REACTII APARUTE IN URMA TRATAMENTULUI HOMEOPATIC SI VALOAREA LOR IN

PROGNOSTICUL VINDECARII SI AL CONDUCERII TRATAMENTULUI. A DOUA PRESCRIPTIE

HOMEOPATICA
Dr Doina Pavlovschi

Materia este un rezervor de energie formidabila care nu se manifesta decat prin disoci- erea ei.Cantitatile
de materii puse in joc sunt infinit de mici, iar energiile eliberate extraordinar de mari.
Gustave Le Bon
Prima prescriptie homeopatica este importanta. Decizia de prescriptie se ia dupa o con- stiincioasa
consultatie homeopatica si o judicioasa alegere a remediului conform princi- piului similitudinii. Cel mai
important obiectiv in aceasta actiune este acela al adminis- trarii unui remediu unic. Daca se dau mai
multe remedii pe rand acela care actioneaza este considerat prima prescriptie.
A doua prescriptie homeopatica este dificila. Pericolul gresitei judecati a raspunsului la primul remediu
prescris este foarte serios. Se poate sa fie o perfecta prescriptie initiala care sa fie stricata ulterior prin
repetarea la timp nepotrivit a remediului sau prescrierea unui nou remediu inadecvat.
A doua prescriptie se face in cadrul consultatiei de urmarire a actiunii primului remediu dat. Intervalul de
timp pentru consultatia de urmarire depinde de situatie :
cazurile acute si cele cronice grave se cer revazute la scurt timp : la 6 ore in cazuri severe, la 24 ore in
cele mai putin severe
cazurile cronice cer o perioada mai lunga,se revad la o luna sau la doua luni in situatiile foarte clare.
Acest lung timp este necesar pentru o buna apreciere a acti- unii remediului administrat Uneori poate sa
nu fie un raspuns in primele 20 zile, sau sa fie o agravare, iar raspunsul bun sa fie in ultimele 10 zile. Se
poate ca dupa o perioada de o luna sa apara schimbari greu de interpretat, in care situatie este bine de
asteptat inca 2-4 saptamani pentru clarificare.
A doua consultatie homeopatica la o luna de zile poate aduce multe date noi utile ulterior.
De subliniat ca nu este obligatoriu de prescris un remediu la fiecare consultatie. Important este de
constatat care este raspunsul la primul remediu dat independent de parerea pacientului – daca este un
raspuns de vindecare net ,un raspuns partial, o supresie a simptomelor cu o inrautatire a starii bolnavului
sau o prescriptie gresita fara raspuns.
In consultatia de urmarire trebuie observat cum se simte pacientul in general, cum reactioneaza la
intamplarile vietii, daca e vreo schimbare in acuza principala sau pe plan mintal sau afectiv . Se cere
revazuta fisa de observatie initiala si urmarita evolutia in ameliorare sau agravare a fiecarui simptom. Se
cer notate simptomele nou aparute, care pot fi simptome din trecut sau cu totul noi. Se reiau simptomele
neclare si se incearca o lamurire a lor, la a doua consultatie increderea bolnavului in terapeut este mai
mare, se poate prinde mai bine „esenta” cazului. Simptomele prezente pot fi chei de interpretarea actiunii
primului remediu sau pot fi baza unei a doua prescriptii.
In acest moment se cere reamintita Legea lui Hering : vindecarea se produce de sus in jos, dinauntru in
afara, dela cel mai important organ spre cel mai putin important si in ordinea inversa a aparitiei
simptomelor.
Manifestarea simptomelor depinde de starea mecanismului de aparare al organismului, sunt clare la o
aparare buna, neclare altfel.
Este utila o dreapta apreciere a starii bolnavului pentru ca :
nu se intervine daca acesta are o stare generala mai buna
nu se da alt remediu pana cand tabloul simptomatic nu este clar, nu trebuie sa ne grabim cu a doua
prescriptie atat timp cat simptomele sunt in schimbare, uneori trebuie convins bolnavul sa indure, in
evolutie aceasta scurteaza durata vindecarii, in ciuda a ceeace poate parea pentru moment cruzime.
nu se prescrie alt remediu daca o eruptie pe piele sau o secretie apare si este insotita de o ameliorare
generala
nu se prescrie alt remediu daca un vechi simptom sau un complex de simptome vechi apare, se reia
anamneza si se asteapta
nu se prescrie alt remediu daca simptomele se misca clar de sus in jos sau dinauntru in afara
nu se prescrie alt remediu daca simptomele restante sunt minore, este o greseala „completarea
tratamentului”.

1
Abia dupa ce am luat in considerare cele de mai sus se poate lua decizia necesitatii celei de a doua
prescriptii si a remediului asupra caruia ne fixam.
Ajunsi aici se impune alegerea dilutiei infinitezimale optime. Iata cateva repere :
- in stare patologica fizica grava se recomanda dilutie joasa 5-6-7 CH de 2-3 ori pe zi,iar la cei foarte
slabiti odata pe zi, se opreste administrarea remediului la prima schimbare, ameliorare sau agravare.
- la cei hipersensibili se recomanda dilutii 30-200 CH
- in cazuri maligne nu se recomanda dilutii peste 200 CH
- in cazuri relativ curabile, fara patologie fizica, se recomanda dilutii inalte 30CH-CM,
in situatii foarte clare LM, in situatii mai putin clare 30-200 CH.
- in cazuri foarte clare, dar cu aparare slaba, cei ce obosesc usor, sau sunt afectati de noxe chimice, sau cu
corticoterapie in antecedente, nu se recomanda dilutii peste 200 CH.
- copiii cu probleme severe cer dilutii joase 5-6-7 CH zilnic.
- copiii cu mecanism de aparare puternic cer dilutii inalte, peste 30 CH
- in cazuri acute apar aceleasi recomandari, dar frecventa administrarii remediului poate fi mai deasa, cu
gija de a o face intotdeauna la epuizarea actiunii remediului.
A doua prescriptie homeopatica se face la necesitate, nu cu programare, intotdeauna cu remediu unic si in
dilutia infinitezimala adecvata.
Iata cateva posibile raspunsuri la remediul homeopatic la a doua consultatie la o luna zile:
„Ma simt bine in toate”
Agravare, apoi ameliorare neta a tuturor simptomelor.
Remediul a fost similimum. Mecanism de aparare bun. Pronostic bun. Se asteapta.
2. ”Ma simt mai bine cu mult”
Marcata ameliorare dupa mica sau deloc agravare. Mai bine in toate. Remediu bine ales. Pronostic bun.
Se asteapta.
„Ma simt mai bine, dar mai am tulburari”
Simptomele majore ameliorate dupa o agravare. Simptomele minore neschimbate.
Remediu corect. Pronostic bun. Se asteapta.
„Ma simt bine, dar am niste simptome noi”
Neta agravare urmata de ameliorare, dar apar semne noi caracteristice remediului dat
Remediu corect cu „fals experiment”. Pronostic bun. Se asteapta.
„Problema mea principala e mai bine, dar eu nu sunt inca bine”
Acuza principala ameliorata dupa o scurta agravare, dar alte simptome majore neschimbate. Poate fi
prima faza a vindecarii. Se asteapta.
„ Sunt mai bine, dar nu cu adevarat bine”.
Acuza principala mai bine fara agravare, nicio schimbare in energie, mintal, afectiv.
Remediu apropiat, dar nu exact. De reluat anamneza si de cautat alt remediu mai bun.
Daca apare clar alt remediu se prescrie, daca nu apare clar se asteapta clarificarea.
„ Problema mea principala e mai bine, dar acum am alta”.
Acuza principala mai bine fara agravare. Alte si mai profunde simptome apar. Nicio schimbare in energie,
mintal, afectiv. Remediul a fost supresiv si a incurcat.
Se cere restudierea anamnezei originale si descoperirea remediului corect. Daca nu
apare alt remediu se antidoteaza, apoi se asteapta clarificarea cazului.
„ Problema mea principala este mai bine putin, dar acum sunt noi tulburari severe”
Noua imagine este mai bogata.”One-sided case” – remediul a completat tabloul simptomatic. Se prescrie
un remediu bazat pe tabloul simptomatic prezent.
„Am fost mult mai bine, acum sunt mai rau din nou”
Ameliorare buna dupa agravare, dar in general mai bine ca la inceput. Pacient descurajat dupa euforia
initiala. Remediu corect. Pronostic bun. Se asteapta – alta prescriptie poate duce la o recadere sau tulbura
cazul.
„ Am fost mai bine, acum sunt mai rau”
Ameliorare buna dupa agravare, apoi recadere, aceeasi imagine de la inceput.
Remediu corect, dar efect scurt : dilutie prea joasa sau remediul a fost antidotat.

2
Se reia cazul pentru a ne asigura ca remediul este corect.Daca da se da o dilutie mai inalta. Daca a fost
antidotat se da aceeasi dilutie.
„ Am fost mai bine, acum la fel cum am fost”
Ameliorare fara agravare, apoi recidiva. Remediu partial cu efect de ameliorare temporara, fara vindecare
sau caz incurabil, mai ales daca dupa ameliorare imaginea e alta.
Se reia anamneza initiala pentru a gasi un nou remediu, sau se cauta pe noua imagine.
„Am fost mai bine, dar acum sunt mai rau ca inainte”
Ameliorare fara agravare, apoi mai rau. Caz incurabil. Apare o noua imagine. Paliative.
„ Sunt la fel”
Remediu departe de similimum sau dilutie inadecvata a remediului corect sau remediul corect a fost
inactivat inainte de administrare.
Se reia anamneza, se prescrie similimum.
„ Sunt la fel”
Pacient introvertit, inchis, recunoaste greu ameliorarea. Remediul s-ar putea sa fi inceput totusi sa lucreze.
Se observa, se asteapta.
„ Sunt la fel, dar unele simptome s-au ameliorat”
Ameliorare doar a unor simptome minore. Remediu departe de similimum.
Se reia anamneza, se prescrie un alt remediu.
„Sunt rau”
Toate acuzele mai rele, dar ceva mai bine in ultima saptamana.
Remediu corect, agravare prelungita. Se asteapta.
„Sunt mult mai rau in toate”
Remediu neadecvat sau tratament alopatic oprit si remediu neadecvat.
De cautat remediul corect.
Daca pare sa fie acelasi remediu se da o dilutie mai inalta.
Daca agravarea nu e prea mare se asteapta clarificarea.
Daca agravarea e rea se da imediat remediul ales pentru tulburarile cele mai grave.
„ Am fost mai rau, cu exceptia a scurt timp”
Caz aproape incurabil, patologie severa. Pronostic prost. Se cauta un nou remediu.
Daca apare acelas remediu se da dilutie mai inalta. Daca e neclar se asteapta.
„Am fost mai rau toata luna”
Acuza principala mai rau, dar in general mai bine. Remediu corect, se asteapta.
„Am fost rau toata luna”
Mintal, afectiv mai rau, celelalte ceva mai bine dupa agravare.
Agravare mintala prelungita. Se asteapta.

BIBLIOGRAFIE
Aurian-Blajeni C. Homeopatia editura Litera Bucuresti 1985
Hahnemann S. Organon of Medicine B.Jain Publishers New Delhi 1986
Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris
Grandgeorge D. L’Homeopathie exactement L’imprimerie graphique de l’ouest 1989
Vitoulkas G. The science of homeopathy Grove press inc. New York 1980