Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Studii Europene din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice
Economia și Administrarea Afacerilor

REFERAT
LA DISCIPLINA: ”GUVERNANȚA
CORPORATIVĂ ȘI POLICITI FINANCIARE”
„Rolul guvernanței corporative în contextul
globalizării”

elaborat de:
Oancea Cristina

Coordonator ştiinţific
Băncilă Natalia

Chişinău, 2021
 CUPRINS
Introducere 3
Capitolul I. Rolul guvernanței corporative în contextul 4
globalizării.
1.1 Definiții conceptului de guvernanță corporativă. 4
1.2. Importanța și rolul guvernanței corporative 5
Concluzie 6

Bibliografia 8
 INTRODUCERE

Lucrarea de faţă defineşte conceptul de guvernantă corporativă, descrie şi

analizează modelele cele mai pregnante încercând în acelaşi timp să răspundă la
întrebarea “Care ar fi cel mai eficient model de guvernare corporativă?”. Prin
redactarea acestei lucrări am urmărit nu doar ideea de a enumera modelele de
guvernanţă corporativă, ci şi de a vedea evoluţia acestora, cauzele care au stat la
bază naşterii lor, precum şi principalele diferenţe şi asemănări între acestea.
Deşi conceptul de guvernanţă corporativă este relativ nou, folosindu-se de
aproximativ 20 de ani, subiectul se bucură în ultima perioadă de o mare
importantă, deoarece abordarea lui corectă poate oferi cheia unui management
organizaţional de succes şi, în consecinţă, şansa alinierii intereselor tuturor celor
implicaţi în direcţia dezvoltării sustenabile a corporaţiei.
Capitolul I. Rolul guvernanței corporative în contextul globalizării

1.1 Definiții și teorii care stau la baza formării conceptului de guvernanță

corporativă.

Pentru a avea succes, companiile trebuie să ia în considerare modul în care

efectele lor sociale şi ecologice afectează părţile interesate (stakeholders), şi cel
mai important, pe acţionarii săi financiari (shareholders).
Globalizarea creşte gradul de complexitate din lumea afacerilor. O afacere de
succes la nivel mondial este contestată de această complexitate, ceea ce face
dificilă crearea unor planuri strategice pentru viitor. Deciziile de afaceri simple pot
avea, uneori, consecinţe dezastruoase, atât în plan financiar, social dar şi ecologic,
astfel că afacerile, într-o lume care este într-un continuu proces de globalizare, sunt
din ce în ce mai incerte.
Globalizarea influenţează reformele de guvernanţă corporativă, care
reglementează structura de guvernare şi modelul strategiei corporative pentru a
răspunde nivelului de creştere a concurenţei. O caracteristică cheie a acestor
reforme este responsabilitatea corporativă şi transparenţa acesteia. Ca rezultat,
companiile sunt tot mai presate să dezvăluie materiale nonfinanciare, în special
informaţii care pun accent pe impactul social şi de mediu, în scopul consolidării
relaţiilor cu partile interesate (stakeholders).
La un nivel minim, companiile ar trebui să raporteze modul în care activităţile
lor de afaceri se referă la constrângerile de durabilitate în timp ce le conduce spre
viziunea lor asupra succesului organizaţional. În mod special, acest raport ar trebui
să explice: 
 Sistemul – care să furnizeze suficiente informații despre organizație, astfel
încât părțile interesate pot înțelege mediul extern și intern în care operează
compania;
 Viziunea ”de success” – care expune scopul companiei, valorile și
obiectivele strategice;
 Strategia – comunică strategiile folosite pentru a ajunge la viziunea de
success, precum sunt politicile, programele, dar și obiective pentru
durabilitatea socială;
 Acțiuni – acțiunile și rezultatele acestor acțiuni, luate ca parte a strategiei
spre success.

Guvernanța corporativă reflectă procesele prin care companiile sunt

direcționate și controlate și aceasta reprezintă un domeniu în economie care
studiază problemele determinate de separarea proprietății și a controlului.
Banca Mondială definește conducerea corporativă ca fiind ”un set de legi,
norme, regulamente și coduri de conduită adoptate în mod voluntar, care permit
unei firme să atragă resursele umane și materiale necesare activității sale ți-I oferă
totodată posibilitatea de a desfășura o activitate eficientă, care să genereze
plusvaloarea pe termen lung pentru acționari, grupuri de interes și pentru societate
în ansamblu”. [1]
Guvernanţa corporativă mai poate fi definită şi ca ramura economiei care
studiază modul în care companiile pot deveni mai eficiente prin folosirea unor
structuri instituţionale cum ar fi actele constitutive, organigramele şi cadrul
legislative. [2]

1.2. Importanța și rolul guvernanței corporative

La baza atenţiei acordate guvernanţei corporative se află câteva motive

principale. În primul rând, au apărut dubii legate de eficienţa mecanismelor
guvernanţei, iar în al doilea rând, s-au înmulţit scandalurile financiare, eşecurile
afacerilor, zvonurile media legate de salariile excesive ale managerilor,
instrumentele antipreluare adoptate de către managerii din companiile publice şi
fraudele manageriale. În al treilea rând, s-a observat creşterea importanţei
legislaţiei antipreluare (în special în SUA), ceea ce a limitat efectul disciplinar al
preluărilor asupra managerilor. În ultimul rând, s-au dezbătut îndelung structurile
comparative de guvernanţă corporativă (în special modelele din SUA, Japonia şi
Germania), recent fiind adoptate un număr mare de iniţiative referitoare la
problemele guvernanţei, de către autoritatea pieţei de capital şi celelalte autorităţi.
Problemele specifice guvernanţei corporative au preocupat ţările dezvoltate şi
în curs de dezvoltare şi datorită efectelor sale asupra performanţei economice şi
asupra capacităţii firmei de a procura capital pe termen lung cu un cost scăzut.
Numeroasele eşecuri ale guvernanţei corporative au îndreptat atenţia guvernelor,
companiilor şi a publicului general spre ameninţarea integrităţii pieţelor financiare,
chiar dacă nu se cunoaşte încă existenţa vreunui sistem care să prevină eşecurile
sau măcar să furnizeze o garanţie împotriva fraudei. [3]
Rolul guvernanţei corporative este de a reduce divergenţa de interese între
acţionari şi manageri, acesta fiind mai util atunci când managerii au un stimulent să
se abată de la interesele acţionarilor. Un exemplu de abatere de management de la
interesele acţionarilor este cel de gestionare a veniturilor prin utilizarea
contabilităţii de angajament. Guvernarea corporativă este de natură să reducă
incidenţa de gestionare a veniturilor. Guvernarea corporatistă este, de asemenea, de
natură să amelioreze percepţia investitorilor de fiabilitate a performanţei unei
firme, măsurată de câştiguri, în situaţii de gestionare a veniturilor.
Pe fondul crizelor financiare recente a devenit presantă reformarea arhitecturii
instituţionale a pieţelor naţionale de capital, prin adoptarea unor reglementări
bursiere eficace, alături de elaborarea şi implementarea unor măsuri de stimulare a
dezvoltării sectorului corporatist, pornindu-se de la premisa că o economie
puternică, cu o piaţă financiară solidă, deschisă şi transparentă, poate face faţă
provocărilor ce derivă din mediul internaţional globalizat. Astfel, un element cheie
pentru îmbunătăţirea eficienţei economice şi stabilirea unui climat de investiţii
atractiv îl reprezintă o bună guvernanţă corporativă.
 Concluzii

Reforma sistemului de guvernanţa este un proces continuu, care necesită

ajustări periodice pentru a aborda problemele şi provocările pietelor globale. De
fiecare dată când sunt avute în vedere modificări, atat politicienii cat şi celelalte
persoane implicate în procesul de reformă la nivel de guvernanta corporativa
trebuie să evalueze şi să încerce să înţeleagă contextul juridic, de comportament,
precum şi factorii care au contribuit la succesul sau eşecul lor.
Criza financiară a pus la încercare regimurile de guvernanță corporativă din
bănci și firme de investiții, care s-au dovedit a fi profund inadecvate. Analiza celor
mai proeminente modele de guvernanta (UK, Germania, Franta) conduce la
concluzia ca, desi nu exista un model unic, obiectivul principal al unei bune
guvernante corporative este acela de a trimite semnale coerente pietelor financiare
si investitorilor.
În ciuda globalizării, modele de guvernare corporativă continuă să difere, din
cauza faptului ca atat afacerile cat si practicile sociale la nivel global nu sunt
uniforme. Diferenţele sunt create de măsura în care legile sunt aplicate in fiecare
stat, modul in care sunt tratate părţile interesate (stakeholders), precum ar fi
actionarii, administratori, manageri si forţa de muncă, modul în care directorii sunt
remunerati, frecvenţa şi modul de fuziune şi preluare a controlului companiei,
semnificaţia pieţei de capital în fiecare tara si concentrarea dreptului de proprietate
(aceasta reprezentand, mai degrabă, încă o regula, decât o excepţie).
Majoritatea directorilor ar prescrie următoarele recomandari, ca o conditie
esenţială pentru o buna guvernare:
• Respectarea drepturilor acţionarilor
• Maximizarea valorii acţionarilor
• Transparenta şi frecventa raportarilor
• Controlul asupra conducerii din interior a corporatiilor
• O verificare corecta si regulata a situatiilor financiare ale firmelor

Având în vedere tendinţa de pe piaţă internaţională, o concluzie firească este

faptul că guvernantă corporativă va rămâne pe lista top managementului
companiilor mult timp de acum înainte. Totul se reduce la o realitate simplă:
companiile care vor adopta o cultură transparentă şi un model eficient de
guvernanţă corporativă vor avea o performanţă mult mai bună şi cele care vor
refuza să accepte acesta realitate şi, mai nou, necesitate, vor înregistra rezultate mai
slabe.Este de la sine înţeles faptul că volatilitatea pieţei, combinată cu presiunea
din partea acţionarilor şi nesiguranţa economică, vor crea premizele riscului ca top
managementul să acţioneze incorect din punct de vedere etic. Prin urmare,
importanta unui model eficient de guvernanţă coporativă care controlează şi
evaluează performanţa companiei, satisfăcând în acealsi timp nevoile tuturor
părţilor interesate şi implicit creând valoare adăugată, va creşte şi mai mult. În
condiţiile actuale, este mai mult un instrument care contribuie la maximizarea
valorii corporaţiilor.
 Pentru a veni în sprijinul recăpătării încrederii în guvernanta corporativă, în
contextul crizei actuale, este necesară implementarea unor măsuri pentru
recăpătarea încrederii în guvernantă corporativă, măsuri care sunt dezbătute la
nivel global. Realizarea măsurilor din ultimul capitol, fundamentale pentru
guvernantă corporativă, reprezintă nucleul unei relaţii critice, dar constructivă între
consiliul de administraţie al unei corporaţii şi directorii săi executivi (CEO sau alţi
manageri de top). Realizarea lor ar trebui să contribuie la crearea unei corporaţii
puternice, durabile şi în dezvoltare şi ar putea aborda actuală criza de încredere în
guvernarea corporaţiilor.
 Bibliografie

1. The World Bank –“The Business Environment and Corporate Governance”,

1998,pg.7
http://www.worldbank.org/corporate+governance&site=&utm_medium
2. http://www.encycogov.com/
3. ILEANA M., “ - Diversificarea si guvernanta corporativa, Bucuresti, 2009
http://www.oeconomica.ro