 valoarea acordată sarcinii de învăţare (cu cât învăţarea este mai strâns legată de scopul elevului, cu

atât valoarea acesteia va fi mai mare şi va creşte nivelul de implicare în sarcină).

Constelaţia motivelor care susţin efortul pentru învăţare, cele mai importante sunt interesele cognitive.

Ele pot să se manifeste în raport cu disciplinele pentru care elevii au deja înclinaţii. Sunt selective şi
diferite ca intensitate, sunt conştientizate şi invocate în toate tipurile de alegeri

motive ale învăţării recompensele materiale şi dorinţa de a-şi păstra prestigiul. Sunt puternic implicate
trebuinţele de autorealizare şi autoafirmare.

Chiar şi elevii care au fost foarte buni în clasele primare şi în clasa a 5-a, din dorinţa de a fi acceptaţi de
grupurile informale şi de a nu fi consideraţi tocilari, nu vor să mai fie premianţi şi nu mai învaţă cu
consecvenţă şi profunzime

probabil, cea mai complexă perspectivă despre relația dintre motivația extrinsecă și motivația intrinsecă
(faptul de a participa la o activitate pentru plăcerea și satisfacția provenite din practicarea activității).

: elevul este în întregime motivat de stimulii externi (de exemplu, el învață de frica pedepsei) și nu se
autoreglează;

el este motivat să își facă temele pentru că, altfel, s-ar simți vinovat că nu-și face datoria);

positive

: elevul îndeplinește o activitate pentru că estimează că vor rezulta consecințe importante pentru el.
Elevul este motivat de consecințe, nu și de învățarea care le face posibile. Identificarea este o reglare
internă bazată pe utilitate a unui comportament (de exemplu, elevul face exerciții suplimentare pentru a
lua o notă mare la matematică);

levul se angajează în activități deoarece ele corespund scopurilor și aspirațiilor sale, sunt importante
pentru elev. Învățarea este autoreglată și motivația se apropie mult de cea intrinsecă, dar nu se
identifică propriu zis cu ea (activitatea nu se îndeplinește pentru plăcerea de a o face, de unde rezultă că
Deci și Ryan consideră învățarea motivată intrinsec ca pe o activitate care are ca scop pe ea însăși, ceea
ce, pe alt plan, înseamnă că ea este menită să contribuie la autorealizarea personalității).