Sunteți pe pagina 1din 16

Cãtãlin Avramescu (n.

1967) este doctor în filozofie al Univer-


sitãþii din Bucureºti ºi docent al Universitãþii din Helsinki. În
prezent este conferenþiar la Facultatea de ªtiinþe Politice a Uni-
versitãþii din Bucureºti, unde predã cursuri de istorie a gândirii
politice. A parcurs stagii de cercetare la Institutul de Istorie al
Universitãþii din Viena, Institute for Advanced Study in Huma-
nities (Edinburgh) ºi la Clark Library/Center for 17 th and 18 th
Century Studies (UCLA). A fost bursier Mellon la Herzog August
Bibliothek (Wolfenbüttel) ºi bursier Marie Curie la Facultatea
de Litere ºi Filozofie din Ferrara. A publicat traduceri, eseuri ºi
studii de teorie politicã ºi istoria ideilor, în special asupra seco-
lelor XVII–XIX. Prima sa carte, De la teologia puterii absolute la
fizica socialã(ALL, 1998), este o explorare tematicã a teoriei con-
tractului social de la Hobbes la Rousseau. A urmat Filozoful crud.
O istorie a canibalismului (Humanitas, 2003), o analizã a unei
teme uitate din teoria dreptului natural, care a primit premiul
pentru cea mai bunã carte de ºtiinþe umaniste ( ex aequo) a Aso-
ciaþiei Editorilor din România. Versiunea americanã a acestei
lucrãri, publicatã în 2009 la Princeton University Press, a fost
recenzatã în Times Higher Education ºi London Review of Books.
Din anul 2008 a fost numit Consilier de Stat în cadrul Adminis-
traþiei Prezidenþiale.
Colecþia „Zeitgeist“ este coordonatã de
VLADIMIR TISMÃNEANU

Redactor: Vlad Russo


Coperta: Angela Rotaru
Tehnoredactor: Manuela Mãxineanu
DTP: Denisa Becheru, Dan Dulgheru
Corector: Andreea Stãnescu

Tipãrit la „Monitorul Oficial“ R.A.

© HUMANITAS, 2010, pentru prezenta ediþie româneascã

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României


AVRAMESCU, CÃTÃLIN
Constituþia Statelor Unite ale Americii: comentariu, text, note /
Cãtãlin Avramescu. – Bucureºti: Humanitas, 2010
ISBN 978-973-50-2787-2
342.4(73)

EDITURA HUMANITAS
Piaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, România
tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51
www.humanitas.ro

Comenzi Carte prin poºtã: tel./fax 021/311 23 30


C.P.C.E. – CP 14, Bucureºti
e-mail: cpp@humanitas.ro
www.libhumanitas.ro
Cuvânt înainte

Mai întâi, despre ce nu este aceastã carte. Nu este o


lucrare despre dezbaterile dintre Federaliºti ºi Anti-Fe-
deraliºti, altfel spus, despre controversele dintre aceia care,
în 1787-1788, doreau sau respingeau ideea unei noi Con-
stituþii, federale. Acesta a fost un moment crucial în insti-
tuirea ordinii constituþionale în America, însã amploarea
subiectului face necesar un volum separat, dedicat în spe-
cial discutãrii argumentelor din Scrisorile Federaliºtilor
(Federalist Papers ). Alt motiv pentru care am lãsat deoparte
acest episod este faptul cã oricum, la data la care Madison,
Hamilton ºi Jay publicau, sub pseudonimul Publius,
aceste „scrisori“, textul Constituþiei era deja adoptat. Miza
celor trei autori privea ratificarea ºi abia în ordine secundã
conþinutul legii fundamentale a noii federaþii.
În aceeaºi logicã, am exclus referirile la dezbaterile pri-
vitoare la Constituþie din convenþiile de ratificare con-
vocate de fiecare stat în parte.
Nu este nici o carte despre documentele constituþio-
nale ale perioadei coloniale. Desigur, existã elemente
solide de continuitate între gândirea legalã ºi politicã a erei
coloniale ºi aceea a republicii americane proclamate prin
6 CÃTÃLIN AVRAMESCU

Declaraþia de Independenþã din 1776. Dar momentul


Revoluþiei este, în principiu, unul al rupturii, mai ales de
sistemul Constituþiei britanice. De aceea ºi analiza docu-
mentelor constituþionale ale perioadei coloniale trebuie
sã aºtepte un alt volum. Sau un alt autor.
Contrar planului iniþial, am lãsat deoparte ºi textele
din perioada care se întinde de la declanºarea conflic-
tului politic ºi constituþional cu Coroana britanicã pânã
în momentul adoptãrii actualei Constituþii americane.
Aºa sã face cã în acest volum cititorul nu va gãsi, spre
exemplu, texte sau comentarii ale dezbaterilor din Con-
venþia constituþionalã de la Philadelphia sau Articolele
Confederaþiei (1777) care au fost, în realitate, prima Con-
stituþie a coloniilor unite în Rãzboiul de Independenþã.
Mã consolez însã cã un alt volum este deja în lucru.
Nu m-am referit decât în trecere la deciziile impor-
tante ale Curþii Supreme a Statelor Unite. Se poate spune
cã interpretarea Constituþiei pe care a furnizat-o Curtea
Supremã în cazuri istorice precumRoe v. Wadea devenit
parte a acestei Constituþii. Unele amendamente ale Con-
stituþiei americare au fost, la rândul lor, generate de deci-
zii ale Curþii. Dar acesta este un subiect separat, din punct
de vedere logic ºi istoric. M-am limitat doar la unele refe-
rinþe, cred, indispensabile. O consecinþã de neevitat este
absenþa unei analize a conceptului de „control al legali-
tãþii/constituþionalitãþii“ j(udicial review). Numeroase
lucrãri americane despre Constituþie considerã princi-
piul controlului Judiciarului drept esenþial ºi conþin dis-
CUVÂNT ÎNAINTE 7

cuþii cu privire la interpretãrile Curþii Supreme. Aceastã


lucrare se adreseazã însã unui public diferit.
Nu este nici o lucrare despre constituþiile statelor care
compun federaþia americanã. Unele dintre acestea sunt
mai vechi decât Constituþia federalã, aceea a statului
Massachusetts (1780) fiind încã în vigoare. Aceste texte
sunt diverse ºi interesante, însã discutarea acestora va
trebui întreprinsã cu altã ocazie. Dupã cum am lãsat la
o parte ºi chestiunea angajamentelor internaþionale ale
Statelor Unite, dintre care unele au valoare constituþionalã
ºi politicã. Trecutã sub tãcere pentru cã este rezultatul tre-
cãtor al unui rãzboi civil este ºi Constituþia Confedera-
þiei statelor din Sud, din 1861.
În fine, am menþionat doar în treacãt instituþiile politice
cu certã valoare constituþionalã, dar care nu sunt menþio-
nate explicit în stipulaþiile scrise ale Constituþiei. Printre
exemple: Cabinetul, o instituþie care apare ºi se consoli-
deazã încã de pe vremea primilor Preºedinþi; comitetele
Congresului, care au dobândit un important rol politic; în
fine, privilegiul executiv, recunoscut de Curtea Supremã.
Aceastã carte cuprinde ºi discutã doar textul propriu-zis
al Constituþiei americane. Mai precis textul din 1787,
plus Declaraþia Drepturilor ( Bill of Rights) ºi celelalte
1 7 amendamente. Aceasta este o temã suficient de vastã
ºi de importantã. De aproape 250 de ani Constituþia este
documentul de bazã al celei mai importante ºi mai influ-
ente republici pe care a cunoscut-o istoria omenirii, cel
puþin in epoca modernã. Este, practic, cea mai veche
Constituþie naþionalã ºi codificatã (scrisã) încã în vigoare.
8 CÃTÃLIN AVRAMESCU

A fost sursa directã a numeroase încercãri de reformã


constituþionalã. Unele au reuºit. Altele nu. Dar lecþiile
sale sunt întotdeauna relevante ºi pentru noi.
Existã de la o vreme obiceiul aici, în Europa, sã vor-
bim despre un „model american“ distinct, inclusiv în
materie constituþionalã, un model despre care se crede
cã nu ar fi relevant în contextul evoluþiilor europene con-
temporane. Dar o analizã istoricã ºi comparatã ne aratã
cã aceasta este mai degrabã o iluzie. Constituþia americanã
din 1787 a influenþat decisiv constituþiile statelor euro-
pene, de la Constituþia Norvegiei monarhice a anului
1814 pânã la Constituþia republicanã a Franþei lui De
Gaulle, din 1958. Constituþia Germaniei din 1949 a fost
scrisã sub supravegherea autoritãþilor de ocupaþie ame-
ricane. La retragerea administraþiei britanice din Cipru,
în 1962, a rãmas în urmã nu o constituþie parlamentarã
de tip englez, ci un regim prezidenþial de tip american,
bazat pe o Constituþie care este ºi astãzi în vigoare.
Aceastã influenþã a avut forme dintre cele mai dife-
rite. Aºa cum arãta Carl J. Friedrich, impactul major al
constituþionalismului american nu a fost unul direct, în
care instituþiile americane au fost preluate, ci unul indi-
rect, prin forþarea unei reacþii la dezvoltãrile constitu-
þionale ºi politice din noua republicã de peste Ocean.1

1. Carl J. Friedrich, The Impact of American Constitutionalism


Abroad (Boston University Press, 1967), p. 11. Vezi ºi George
Athan Billias,American Constitutionalism Heard Round the World.
A Global Perspective(New York University Press, 2009). Despre
constituþionalismul american în contextul Iluminismului, vezi
CUVÂNT ÎNAINTE 9

Dincolo de influenþa sa istoricã, prezenta Constituþie


a Statelor Unite exprimã un set de idei indispensabile
înþelegerii funcþionãrii ºi legitimitãþii unui stat liber ºi
modern. Principiul supremaþiei legii, ideea regimului
reprezentativ, separaþia puterilor sau garanþiile dreptu-
rilor individuale sunt doar câteva dintre acestea.
Studiul Constituþiei americane este, aºadar, esenþial
pentru a înþelege constituþionalismul în general. Lucrarea
aceasta doreºte, modest, sã fie un pas în aceastã direcþie.
În spatele fiecãrui proiect sunt oameni concreþi. Este
timpul sã le mulþumesc celor care m-au ajutat, m-au încu-
rajat, sau mãcar m-au întrebat când termin aceastã
carte.
Care le este dedicatã prietenilor mei americani.

America and Enlightment Constitutionalism (eds. Gary L. McDowell


ºi Jonathan O’Neill, Palgrave Macmillan, 2006). Informaþii de
referinþã despre Constituþia Statelor Unite sunt în lucrarea lui
David Schultz, Encyclopedia of the United States Constitution(Facts
on File: New York, 2009) ºi, mai ales, în Leonard W. Levy ºi
Kenneth L. Karst (ed.), Encyclopedia of the American Constitution
(Macmillan Reference USA: New York, 2000).
Cãlãtoria noastrã începe în faþa unui grilaj, printre
copiii care aºteaptã, nerãbdãtori, ca o doamnã impu-
nãtoare, în uniformã, sã le dea voie sã se apropie. Suntem
într-o clãdire cu un aer sever, pe Bulevardul Constitu-
þiei din Washington, D.C. Este sediul Arhivelor Naþio-
nale, iar lumina palidã, liniile austere ºi numeroºii
paznici accentueazã senzaþia de fortãreaþã. În vitrinele
sale sunt expuse documente nepreþuite, precum o copie
din 1297 a Magnei Charta purtând sigiliul regal al lui
Edward I.
De obicei oamenii stau la coadã la Arhivele Naþionale,
dar în dupã-amiaza aceea aºteptarea fusese neobiºnuit de
lungã. În rotonda care este centrul expoziþiei au voie câte
treizeci de persoane odatã. Mi-am aºteptat rândul. Nimeri-
sem în mijlocul unui grup de ºcolari neastâmpãraþi.
Pentru a mai face sã treacã timpul, una dintre gardie-
nele care stãteau de veghe la intrare a intrat în vorbã cu
micuþii. Ca un fel de joc, i-a întrebat dacã ºtiu care sunt
primele trei cuvinte ale Constituþiei Statelor Unite. În
acel moment din piepturile copiilor a ieºit un sunet cris-
talin ºi vesel: W
„ e, the People!
“ (Noi, Poporul!). A rãsunat
12 CÃTÃLIN AVRAMESCU

sub cupola mãreaþã a Arhivelor Naþionale cum trebuie


sã fi sunat un cor de îngeri sub bolta unei catedrale.
Venisem sã vãd trei dintre cele mai importante docu-
mente din istoria politicã a omenirii. Toate aºezate în spa-
tele câte unui geam gros, blindat, într-o atmosferã inertã
de argon, protejate de o ramã de titan ºi de sisteme sofis-
ticate de alarmã. Trei documente scrise pe foi groase, mari
ºi îngãlbenite, purtând semnãturile, cu o caligrafie extrem
de îngrijitã, ale unora dintre cei mai faimoºi oameni ai
epocii moderne. Declaraþia de Independenþã a Statelor
Unite, Constituþia ºi Carta Drepturilor.
Când ni s-a fãcut semn, am fost numãraþi ºi am in-
trat. Am trecut de la o vitrinã la alta ºi am privit. Nu
am stat mult. Am ieºit apoi în soarele tare al dupã-a-
miezii americane.
Venisem sã vãd o Constituþie scrisã pe un pergament.
Dar adevãrata Constituþie a Statelor Unite era aceea care
prinde viaþã prin cetãþenii ei. Era în aerul care vibra prin
vocile copiilor.
În Lumea Veche, la Strasbourg, se aflã una dintre cele
mai mari catedrale gotice. Are o formã curioasã, asime-
tricã, pentru cã îi lipseºte unul dintre cele douã turnuri.
Greutatea era atât de mare, încât pãmântul a început sã
se lase, iar constructorii au modificat, în mers, proiec-
tul, renunþând la un turn. Catedrala din Strasbourg a fost,
timp de peste douã secole, cea mai înaltã clãdire din
lume. Cu câþiva ani înainte ca autorii documentelor de
la Arhivele Naþionale sã le semneze pentru posteritate,
CUVÂNT ÎNAINTE 13

tânãrul Goethe, copleºit în faþa construcþiei, afirma cã a


vãzut spiritul german care a prins formã în piatrã.
Înãuntru, spaþiul se pierde sub o boltã inimaginabil de
înaltã, sprijinitã de patru coloane colosale, de piatrã. E
greu sã vezi pânã acolo, dar dacã te uiþi atent, observi o
anomalie. În locul unde una dintre coloane se îmbinã cu
bolta, la o înãlþime ameþitoare, ascuns, ºade un personaj
mic ºi monstruos, care priveºte, temãtor, în sus.
Personajul nostru are o poveste. Se spune cã în Evul
Mediu, pe când era construitã catedrala, un sceptic a venit
la meºterul principal ºi i-a spus cã bolta aceea enormã
pe care a proiectat-o nu poate fi construitã. Este prea
mare – a explicat necredinciosul – ºi se va prãbuºi! Atunci
meºterul, dupã ce a terminat bolta, a adãugat micul per-
sonaj de la capãtul din înãlþimi al coloanei. Este o imagine
a scepticului, condamnat sã priveascã, pentru eternitate,
la bolta pe care nu o credea posibilã.
La data la care scriu aceste rânduri, bolta Republicii
americane dureazã de mai mult de douã secole. Nu ºtiu
ce îi va aduce viitorul. Dar ºtiu ca ea se sprijinã pe o teme-
lie mai tare decât orice piatrã. Pe spiritul oamenilor pe
care îi þine împreunã. Am auzit glasurile celor care o vor
þine la o înãlþime unde puþine creaþii ale Omului au
îndrãznit sã se ridice.
Cuprins

Cuvânt 5
înainte
1. Natura ºi geneza Constituþiei 15
americane
Ce este Constituþia Statelor Unite? 15
Articolele Confederaþiei ºi ideea Uniunii 22
Cine sunt autorii Constituþiei? 25
Dezbaterile din Convenþia de la Philadelphia 32
Ratificarea Constituþiei 35
Planul Constituþiei 39
O Constituþie democraticã? 41
Cea mai veche Constituþie? 43

2. Statele ºi 45
Uniunea
Teritoriul 45
Districtul Columbia 51
Populaþia 53
Suveranitatea statelor 55
Secesiunea 58
Cetãþenia 60
284 CONSTITUÞIA STATELOR UNITE ALE AMERICII

3. Instituþii 65
politice
Congresul 65
Senatul 70
Camera Reprezentanþilor 72
Bicameralismul american în perspectivã 73
Colegiul Electoral 75
Preºedintele 80
Vice-Preºedintele 83
Succesiunea 85
Limitele mandatelor 87
Curtea Supremã 90

4. Regimul 94
politic
Forma republicanã de guvernare 94
Sistemul electoral 99
Norma de reprezentare 101
Partidele politice 105

5. Filozofia politicã a 110


Constituþiei
Separaþia puterilor 110
Statul de drept 114
Proprietatea privatã 118
Statul ºi religia 123
Aristocraþie ºi monarhie 128

6. Economie ºi 131
societate
„Puterea pungii“ 131
Comerþul ºi bãncile 134
Sclavia ºi discriminarea rasialã 138
CUPRINS 285

Prohibiþia 143
Interzicerea pedepselor „crude ºi neobiºnuite“ 146
Rãzboiul 149
Pacea 155

7. Drepturile ºi libertãþile 158


constituþionale
Carta Drepturilor 158
„Drepturile sociale“ ºi „drepturile civile“ 161
Dreptul la judecata cu juriu 164
Dreptul de a purta arme 167
Libertatea cuvântului ºi a tiparului 173
Dreptul de vot 176
Drepturile poporului 179

8. Interpretare, revizuire, 191


evoluþie
Preambulul 191
Simbolurile ºi ritualurile politice 193
Interpretare 197
Amendare 200
Evoluþia Constituþiei 205

Constituþia Statelor Unite ale Americii 211

Carta 242
Drepturilor
Amendamentele XI– 247
XXVII
Amendamente 267
neratificate
Amendamente propuse, dar 274
neadoptate
Încheier 279
e