, sunt de acord ca în caz de
nerestituire a împrumutului la termenul stipulat, să se treacă la executarea silită asupra tuturor
bunurilor mobile şi imobile aflate în patrimoniul meu.
În situaţia în care nu voi restitui suma de bani împrumutată la termenul stabilit, consimt
ca împrumutătorul să mă poată urmări în orice bunuri proprii până la recuperarea sumei de
bani împrumutate.
Subsemnatele părţi, de comun acord am stabilit ca neachitarea sumei împrumutate la
termenul de mai sus, dă dreptul de executare silită asupra întregii creanţe, fără somaţie sau
punere în întârziere, prezentul act fiind titlu executoriu.
Subsemnatul POPESCU MARIAN înţeleg că, în cazul în care restituirea nu se face cu
respectarea condiţiilor şi termenelor prevăzute, eu împrumutătorul sunt în drept să pun în
executare acest înscris, ce constituie titlu executoriu, conform dispoziţiilor cuprinse în Legea
nr.36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale şi conform art. 2157 alin. 1 Cod Civil.
Subsemnatul RACOV STEVICA, în calitate de împrumutat, înţeleg că obligaţia mea de a
restitui suma de bani împrumutată se menţine şi în cazul încetării prezentului contract prin
decesul împrumutătorului, prezentul contract fiind titlu executoriu, potrivit dispoziţiilor art.
2165 şi 2157 Cod Civil.
Taxele ocazionate cu perfectarea actului sunt suportate de către împrumutat.
Subsemnatul împrumutat consimt ca în cazul neachitării integrale a împrumutului la
termenul şi condiţiile stabilite să suport orice cheltuială ce ar apărea, legată de punerea în
executare a prezentului contract de împrumut.
Subsemnatele părţi, declarăm că înainte de semnarea actului, am citit personal cuprinsul
acestuia şi am constatat că el corespunde voinţei şi condiţiilor stabilite de noi părţile de comun
acord, drept pentru care semnăm mai jos.
Prezentul contract nu conţine anexe, a fost redactat şi autentificat astăzi, 30.10.2013, la
Biroul Notarilor Publici ABC din Timişoara, într-un exemplar original, care se păstrează în
arhiva notarului public, conform prevederilor art. 98 alin.1 şi 4 din Legea 36/1995 republicată,
iar părţile vor primi un duplicat de pe prezentul act, duplicatul având aceeaşi forţă probantă
prevăzută de lege ca şi originalul.
ÎMPRUMUTĂTOR, ÎMPRUMUTAT,

POPESCU MARIAN RACOV STEVICA

-Urmează autentificarea : -

ROMÂNIA
UNIUNEA NAŢIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI
BIROUL NOTARILOR PUBLICI ABC
Nr. licenta: 123/123/05.08.2013
Timișoara
Nr. tel: 0356-104441
Cod fiscal: RO12312312
O.P.D.C. 1234
Încheiere de autentificare nr. __
Anul 2013, luna 10, ziua 30
În faţa mea, A, notar public, la sediul biroului meu s-au prezentat:
- POPESCU MARIAN, cetăţean român, CNP 1761224354728, născut la data de
24.12.1976 în mun. TimiȘoara, jud. Timiș, cu domiciliul în mun. Timişoara, str. Cosminului,
nr. 29, jud. Timiş, identificat cu C.I. seria TM. nr. 447748, eliberată de pol. mun. Timişoara la
data de 06.01.2005, în nume propriu, în calitate de împrumutător;
- RACOV STEVICA, cetăţean sârb, cunoscător al limbii române, CNP 7730510320110,
născut la data de 10.05.1973 în Serbia, cu domiciliul în mun. Timişoara, str. Cosminului nr.
30, jud. Timiş, identificat cu permis de ședere seria RO0279762, eliberat de autoritățile Timiș
la data de 29.07.2012, în nume propriu, în calitate de împrumutat,
care, după citirea actului, au consimţit la autentificarea prezentului înscris, care nu conţine
anexe şi au semnat toate exemplarele.

În temeiul art. 12 lit. b. din Legea nr. 36/1995,

Se declară autentic prezentul înscris

S-a perceput onorariul de 150 lei + T.V.A 24% cu b.f. nr. 1/30.10. 2013.

Notar public,
A
 Prezentul duplicat s-a întocmit în 3 (trei) exemplare, din care: un exempar pentru arhiva
biroului notarial, 2 (două) exemplare s-au eliberat părţilor, astăzi, data autentificării
actului, are aceeaşi forţă probantă ca originalul şi constituie titlu executoriu în condiţiile
legii.

Notar public,
A
a. Ce fel de raport juridic constatați în actul de mai sus?

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

b. Care sunt părțile raportului juridic de mai sus?

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

c. Arătați în ce constau dreptul subiectiv al lui POPESCU MARIAN, precum și

obligația corelativă a lui RACOV STEVICA. Clasificați-le după criteriile studiate.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

d. Clasificați, în funcție de criteriile cunoscute, bunurile ce fac obiectul contractului.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

5. Ce fel de bunuri sunt – din perspectiva clasificării în bunuri corporale și incorporale

– undele electromagnetice produse, captate și transmise, în condițiile legii, de o
persoană și puse în serviciul său? Argumentați!

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

6. Aveți următoarea speță:

Între A (vânzător) și B (cumpărător) se încheie un contract de vânzare, având ca obiect casa
proprietatea lui A, situată în mun. Timișoara, str. Feldioara nr. 10. Datorită unor probleme
tehnice, contractul de vânzare se încheie vineri la ora 18, oră la care banca la care B are deschis
contul din care urma sa vireze pretul s-a închis. Părțile se înțeleg ca prețul să se vireze luni la
prima oră, moment în care se va face și predarea cheilor imobilului. În cursul nopții dintre vineri
și sâmbătă are loc un cutremur, iar casa ce a facut obiectul vânzării se dărâmă în totalitate.
Ca urmare, A îl somează pe B să-i plătească prețul, arătând că, deși obiectul contractului nu
mai există și bunul nu a fost predat, proprietatea s-a transferat în momentul încheierii
contractului, moment din care b a devenit proprietar, fiind obligat la plata prețului, suportând, în
consecință, și riscul pieirii acestuia.
B refuză plata prețului, susținând că transferul proprietății, din punctul lui de vedere, nu a
operat, acest transfer urmând a opera la o eventuală predare a bunului.
a. Calificați, din punctul de vedere al clasificărilor studiate, obligațiile lui A de a
transfera dreptul de proprietate de a preda cheile imobilului.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b. Calificați, din punctul de vedere al clasificărilor studiate, dreptul de proprietate al
lui B asupra imobilului și dreptul lui A de a încasa prețul acestuia.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
c. Calificați, din punctul de vedere al clasificărilor studiate, bunurile ce fac obiectul
contractului încheiat între A și B.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
d. Care este momentul transferului dreptului de proprietate în speță? Argumentați.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
e. Cine suportă riscurile în speță? Argumentați.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
f. În ipoteza unui proces, care ar fi hotărârea instanței?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
7. Dați două exemple de bunuri mobile fungibile neconsumptibile corporale.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
 8. Pornind de la prevederile art. 1273 C. civ. și art. 1679 C. civ., faceţi o paralelă între
vânzarea bunurilor de gen și vânzarea bunurilor în bloc.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

9. Prezentați, în câteva cuvinte, importanța juridică a distincției între fructe și

producte.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

10. Arătați care este criteriul folosit de legiuitor pentru a face distincția între bunurile
mobile și cele imobile.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

Secțiunea IV. Grile

1. Sunt bunuri imobile prin natura lor:

a. terenurile;
b. izvoarele şi cursurile de apă;
c. plantaţiile prinse în rădăcini.

2. Uzufructul bunurilor imobile este un bun:

a. imobil prin natura sa;
b. imobil incorporal prin obiectul său;
c. mobil incorporal prin obiectul său.

3. Creanţa care are ca obiect un bun imobil este un bun:

a. imobil incorporal prin obiectul său;
b. mobil incorporal prin obiectul său;
c. mobil prin anticipaţie.

4. Competenţa teritorială a instanţei de judecată, atunci când obiectul procesului este

un imobil, este dată de:
a. domiciliul pârâtului;
 b. locul situării imobilului;
c. domiciliul reclamantului.

5. Banii sunt bunuri:

a. fungibile;
b. nefungibile;
c. consumptibile.

6. Bunurile fungibile:
a. pot fi considerate nefungibile, în temeiul voinţei părţilor;
b. pot fi înlocuite unele cu altele în executarea obligaţiei;
c. în general sunt şi consumptibile, după cum, în general, bunurile nefungibile sunt
neconsumptibile.

7. Bunurile divizibile:
a. pot fi considerate bunuri indivizibile prin conventia părţilor exprimată într-un act juridic;
b. nu pot fi împărţite fără a-şi schimba destinaţia economică;
c. pot face obiectul unui partaj în natură.

8. Ultima sticlă de vin dintr-o recoltă celebră este:

a. un bun cert;
b. un bun nefungibil;
c. un bun generic.

9. Un kg de căpşuni este un bun:

a. cert;
b. generic;
c. fungibil.

10. Casa de pe B-dul Eroilor nr. 10 este un bun:

a. cert;
b. generic;
c. frugifer.