Partea a Ill-a TEORIA RITMULUI!INTRODUCERE IN TEORIA RITMULUI Tezele (ideile) principale care definese conceptul de ritm Panta ree® Nofiunea de ritm si sensul ei general Ritmul constituie un fenomen complex, ce cuprinde in sfera sa de apmoape toate manifestirile viejii materiale 'si spiritual. Legile itmului asadar, universale. Oamenii au fost totdeauna pute donat3) a astrelor, de tiparul in care atrigitoare, de variatele forme ale dansului si pantomimei, de succesiunea creatoare a sunetelor in compozitile muzicale — toate acestea si inci altele ase menea numindu-le cu termemul generic de miscari ritmice sau, intr-un cuvia, Etimologiceste, cuvintul provine din limba greack veche: reo = a curge, ‘a merge, a trece, de unde deducem — fntr-o prima formulare — o& ritmul re- ca de miycare si succedare in timp a fenomenelor si proceselor lumit area — acel mod sau simpla migeare sau succedare a fenomenclor nu Snseamné rit Pentru ca migcarea si poati fi co ie Sk fie orga 4, adic 8 se desfiyoare dup anumi ‘nu la intimplare ; iar in ceca ce aceasti organizare trebuie si se realizeze pe un plan superior : 5% Produc stari afective, sa impresioneze omul, si-l emofioneze. » Toate curg” — in sensul o& se desfijoard tn timp, sint in migcare, au un site, 386 constituie — asadar — miycarea sau succe- darea organizat proceselor i fenomenelor ; desfapurarea neorganizata a acestora A de c&tre gindirea clin’, care vedea ‘Un asemenea sens # de chtre gindire i fi San ea pin Ia cea modern’, conceptul de J dibuyia variatelor domenii ale gindit , fiziologia, psihologia, muzicologia etc. sch in formularea conceptului modern de ritm fe cXitre gindirea cling, eu aplicari — bineingeles — la De Ia formularea sa Imbogitit continu sennul sku de compote, aumese ind aplieablitaten concept - Stork ce), al caror itm se destjoari ste, de asemenea, convingerea wa ordona migcarea, dar el merge mai departe, ei muzical, cind considers ritmul drept ,organizare “8 in epoca contemporani formu- . extinzindusi insk sfera de aplicare in do- uman. ; ul constituie evoluarea in timp si succeda- societate, viata In sensul sia general deci, ritmu rea organizaté a tuturor proceselor si fenomenelor din naturd, fisied T Fan eal, Cartes I; 688 A. Pen Le Oe Fracrear din Teen, Georg Olas Vesagcthann Temporle pe care 0 esi So ngurd imagine ica ce 10 see nate ek ue expeims ct flind. cor voumele pent sult upatjle pentrspetr, “si STD pois «ia ; trebuic si se fink seama de aceasti deosebine andecimoletul (raport 10 : 6) wWooiy 10:6 undecimoletul (raport 11 :6) 4 PRPPPRPRRe oo ©) Git priveste existenta formulelor de exce tric), ele sint accleagi ase face dup pr a Td. 4() m1. : TT = IT) ow FT renga fi é fogen (asime= sin sistemul ritmulai binar si ternar, inlocuirile urmind Sdentice, adie’ in raporturite umitoare = Jn simul eterogen (asimetsic) pot fi utilizate dintre formule rit mice de exception ded att cele care aparin sstemului ume bina, city cele rie de excep deat cae care aparin Sema tle bins, ct ¥ ele Reducind 1a © singurd schemi raporturile si corelatia dintre categorie: de itm bina tear gi eterogen cu formule fr de cocopticy ae vor Ah mal clare punctele de intesferen{& precum si modul de fillocuire (echivalensi) pe vertical a unui ritm cu altul (se pleaci de la pitrime — valoare binari — Si pitrime cu punct — valoare temari, ca unititi divizibile) : & 1.1)... LD. DED. EE. as 1 ¢ 5 > 3 2 (8. cE fim d=) 2, * g z 2 or) ).00 000 0D - LE. BE. AE. CEG annem nnn mn... n-ne Sau 412 Din schemi deducem urmitoarele : — in sitmul binar coloande 1, 2, 4, 8 seprezinti ritmurile normale ale sistemului, iar coloanele intermediai 5, 6 7, 9, 10 ritmurile lor inn citmud ternar coloancle 1, 3, 6, 12 reprezinti ritmurile normale ale sisterniui, iar eoloanele intermediare, 2, 4, 5, 7, 8, 9, 10 ee, sitmurile lor ‘excepfionale - Plone aml eterogen este reprezentat in schem& numai prin grupele de 5, 7, 9 valor, care prin structurk nu pot aparfine nici sitmuloi bimar, nick ccelui ternar. RITMURILE POETICE ALE ANTICHITATI CCorelajia vert-ritim muzical pin orice limbi cunoscuté ‘ciceRo A. RITMURI BISILABICE ul, iambul, spondeut si piricul Se cunose spatru ritmuri de struct Tonga urmati de una brevis (-V). 1, Ritmul trokaic# este aledtuit 1 De notat ok in antichitaten eli sul era sinonim ou metrul poetic. 2 Tn limba greack, frohaior = jute, repede si frohos = roatl, desféyurindu-se int ‘exo roa tn mers 413,In musics, ritmal trohaic pretnti urmitoarele fo 7) — vit trohaic de bai £ wel Oe DR. rent ative bn tote ponctot z bo FR —Petee on tok ‘Un exemply din literatura muzicalé fn ritm tohaic (misurle 1, 2 si 4): L. ¥, Beethoven — SIMFONIA A III-A =j ‘In movi iambul presntk urmitoarele foome mai obignite — rim iambic de baat Nd = Sorme derivate Jd erin aegmentore ale lanbula DD - erin cimiovare DL. 0b manciot SBI 200 co toe Un exemplu din ieratura musical fa sium iambie : Béla Barték — SONATA PENTRU DOU PIANE §I PERCUTIE ee ewe weus eee Ou ue ee ee 1 Yn Himba greack, iapto = a arunea, a se lansa ; ceea ce corespunde eu inter ‘pretarea lui ea clement de pregitire 5i lansare spre accentul ritmic, i | | rim sponisc de bas Sd ~My dd Cunoseuta tema a Rondoului din Simfonia a [X-a de Beethoven ésie aprospe to Intregime eert fn itm spondaie (reducfie) : StS is (20). In murics, pirical rtm pice de bas Nd) vu © frumoask pagini de ritma pirie realieaai Prokofiev in Simfonia clasicd, pe inteeg ansamblol coardelor :? = forma diminuats 2 iriculai mndios = pentru cintecele conssorate Hbasiunior. | flacird, tn danaul lictrior. "find aledtuite umai din sikabe ideal dintr-un tempo viu va confunda cu pirical dintr-un tempo chimes este valabild si pentru titmurile trlabice aleStuite de ssemenea numai din sabe longi sou numa din slabe sourte — cum exte cazul molosului si tribrahulai, 415