Redaetia: | 08 aa CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA ater 71022020 PENTRU STUDII UNIVERSITARE Pag, 1/14 FACULTATEA MEDICINA Nr. 1, PROGRAMUL DE STUDI 0910.1 SANATATEA PUBLICA, CATEDRA DE IGIENA APROBAT APROBAT la sedinja Comisiei de asigurare a calitti si evalutrii la sedinja Consiliului Facultaii de Medicina 1 curriculare Facultatea Medicin8 1 . Proces verbal nr, din_of/. 25 20 Proces verbal nr, din 022. 25 27 Presedinte, dr. hab. sf,med., prof. univ. Decanul Facultifii dr. hab. st. med., conf. univ. ‘Suman Serghei. J Placinta Gheorghe tt Hd Lh APROBAT la sedinta Catedrei de igien’ ¢ Proces verbal Nr. 1 din _24 august 2020 Sef catedra conf. univ, dry st. med. Cebanu Serghei th we a CURRICULUM Disciplina BAZELE SANATATI OCUPATIONALE, Studii superioare de Licenta, Ciclul I Tipul cursului: Disciplina obligatorie Chisinau, 2020PENTRU STUDII UNIVERSITARE Redacfia: | 08 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA aia: Tana = Pag. 2/14 1, PRELIMINARTI * Precentarea generalii a disciplinei: locul si rolul discipline’ in formarea competentelor specifice ale programului de formare profesionala / specialitatii Organizatia Mondiala @ Sandtiqii (OMS) defineste sinitatea ocupationala (medicina muneii) ca activitate multidisciplinaré care promoveaza si protejeazd sindtatea luerdtorilor. Aceasté discipling incearea sa controleze accidentele si bolile prin reducerea condifillor de tise. Sinitatea ocupationalé ~ este specialitatea medicala care studiaza relafia om-muncd, adaptarea omului la munca si adaptarea muncii la persoana care 0 efectueazi. Este 0 specialitate medical extrem de vasti, de relatie, care inglobeaz& cunostinte din toate celelalte specialitati medicale. Sinitatea ocupationala, este singura profesie din sectorul sin8tafii, care se ocupa de preventie (profilaxie, prevenire) in randul populatiei active (ocupate) prin: * Profilaxia primar, care are ca scop eliminarea sau minimizarea riseurilor pentru sinitate; * profilaxia secundara, care are ca scop de a detecta diferite boli sau afectiuni preexistente, in Stadiul incipient, deoarece tratamentul precoce este mai eficient (inclusiv costeficient) iar complicatiile sunt mult mai putin frecvente; * profilaxia terfiari, care inseamnd c& daci 0 boald s-a dezvoltat deja, este preferential s& nu sau si se agraveze. Aceasta este ingrijirea si reabilitarea la locul de munca. Sindtatea ocupafionali se ocupi cu prevenjia, diagnosticarea si managementul bolilor Profesionale si a celor legate de profesiune, a accidentelor de munca, precum si cu promovarea Sinatati si capagitatii inalte de munea (productivitajii) a muncitorilor. Sanitatea ocupationald este reprezentata in egal misurai de trei directii de acti Profilactica (sinatate publica), curativ-profilactia si cercetare stinfificd (cereetare-inovare). Dimensiunea socio-profilacticl a sAnatajii ocupationale studiaza relat fiziologic& si relayia Patologicd dintre organismul uman si muned, in vederea recomandarii masurilor care sf permita esfisurarea activitati profesionale in conditi fiziologice si igienice pentru mentinerea capacitii de munca la un nivel ridicat si pentru prevenirea bolilor profesionale gi a bolilor legate de profesie. Centrul preocuparii igienei muncii il formeazi munca”, ca factor etiologic principal sau secundar al multor maladii. Relata fiziologica dintre om si munca este poate cel mai important factor sanogen, de generate si menfinere a sinititii — prima necesitate a omului snitos. Aceasta cu condijia ca munca sh corespunda particularitatilor anatomice, fiziologice si psihologice ale omului respectiv. Viitorii specialisti in sindtatea publici trebuie s& cunoascd factorii mediului ocupational si cfectele influenjei lor pe starea de sindtate a organismului lucritorilor expusi, principiile reglementarii igienice, masurile de preventie primard si promovarea sandtafii la locul de munca. In special, trebuie si cunoascd metodele de investigare a factorilor de rise din mediul ocupajional si procesul de munca, precum si legislatia sanitara din domeniu. Actualii studengi si viitorii specialisti in séndtatea publicd trebuie sd fie capabili sf identifice atat caracteristicile generale ale stiri de sdndtate a lucratorilor in relafie cu ocupafia si si dezvolte masuri de preventie primara si de promovarea sintafi, Acest curs este focusat pe studierea factorilor de rise ocupational si efectele acestora pe starea funcfionala si de stinitate a persoanelor expuse, pentru a fi capabili sa identifice reacfile adverse, in stadiul premorbid, céind sunt usor reversibile. Programul include problemele teoretice de bazi a igienei muneii si se bazeazA pe cunostinfele primite la catedrele teoretice, medico-biologice, clinice, sociale, igienice, etc. si prevede continuarea si integrarea predatii cu alte discipline. Misiunea curriculumului (scopul) in formatea profesionala. Studierea disciplinei "Bazele SAnatafi ocupajionale” are ca scop formarea abilitiilor gi deprinderilor in identificarea si evaluarea igienicd a factorilor de rise din mediul ocupational si procesul de munca, pronosticarea efectelorRedactia: | 08 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA Data: 21.02.2020 PENTRU STUDII UNIVERSITARE Pag. 3/14 adverse pe starea de sfnditate a lucratorilor expusi, precum si elaborarea masurilor de asanare a medicului ocupational si preventie primara a bolilor profesionale gi celor legate de profesiune. Programul include problemele teoretice de baz ale igienei muncii si se bazeazi pe cunostinfele primite la catedrele teoretice, me .o-biologice, clinice, sociale, igienice, etc. si prevede continuarea si integrarea predatii cu alte discipline. Aceasti disciplind este strdns legatd de alte discipline igienice, dar concomitent ea are anumite legaturi cu fiziologia, biochimia, biofizica, boli profesionale, fiziopatologia, alte discipline medicale. Predarea compartimentelor principale ale discipline se recomanda de efectuat in complex cu alte discipline si anum« u anatomia, biochimia, fiziologia, cu igiena alimentatiei si nutritia umand, igiena copiilor si adolescenjilor (alimentatia profilactict a diferitor grupuri profesionale, igiena muncii adolescenfilor), cu bolile interne si epidemiologia (morbiditatea cu incapacitate temporari de mune, bolile profesionale). © Limba/limbile de predare a disciplinei: roman: © Beneficiari: studen{ii anului II, facultatea Medicina nr.1, Specialitatea Siniitate publics. Il__ADMINISTRAREA DISCIPLINEL Codul discipline’ '$.06.0.049 Denumirea disciplinei Bazele siniti{ii ocupationale Responsabil (i) de disciplin& Megina Victor, Deleu Raisa ‘Anu Tr ‘Semestrul/Semestrele Vi Numérul de ore total, inclusiv: 120 Cur 30 Lucrari practice/de laborator 30 ‘Seminare 30 Lucrul individual 30 Forma de evaluare E Numirul de credite 4 Ill. OBIECTIVELE DE FORMARE IN CADRUL DISCIPLINET La finele studierii disciplinet studentul va fi capabil: + lanivel de cunoastere si infeleger: bazele teoretice ale igienei, fiziologiei muncii si a toxicologiei industriale necesare pentru a infelege interactiunea ,mediul ocupational — starea de sinatate a angajafilor” in diferite sfere de activitate profesionala, legislafia de baza si sanitard in domeniul si ecuritafii in munca, metodele de investigare igienice soticitate in cercetarea si evaluarea condifiilor de munca, criteriile igienice de clasificare a condijiilor de munci dup gradul de nocivitate si periculozitate si a procesului de munca dupa greutate su intensitate; principiile de elaborare a masurilor argumentate de asanare a mediului ocupafional; metodele calitative si cantitative de evaluare a stirii de sndtate a lucratorilor in relatie cu munca; metodele de analizi a morbidititii generale (prin incapacitate temporart de munca) si profesionale ale angajatilor; metodele de investigatie fiziologice solicitate la aprecierea solicitarii fizice si neuropsihice, la aprecierea particularitijilor ac{iunii factorilor ocupajionali, la elaborarea si evaluarea misurilor de preventie a oboselii si argumentarea regimurilor rafionale de munca si odihn&; metodologia de efectuare a lucrului stiinffic si practic cu referire la evaluarea interrelatici mediul ocupafional — starea de siindtate a muncitorilor” si anume: efectuare aviziri igienice aprofundate a condifiilor de munc&, studierea proceselor tehnologice cu efectuarea diferitor forme de cronometraj, analiza si evaluarea cantitativa a riscului profesional, evaluarea staii de sAnitate dupa rezultatele examenelor medicale, indicii morbiditaqii prin incapacitate temporara de muned si celei profesionale;Redactia: | 08 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA = Dataz 02020 PENTRU STUDI UNIVERSITARE | Pag, 4/14 = principiile de Iucru cu literatura de specialitate si evaluare a referinjelor bibliografice (analiza de sintez’, meta-analiza ete. Ja nivel de aplicare: = si identifice factorii de rise ocupational; = si determine punctele si momentele de misurare a factorilor fizici ai mediului de productie sirecoltare a probelor de aer pentru determinarea pulberilor si substanfelor chimice; = s& efectueze masurarea factorilor de risc, si perfecteze procesul-verbal, si evalueze gi si interpreteze rezultatele objinute in vederea impactului asupra starii de sdndtate a persoanelor expuse; = si aplice prineipiile de normare a factorilor de rise in evaluarea rezultatelor investigatiilor instrumentale gi de laborator; = s& aplice cunostinfele teoretice in evaluarea calitatii conditiilor de munca ta nivelul locului de munca, la nivel de sectie (atelier) si la nivel de intreprindere (unitate economic); = si cerceteze cazurile de boli (intoxicafii) profesionale, si intocmeasca procesul verbal de cercetare, si propuni masurile de combatere si profilaxie; = si participe la organizarea examenelor medicale periodice a muncitorilor ce activeazé in conditii nocive si nefavorabile; = sa efectueze lucrul de educafie igienicd si promovare a sénatifii in randurile angajatilor obiectivelor industriale; = si dezvolte masuri de asanare a mediului ocupational si de preventie primara a efectelor adverse fe starea de sdndtate a lucraitorilor; = s fie abil de a argumenta opinia proprie in procesul supravegherii de stat a sind publice. Ia nivel de integrare: = s& aprecieze importanfa sinititii ocupafionale (igienei muneii) in contextul Sandtayii Publice; = si abordeze creativ problemele Sanatajii Publice in contextul integrarii discipline studiate cu alte discipline din domeniu; = si fie apt si utilizeze principiile profesional-deontologice generale si speciale in activitatea practic’; = si integreze la necesitate cunostingele teoretice si dexteritajile practice in materie de igiena muncii la identificarea si pronosticarea efectelor adverse pe starea de sdnatate a persoanelor expuse conditiilor concrete a mediului existenfial, pentru a argumenta necesitatea elaborarii documentelor de politic’ in sinatatea publica; = s& cuprind’ abilitayile de evaluarea condifiilor si procesului de munc& in conlucrarea intersectoriaki pe diverse probleme de supraveghere si control al bolilor cronice netransmisibile; = si colaboreze impreund cu alfi specialisti in cercetarea stiri de stinatate a diferitor segmente de populatie, cauzate de actiunea diferitor factori si in elaborarea unor masuri indreptate spre ameliorarea situatiei; = si evalueze complex cunostinfele unei persoane sau a unei colectivitafi in materie de igiena muneii; = si aplice cunostinfele deja objinute cu informatiile noi privind realizirile in domeniul disciplinelor clinice pe problema factorilor de rise profesional si cuantificarea acfiunii acestora cu sandtatea umana; = s& promoveze atitudinea proactiva in organizarea si realizarea planurilor strategice de asanare a mediului ocupational si reducerea riscurilor profesionale; = sf fie apt de a asimila noile realizari in domeniul igienei muncii.Redactia: | 08 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA pai: 7022030 PENTRU STUDII UNIVERSITARE Pag. 5/14 IV. CONDITIONARI $I EXIGENTE PREALABILE Pentru a studia in profunzime sinftatea ocupationala in perspectiva activitatii in domeniul ‘Sanitajii Publice si a solufionarii diverselor probleme la capitolul respectiv studentul trebuie initial sa aiba anumite cunostinfe si si posede deja uncle dexteritaji practice. Ca conditie prealabild pentru predarea disciplinei serveste studierea de catre studengi in primi ani de studii a disciplinelor general-teoretice (fizica medicala, biologia, chimia neorganica si bioorganica), a disciplinelor medicale fundamentale (anatomia, bioc! fiziologia, farmacologia), bazelor disciplinelor clinice si, de asemenea, a cursului de propedeutica igienica (igiena generald). V._TEMATICA SI REPARTIZAREA ORIENTATIVA A ORELOR Cursuri (prelegeri), lucriri practice/ lucrari de laborator/seminare si lucru individual _ Numirul de ore ae TEMA Protegeri| Lueriri | Lucrw ee ual Introducere in sindtatea ocupafionali, Igiena muneii ca gtiin( 1, |sine statatoare, rolul 1a etapa contemporana de dezvoltare a] 2 2 2 Isocietatii. One Health ~ conceptul si aplicarile. Introducere in fiziologia muncii. Formele contemporane de 2, lorganizare a muncii, caracteristicile fiziologice. Capacitateal 5 A * |de munca si oboseala. Criteriile de evaluare a greutitii si intensitifii muncii. Microclimatul” industrial ca factor nociv al mediulut de 3 2 D 2 producere 1, |Zeomotul, infra - i ultrasunetul ca factori nociv al mediuluil > B "_|de producere. 3._ Vibrafia industrial ca factor nociv al mediului de producere. [__2 2 2 6 [liuminatul industrial ca factor nociv al mediului del > 5 producere. 7, |Campul electro-magnetic (CEM) si radiajia LASER ca factor] > A A nocivi ai mediului de producere. 3,_[Pulberile industriale ca factor nociv al mediului de producere.| 2 2 2 jg, [Substanfele chimice toxice ca factor nociv al mediului del > a 5 [producere. \Clasificarea igienic’ a condifillor de munca. rolul ei in to, {Suptavegherea igienicd a condijiilor de muncd si] A 5 pronosticarea efectelor adverse pe starea de sin&tate al lucratorilor expusi 11, |Ventilatia industriala, 2 A 2 Metodele de studiere si apreciere a stiri de sinitate a 12, |muneitorilor. Analiza morbiditajii prin incapacitate temporara] 2 2 2 ‘in munca, 15, |Organizarea si efectuarea examenelor medicale Ia angajare si| 5 5 A + [petiodice a muncitorilor. [Declararea, cercetarea, evidenja i analiza _bolilor| 14. 2 2 2 rofesionale. Echipamente de protecfie individuala si rolul lor in preventia| 1s. s 2 2 2 bolilor profesionale. Total 30 30 30Redactia: | 08 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA ata 71022020 PENTRU STUDII UNIVERSITARE Pag. 6/14 VI._OBIECTIVE DE REFERINTA SI UNITATI DE CONTINUT Obiective Unititi de continut Tema I. Introducere in sinitatea ocupafionali, Igiena muneii ca stiinf sine st@ititoare, rolul la etapa contemporana de dezvoltare a societafii. s& defineascd ‘sd cunoasca si demonstreze stiaplice s integreze Definirea sinatifit ocupafionale si muneii. Istoria dezvoltarii igienei_ muncii ca ramura a stiimtei si practicii medicinii preventive si sinatafii publice. Scopul si obiectivele sinatatii ocupationale. Rolul sinatijii ocupafionale in fortificarea si promovarea sindt8tii populafiei in varsta apt de munca. Factorii de productie nocivi si periculosi. Clasificare. Bolile profesionale si cele legate de profesiune. Reglementarea igienica a factorilor de rise ocupational. Organizarea stiinjificd a muneii Conexiunea igienei muneii cu alte ramuri ale stiintei. Legislafia de bazi si sanitar’ in domeniul santajii gi securitatii in muned. Conlucrarea intersectoriala a specialistilor in sindtatea ocupationala (institufiile de administrare public centrala si local, organele de rept, patronate, sindicate etc.) Tema 2. Introduéere in fiziologia mun Formele contemporane de organizare a muncii, caracteristicile fiziologice. Capacitatea de munca si oboseala. Criteriile de evaluare a greutitii si intensitajii muncii, si defineascd si cunoascd si demonstreze si aplice si integreze Tniroducere in fiziologia muneit. Istoria dezvol ramuri a stiinfei si practicii medicinii preventive si sandtafii publice. Probleme actuale de fiziologia muncii: obiectul, confinutul, scopul, sarcinile, metodele de investigatie solicitate. Clasificarea si caracteristica fiziologic’ a principalelor forme de organizare a activitatii de munca. Reacfiile fiziologice la activitatea de munc&: actiunea muneii asupra sistemelor nervos central, respirator, cardiovascular, excretor, componentei biochimice si morfologice a singelui ete. Capacitatea de munca si oboseala. Clasificarea greutafi si i intensitaqii muncii. Ergonomia: etape de dezvoltare; definirea conceptului de analizi ergonomicd a unui post de munca, relafiile ergonomice; functiile sistemului om-magind-mediul de munca. Tema 3. Microclimatul industrial ca factor nociv al mediului de producere. si defineasca ‘si cunoascd si demonstreze st aplice si integreze ‘Actualitatea problemei si importanfa microclimatului in formarea stirii de sinatate a lucratorilor. Definirea, factorii constituenti. Sursele de generare a factorilor microclimaterici nefavorabile. Clasificarea si caracteristica igienicd a diferitor combinatii de microclimat industrial. Impactul microclimatului nefavorabil asupra starii functionale si de sfinitate a lucrdtorilor expusi.. Identificarea_punctelor_si_momentelor_de_investigare_a_factorilor08 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA PENTRU STUDII UNIVERSITARE 21.02.2020 Pag. 7/14 Obiective Unitii de confinut constituenfi ai ambianfei termice Principiile de reglementare a microclimatului industrial. Masurile de asanare a mediului ocupational si de preventie a efectelor negative pe starea de sinatate, ‘Tema 4. Zgomotul, infra - si ultrasunetul ca factori nociv al mediului de producere. © sidefineasca ‘Actualitatea probleme si importanfa undelor mecanice in formarea * s& cunoasca strii de sfinitate a Iuerdtorilor. «sii demanstreze Natura fizicd si caracteristica fizic si igienicd a undelor mecanice, Byrnes legitajile de propagare in mediul. Unitatile de masurd, © shintegreze Sursele de generare a undelor mecanice in mediul industrial Clasificarea zgomotului, infra- si ultrasunetelor. Impactul zgomotului, infra- si ultrasunetelor asupra staii functionale si de sindtate a lucritorilor expusi. Identificarea punctelor si momentelor de investigare a zgomotului, infra- si ultrasunetelor. Principiile de reglementare igienica. Hipoacuzia si surditatea profesionala. . Misurile de asanare a mediului ocupafional si de preventie a efectelor negative pe starea de sinitate. Tema 5, Vibratia industriala ca factor nociv al mediului de producere. © si défineasca ‘Actualitatea vibrafiei ca factor nociv a mediului ocupajional gi in © sScunoasca formarea starii de sénatate a lucratorilor. © si demonstreze Natura fizica si caracteristica fizica gi igienica a trepidatiilor. Seance Sursele de generare a vibrafilor. Sa cciieeen Clasificarea vibratiei industriale. Impactul vibrafiei asupra starii functionale si de sandtate a lucratorilor expusi. Boala de vibratie, produsi de vibrafia generala si local. Identificarea punetelor gi momentelor de investigare a vibratiei la locul de munca. Principiile de reglementare igienica. Masurile de asanare a mediului ocupafional si de preventie a efectelor negative pe starea de siniitate. ‘Tema 6, lluminatul industrial ca factor nociv al mediului de producere. © siidefineasea Importanfa ambianfei luminoase in formarea stirii de sinitate a © sS.cunoasca lucratorilor. Categoriile si subcategoriile lucrului vizual. « sidemonstreze Natura fizica si caracteristica igienicd spectrului vizibil a CEM, + sdaplice Clasificarea iluminatului industrial. ee ieee Exigentele igienice fata de iluminatul industrial. Sursele de generare a iluminatului artificial. Impactul iluminatului industrial nerafional asupra analizatorului optic. Identificarea punctelor si momentelor de investigare a iluminatului industrial Principiile de reglementare igienica a iluminatului industrial. Miasurile de asanare a mediului ocupational si de preventie a efectelorPENT Redactia: | 08 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA Data: 21.02.2020 RU STUDI UNIVERSITARE, Pag. 8/14 Obiective Unititi de confinut negative pe starea de sindtate, Tema 7. Campul electro-magnetic (CEM) si radiajia LASER ca factori nocivi ai mediului de producere. © si defineased ‘Aetualitatea si imporianja undelor electromagnetice de radiofrecvenf © sicunoascd in formarea starii de sindtate a lucratorilor. + sidemonstreze Natura fizicd si caracteristica igienicd a undelor electromagnetice de © shaplice radiofreeventei, legitiile de propagare in mediu, formarea CEM. Seances Sursele de generare a CEM. Clasificarea CEM de radiofreeventa. Impactul CEM asupra stirii functionale si de sdinitate a lucratorilor expusi. LASERUL, tipurile de laser, caracteristica igienica, influenta asupra organismului persoanelor expuse. Identificarea punetelor si momentelor de investigare a CEM. Principiile de reglementare igienicd a CEM si Laser. ‘Masurile de asanare a mediului ocupational si de preventie a efectelor negative pe starea de siniitate. Tema 8. Pulberile industriale a factor nociv a mediului de producere. si defineasé& ‘sd cunoasca si demonstreze sdaplice sd integreze Tema 9, Substanfele chimice Importanja pulberilor industriale ca factor de rise profesional si de formarea stirii de sénatate a lucratorilor. Sursele de generare a pulberilor industriale. Clasificarea pulberilor industriale. Actiunea general si specifica a pulberilor industriale asupra organismului luer&torilor expusi. Pneumoconiozele. Identificarea punctelor si momentelor de recoltare a aerului pentru determinarea pulberilor in aerul zonei de muncé. ipiile de reglementare igienica. Masurile de asanare a mediului ocupafional si de preventie a efectelor negative pe starea de sdnatate, toxice ea factor nociv al mediului de producere, © sidefineasca sd cunoasca * sidemonstreze © shaplice * sSintegreze Nofiunea de toxic industrial Importanfa toxicilor industriale ca factor de rise profesional in condifiile chimizarii economiei. Sursele de generare a toxicelor in mediul ocupational. Clasificarea substantelor chimice. Caracteristica general a acfiunii toxicelor. Acjiunea generala si specified a toxicilor industriale asupra organismului lucratorilor expusi. Caile de pitrundere a toxicelor in organism, metabolizarea, repartizarea, depozitarea si eliminarea. Influenfa factorilor mediului ocupafional asupra proprietajilor toxice ale substanjelor chimice. Intoxicatiile profesionale. Identificarea punetelor si momentelor de recoltare a aerului pentru determinarea toxicelor in aerul zonei de munca.Redactia: | 08 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA = 7022020 PENTRU STUDII UNIVERSITARE Pag. 9/14 Obiective Unitifi de confinut Principiile de reglementare igienica. Masurile de asanare a mediului ocupafional si de preventie a efectelor negative pe starea de sinitate, Directiile principale de profilaxie a intoxicafiilor profesionale. Tema 10, Clasificarea igienicd a condifillor de munedi. rolul ef in supravegherea igienica a condifiilor de muned gi pronosticarea efectelor adverse pe starea de sindtate a lucratorilor expusi. © Sidefineascd Clasele condijiilor de munci si importanja lor in pronosticarea © sicunoasca efectelor adverse pe starea de sdndtate a lucratorilor. © sidemonstreze ienice de evaluare a greutatii munc sii aplice le igienice de evaluare a intensitii muncii. = is integreze Criteriile igienice de evaluare a nocivitafi si periculozitatii conditiilor de munca. Evaluarea complex a clasei condifiilor de munca in cazul prezenfei concomitente a diferitor factori de rise ocupational. Tema 11, Ventilatia industrial. © Si defineased Rolul gi locul ventilajiei industriale in asanarea mediului ocupational si © sicunoasca profilaxia bolilor profesionale. © sidemonstuéze Clasificarea ventilajiei industriale. eedeterliss Exigenfele igienice generale fata de ventilajia industrial’. Bae esrezc Metodele de investigare si evaluarea igienic’ a eficacitijii sistemelor de ventilajie industrial’. Tema 12. Metodele de studiere si apreciere a stirii de sindtate a muneitorilor. Analiza morbiditafii prin incapacitate temporara in muncd. © sddefineasc& Metodele de studiere gi evaluare calitativa si cantitativa a stirii de © s&icunoasca Sinitate a lucrdtorilor in relajie cu clasa conditiilor de munca. © s&idemonstreze Evaluarea stirii de stindtate a lucratorilor dupa rezultatele examenelor © jaueplion medicale profilactice. © shintegreze Evalarea stirii de sfinitate a lucrdtorilor dupa indicii morbiditayit prin Metodele de analizi a morbiditatii prin incapacitate temporari de munca; Constrangerile in evaluarea stiri de sandtate a angajajilor dupa indicii morbiditifi prin ITM, dupa datele raportului statistic £-16/e ITM si dupa certificatele de concediu medical. Influenfa sexului, varstei, profesiei, vechimii in munc& si in unitatea economic’ asupra nivelului si structurii morbiditaqii prin ITM. Pronosticarea incidenfei prin ITM in relafie cu factorii mediului de producere, ‘Tema 13. Organizarea si efectuarea examenelor medicale Ta angajare si periodice a muncitorilor. «si defineasca ‘Monitorizarea stirii de sindtate a lucritorilor in relafie cu condifiile de © sicunoascd munca. © ln asmensteed Examenele medicale profilactice obligatorii a angajatilor expusi «© shaplice factorilor nocivi si periculosi. © shintegreze Marcherii de expunere si de efect a impactului factorilor de rise profesional. Etapele de organizare si efectuare a examenelor medicale profilacticeRedactia: | 08 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA Data; 31.02.2020 PENTRU STUDI UNIVERSITARE = Pag. 10/14 Obiective Unitifi de confinut obligatori. Rolul medicului de igiena muncii in organizarea si efectuarea examenelor medicale la angajare (preventiv) si celor periodice. ‘Tema 14, Declararea, cerectarea, evidenta si analiza bolilor profesionale. «si defineasca ‘Nofiunea de boalai/ intoxicafie profesionala. © sicunoasca Clasificarea bolilor profesionale. © sidemonstreze Declararea si cercetarea cazurilor de boald/intoxicatie profesionala. © shaplice Evidenga bolilor profesionale. ¢stintegreze Metodologia de analiza si evaluare a bolilor/intoxicafiilor profesionale. Tema 15. Echipamente de protecfie individual gi rolul lor in prevenfia bolilor profesionale. © sidefineascd Rolul si locul mijloacelor de protecfie individuala in profilaxia bolilor + sdcunoasca profesionale. © s&demonstreze Clasificarea mijloacelor de protectie individuals, * siaplice Exigenfele igienice generale fai de echipamentele de protectie seer individuala. Metodele de investigare de protectie individuala. wvaluarea igienica a eficacitafii mijloacelor VII. COMPETENTE PROFESIONALE (SPECIFICE (CS) $1 TRANSVERSALE (CT)) $I FINALITATI DE STUDIU ¥ Competente profesionale (specifice) (CS) — Cunoasterea, infelegerea si utilizarea materialelor legislative internationale si nafionale de bazi in domeniul sinatatii ocupationale. = Cunoasterea sistemelor de organizare a asistentei medicale a lucratorilor si Conventiilor OIM. — Cunoasterea temeinica a principiilor de normare igienicd a factorilor de rise profesional si metodelor de investigare igienice solicitate in cercetarea si evaluarea conditiilor de munca, pentru argumentarea misurilor de asanare a mediului ocupafional si preventie primara a bolilor profesionale. = Posedarea la nivel profesional a principiilor metodelor de apreciere a stirii de sandtate, morbiditajii generale si profesionale ale angajajilor, organizarea lucrului de educatie igienica in diverse grupuri de muncitori; ~ Cunoasterea principiilor metodelor de investigatie fiziologice solicitate la aprecierea solicitarii fizice si neuropsihice, la aprecierea particularitiilor actiunii factorilor ocupajionali, la elaborarea -valuarea masurilor de preventie a oboselii $i argumentarea regimurilor rationale de munca i odihna, = Rezolvarea problemelor de situafie si formularea recomandirilor pentru ameliorarea mediului ocupational; — Posedarea la nivel profesional a abilitajilor de cercetare, examinare, evaluare a materialelor din literatura de specialitate; — Abilitatea de aplicare a documentafiei legislative si normative in vigoare; = Efectuarea lucrului stiinyifico-practic. ¥ Competente transversale (CT) = Abilitatea de injelegere si aplicare a conceptelor specifice domeniului sanatati ocupationale; — Identificarea si prioritizarea probleme specifice ale BNT si bolilor profesionale, avand o abordare populafionala si vor fine cont de sub-grupuri din populatie.;Redactia: | 08 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA aia: 21.02.2020 PENTRU STUDI UNIVERSITARE Pag. 11/14 ~ Dezvoltarea diferitor programe si campanii de promovare in domeniul profilaxiei BNT si bolilor profesionale pentru grupuri specifice de populatie si angajati. — Identificarea oportunitajilor de formare continu si valorificarea eficient& a resurselor gi tehnicilor de invatare pentru perfectionarea capacitatii de autonomie decizionalas; ~ _ Prezentarea proiectelor stiintifico-practice individuale (teze de licen}&). ¥ Finalitifi de studiu Studenfii trebuie si demonstreze ci au dobindit o cantitate minima acceptabilé de cunostinte in domeniul analizei si evaluarii riscului. Studentii trebuie si demonstreze ca defin capacitatea de a aplica aceste cunostinfe la tezolvarea problemelor practice si in contextul viefii reale, in domeniul sandtaii publice. La finalizarea studierii unitatii de curs studentul va fi capabil: — si abordeze creativ problemele Sanatatii Publice in contextul integririi diseiplinei studiate cu alte discipline din domeniu; — si fie apt si utilizeze principiile profesional-deontologice generale si speciale in activitatea practic; = s& posede abilitaji de supraveghere igienicd curenti a obiectivelor industriale si agricole in complex cu specialistii din alte ramuri ale igienei, patologiei profesionale si cu medicii — epidemiologi; — si poatii determina nivelul factorilor fizici, concentratia pulberilor $i compusilor chimici la locul de muned, gradul de solicitare fizica si incordare neuropsihic’; — si fie apt de a analiza morbiditatea cu incapacitate temporari de munca si profesional a angajatilor intreprinderilor industriale; = si fie apt de a elabora masuri de asanare a condi agricultura; = sii fie apt de a asimila noile realizari in domeniul igienei muneii si sindtitii ocupationale. VIII. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUL lor de munc& a muncitorilor din industrie si Nr. | Produsul res aa Termen de oat | Caeeomiea Strategii de realizare Criterié de evaluare | Termen 4 Lecturarea _prelegerii sau materialul Ia tema respectiva, cu atengie. Citirea intrebarilor din tema, care necesiti 0 reflectie asupra | Capacitatea de @ extrage | p, Lucrul cu subiectului. esengialul; abiltai 1. ‘i : : eal _ parcursul studi deeaz. | Citirea studiului de caz in| interpretative; volumul | PAUSH Intregime, cu atenjie si scrierea | munci. : confinutului esenial Formularea generalizirilor si concluziilor referitoare la importanta temei/subiectului. Ciutarea—si_—selectarea Lucrul £4] informatiilor referitor la temele Bs 2. | materiale on- e Rezultatele prezentirii. | parcursul : selectate pentru campaniile de : line. zs cursului. promovarea sinatafi. ; : = = r Aplicarea Aplicarea diferitor tehnici de | Yolumul de muned, gradul | p, :pilcatee Bia A mici 2) de patrundere in’ esenfa 3. _| difertor tehnic | invajare in. scopul efleientizani | Gf arunden 1K | parcursul de invajare. | procesului de invajare. aaa CLL carsalul, : : de argumentare_stintificd,Redacti 08 4 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA Tae 71.02.2020 PENTRU STUDI UNIVERSITARE ~ Pag, 12/14 calitatea concluziilor, elemente de creativitate, demonstrarea _infelegerii problemei, formarea atitudinii personale. ‘Volumul de munca, gradul de patrundere in esenta temei proiectului, nivelul Selectarea temei cereetiti, | Jo Srgumentare_ stiinificd, stabilirea planului _cercetari Pregitirea gi| stabilirea termenilor realizai. | Caltaten concluzilor, | p. 4 uM elemente de creativitate, 4. | susfinerea Stabilirea componentelor | Femente tating | Parcursul proiectelor. | proiectului — tema, —scopul, cursului. pul | personal, cozrenta rezultate, _concluzii, aplicayit | Perso pectitudines practice, bibliografie a stiinffied, _prezentarea grafici, | modalitatea de prezentare. IX. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-INVATARE-EVALUARE + Metode de predare si inviqare utilizate Disciplina,Bazele sinatitii ocupationale este predaté atét in maniera clasica: cu prelegeri si lucrari practice, eat si prin efectuarea unor examindri sanitare ale obiectivelor industriale cu discutarea ulterioara a materialelor perfectate. La prelegeri va fi citit cursul teoretic de citre titularii de curs. La lueririle practice studenfii determin’ nivelul factorilor fizici (parametrii microclimatului, zgomotul, vibrafia, cimpul electromagnetic), vor aprecia eficienfa sistemelor de iluminat si ventilatie, confinutul pulberilor si substanfelor chimice in probele de aer recoltat, modificarile fiziologice a sistemelor organismului (circulator, respirator, muscular si nervos central), rezolva probleme situationale, efectueazi expertiza igienicd a proiectelor de constructie (reconstructie) a obiectivelor industriale. Studenfii vor completa caietele de lucrari practice si vor perfecta si diverse documente medico - sanitare. Catedra igi rezerva dreptul de a petrece unele lucriri practice in maniera interactiva, ‘© Strategiv/iehnologii didactice aplicate (specifice disciplinei) fn pofida faptului, c& la moment ascultarea pasiva a cursurilor este pe larg utilizata in procesul didactic, spre regret aceasta chiar si in cazul structuratii si ilustrarii foarte minutioase este una dintre cele mai putin eficiente metode de insusire a materialului. Pentru a insusi ceva este nevoie de cét mai multe modalititi de procesare a materialului studiat. {ndeplinirea practicd a unui lucru este mult mai eficient&, decét citirea despre cum trebuie sé faci. Se considera o metoda eficienta de insusire a materialului invajarea pe altcineva si fact acelasi lucru. Destul de eficiente sunt considerate metodele interactive de predare. Daca dorifi si aveti suecese in insusirea igienei muncii, urmeazA si lucraji activ cu materialul. Ce inseamna acest lueru: 1. Inifialcititi materialul, dar nu pur si simplu il parcurgeti cu vederea pe diagonala. Faceti notife. incercati sa formulati singuri momentele principale. 2. Veniti la cursuri si lucrari practice, dar nu pentru a face prezenja! Daci procedati altfel, putin probabil ci veti face fafa cerinfelor. Conspectati atent. Treceti informafia prin sine si intrebafi- va: Suntefi de acord cu profesorul? infelegeti despre ce este vorba? Corespunde materialul predat cu cel din manual?Redacti 08, PENTRU STUDII UNIVERSITARE 5 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA —pgaas Teas Pag. 13/14 3. Pune{i intrebari profesorului, unul altuia, sine insufi, in aula, in sala de studii, in coridoare, in birourile profesorilor. Faptul c& puneti intrebari inseamna c& incercafi s& infelegeti sis prelucraji materialul predat si nu poate fi decét binevenit. Avem ore speciale de consultafii individuale. Nu ezitaji si venifi la aceste consultati. 4. Organizati-va in grupuri de céte 2 — 3 studenfi pentru a va intdlni regulat in vederea discutiilor asupra materialului cursului si pregatirea pentru totalizari. De regula, in grupuri de lucru mici se sintetizeazi o infelegere mult mai ampla si mai clard, decdt lucrdnd individual. in plus, abilitatea de a explica colegilor materialul insusit va va fi foarte utili pentru viitor. 5. Utilizati rational timpul, fiinded toate disciplinele predate inainteazA aceleasi cerinje, Prin urmmare, vefi fi nevoii si va gestionafi rajional timpul si si gisiti balanfa ,,de aur” dintre efortul depus pentru objinerea cunostinjelor, alte responsabilitaji si viaja”personala. Conform cerinjelor in vigoare pentru fiecare ora de Iucru in contact direct cu profesorul, studentul trebuie si lucreze individual cel pufin o ord. De aici poate fi ficut si calculul necesar. © Metode de evaluare(inclusiv cu indicarea modaliteyii de calcul a notei finale) Curent: control frontal sau/si individual prin (a) aplicarea testelor docimologice, (b) rezolvarea problemelor de situatie, (©) analiza studiilor de caz, (@) efectuarea masuritorilor mediului de munca, (©) luerari de control, Final: examen Pe parcursul modulului la disciplin’ pe lMingi metoda clasici de apreciere a cunostinfelor studentilor se folosese si altele, dar in special, testarea si rezolvarea problemelor situationale, La disciplina igiena muneii sunt prevazute 2 totalizari. Fiecare totalizare consti din proba serisi cu bilete, care contin 3 - 5 intrebari si testare ( 4 variante a céte 50 teste). La examenul de promovare la disciplina Bazele sin&tajii ocupafionale nu sunt admisi studenfii cu media anuala sub nota 5, precum si studentii care nu au recuperat absentele de la luerarile practice sau referatele pe temele prelegerilor de la care au absentat nemotivat, Examenul de promovare la disciplina Bazele sinatajii ocupafionale (evaluarea sumara) este unul combinat, alcdtuit din trei etape: sustinerea deprinderilor practice, proba test-SIMU si examen oral pe bilete, Deprinderile practice se sustin pe bilete, fiecare bilet confindnd trei probe. Baremul activitatilor practice este diversificat. Asa, studentul va trebui_ s8 efectueze expertiza unei parti a proiectelor de constructie (reconstructie) a obiectivelor industriale pasibile supravegherii de Stat, si efectueze investiga instrumentale si de laborator, si rezolve probleme situationale. Proba test-SIMU consti din variante a cate 100 teste fiecare din toate temele cursului disciplinei "Bazele nutritici si siguranjei alimentelor” dintre care 40 de teste sunt compliment simply, iar 60 de teste - compliment multiplu, Pentru a rispunde la teste studentul are la dispozitie in total 100 minute. Proba se noteazai cu note de la 10 pand la 0. Examenul oral se efectueazit pe bilete, fiecare bilet, confinand cate 3 intrebiiri din diferite compartimente ale disciplinei. Pentru rispuns la bilet studentul are la dispozitie 45 minute (céte 15 minute la ficcare intrebare). Raspunsul la fiecare intrebare se noteazi cu note de la 10 pana la 0, calculéndu-se apoi media pe bilet. Subiectele testelor, lista deprinderilor practice si a intrebarilor incluse in biletele de examinare se aproba la sedinfa catedrei si se aduc la cunostinfa studenjilor cu cel pufin 30 zile pana la sesiune. Tot la sedinja catedrei se aproba si programele de bilete cu deprinderi practice si intrebiri pentru examenul oral.Redaetia: | 08 CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINA gia; 023020 PENTRU STUDI UNIVERSITARE = Pag, 14/14 Pentru ca examenul si fie considerat promovat, studentul trebuie si obfind la fiecare proba minimum nota 5, altfel examenul nu este valid. Nota finala const din 4 componente: nota medie anuala (coeficientul 0,3), rezultatul atestarii deprinderilor practice (0,2), test-grila (coeficientul 0,2), proba scrisi (coeficientul 0,3). Evaluarea cunostinfelor (nota finala) se apreciaz cu note de la 10 la I cu zecimale. Modalitatea de rotunjire a notelor la etapele de evaluare Grila notelor intermediare (media anual’, | Sistemulde | Echivalent notele de la etapele examenului) notare national ECTS 1,00-3,00 2 F 3,01-4,99. 4 FX 5,00 5 3,01-5,50, 35 E 351-60 6 6,01-6,50 65 - 6,51-7,00 7 75. 7,51-8,00 8 c 8,01-8,50 85 = 8,51-8,00 9 = 9,01-9,50 95 rn 9,51-10,0 10 Nota medic anuala si notele tuturor etapelor de examinare final (asistate Ia calculator, testare, raspuns oral) - toate vor fi exprimate in numere conform scalei de notare (conform tabelului), iar nota finala obfinuta va fi exprimata in numér cu doud zecimale, care va fi trecuta in cametul de note. Neprezentarea la examen fairdé motive intemeiate se inregistreazd ca “absent” si se echivaleazd cu calificativul 0 (zero). Studentul are dreptul la 2 sustineri repetate ale examenului nepromovat X. _BIBLIOGRAFIA RECOMANDATA: A. Obligatorie: 1. Friptuleac Gr. si a. Igiena muneii, V. I, Chisinau, 2009, 400 p. 2. Vangheli V., Rusnac D. Igiena muncii (compendiu de lucriti practice) Chisinau 2000, 475 p. 3. WHO, Encyclopedia of occupational health, B. Suplimentara 4. Medicina muncii (Red. I. Silion) Iasi, 2003, 615 p. 5. Medicina muncii (Red. . Toma) Craiova, SITECH, 2006, 823 p. 6. Turnena rpyna (Tloxt pen. H.®. Hamepora). Mocksa: Feorap, 2010