PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC

Profesor învăţământul primar, Kovacs Florina, Şcoala Gimnazială Livada

În viziunea mea, proiectarea didactică este instrumentul cu care lucrăm, o acțiune continuă,
ce se face în mod permanent, adică, presupune stabilirea sistemului de relații existente între
conținutul științific, competențe și strategii de predare-învățare-evaluare.Activitatea de
proiectare didactică valorifică acţiunile şi operaţiile de definire anticipativă a obiectivelor,
conţinuturilor, strategiilor învăţării, probelor de evaluare şi mai ales ale relaţiilor dintre
acestea în condiţiile unui mod de organizare al procesului de învăţământ ( Vlăsceanu, Lazăr în
Curs de pedagogie , coordonatori: Cerghit, Ioan, Vlăsceanu, Lazăr, 1988, pag. 249).

În proiectarea didactică se pornește de la un conținut fixat prin programele școlare și

presupune:

-lecturarea și personalizarea programei ( adică, dreptul profesorului de a lua decizii asupra a

ceea ce consideră de cuviință pentru a crește calitatea actului de predare;

-realizarea planificării și proiectarea unităților de învățare.

Unitatea de învățare este o structură didactică, flexibilă, adică permite formarea la elevi a
unui comportament specific prin formarea unor competențe specifice; este realizată pe o
perioadă scurtă de timp și se finalizează, de regulă, prin evaluare.

Avantajele sunt acelea că , lecțiile asigură o informare amplă a elevilor în diferite

domenii și chiar îi ajută la formarea personalității. Au rolul de a dezvolta gândirea și
imaginația elevilor, la obișnuirea elevilor cu munca pe echipe, cu disciplina, le dezvoltă
aptitudinile și talentele și le dezvoltă tehnica studiului individual. Deci, lecția este forma de
bază în organizarea procesului de învățământ.

Un alt avantaj este acela că asigură un cadru organizatoric adecvat pentru ca procesul
instructiv-educativ să poată să se desfășoare în bune condiții. De-asemenea, promovează un
sistem de relații didactice profesor-elevi și activități didactice moderne, atractive. Îi ajută pe
elevi să pună în practică cunoștințele teoretice însușite, introducându-i în realitate.
 Activitățile desfășurate de elevi în timpul lecției au rolul/ avantajul de a-i sprijini pe elevi
în însușirea noilor informații, noțiuni, de a-i face să înțeleagă definițiile, regulile, adică,
formarea unei atitudini pozitive față de învățare.

Participarea elevilor la activități are influențe benefice în dezvoltarea gândirii critice, a

spiritului de observație, le dezvoltă curiozitatea, memoria logică, imaginația și creativitatea.

În realizarea planificărilor calendaristice se ține cont de următoarele etape:

-realizarea asocierilor dintre competențele specifice și conținuturi;

-împărțirea în unități de învățare;

-stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare;

-alocarea timpului necesar pentru fiecare unitate de învățare, adică, maximum trei săptămâni
pentru ca elevii să nu se plictisească.

Proiectarea unităţii de   învăţare se  materializează într-un tabel, rubricile  acestuia  conţinând
răspunsuri la unele întrebări care vizează demersul didactic:

Conţinuturile unităţii de învăţare – dau răspunsul la întrebarea Ce predau? şi cuprinde

detalieri ale conţinuturilor (tema este detaliată pe lecţii).

Competenţele specifice – sunt răspunsuri la întrebarea De ce predau? şi cuprinde

competenţele specifice din programă, care se dobândesc prin conţinuturile respective.

Activităţile de învăţare – răspund la întrebarea Cum predau? ele sunt activităţi care duc la
dezvoltarea competenţelor propuse, care pot fi realizate efectiv şi presupun activitatea
nemijlocită a elevului. Activitatea de învăţare se construieste prin corelarea
obiectivelor/competenţelor la conţinuturi şi presupune orientarea către un scop, redat prin
tema activităţii. Când propune elevilor spre rezolvare o anumită temă, profesorul trebuie să
ţină seama de vârsta acestora, de capacitatea lor de înţelegere, adică trebuie să respecte
principiul particularităţilor de vârstă ale învăţăceilor săi. În proiectul unităţii de învăţare,
profesorul va alătura fiecărei activităţi de învăţare acele resurse pe care le consideră necesare
pentru conceperea strategiei şi realizarea demersului didactic. Se propun diferite forme de
activitate centrate pe elev şi conţin referiri la utilizarea resurselor materiale.
Resursele – este rubrica în care se dau răspunsuri la întrebarea Cu ce predau? şi conţine
formele de organizare a clasei, metodele de învăţare prin care se pot obţine competenţele
specifice, precum şi materialele didactice folosite. Resursele cuprind acele elemente care
asigură cadrul necesar pentru buna desfaşurare a activităţilor de învăţare. Astfel, în funcţie de
propria viziune, profesorul va menţiona în această rubrică formele de organizare a clasei
(tipuri de interacţiuni ale resurselor umane), mijloacele de învăţământ, alocarea de timp,
precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile în derularea scenariului didactic.

Evaluarea este rubrica în care se răspunde la întrebarea În ce măsură evaluez?, iar

conţinutul rubricii cuprinde instrumentele şi modalităţile de evaluare aplicate la clasă.

Trebuie să nu uităm că elaborarea proiectului de lecție este un act de creație didactică.

Demersurile de proiectare reprezintă expresia unei pregătiri riguroase a dascălului pentru
activitatea instructiv-educativă.

Bibliografie:

Mihaela Suditu, coordonator; Alina Margaritoiu, Alina Brezoi, autori – Metode interactive de
predare-învăţare – suport de curs.

Vlăsceanu, Lazăr , Curs de pedagogie , coordonatori: Cerghit, Ioan, Vlăsceanu, Lazăr, 1988.