Universitatea din Craiova

Facultatea de Științe Sociale Specializarea Sociologie anul II

Tăcerea ca modalitate de exprimare a

sentimentului de bucurie

Student: Cîrțîca Mihaela

Cadrul didactic examinator:

Lect. Univ. Dr. Veronica Gheorghiță

 Introducere

Pentru fiecare dintre noi sentimentele sunt cele prin care trăim, cele prin care ne exprimăm
într-un mod nonverbal, sentimentele sunt cele prin intermediul cărora exprimăm anumite stări
sufletești, tristețe, fericire, bucurie, uimire, admirație, mândrie și altele. Pentru mine sentimentul
de bucurie de descrie prin zâmbete, îmbrățișeri, emoții. Zi de zi suntem fericiți, bucuroși, trăim
cu ajutorul sentimentelor ele sunt cele ce ne țin vii, atâta timp cât simțim ceva anume putem
spune că trăim din plin, pentru că fără sentimente omul nu mai este acel om viu și plin de viață,
chiar și acea supărare sau tristețe trebuie arătată pentru că acesta este un sentiment și dacă îl
inhibăm în noi devenim persoane depresive.

În abordarea respectivei teme, am pornit de la o simplă curiozitate în ceea ce privește

modul în care oamenii își expun sentimentele fără a rosti cuvinte, fără a scoate sunete, reușesc să
facă aceasta prin simplele expresii faciale pe care le transmit unul altuia într-un anumit moment.

Titlul proiectului meu este Tăcerea ca modalitate de exprimare a sentimentului de bucurie,

tăcerea în sine ne poate caracteriza foarte mult, deoarece aceasta este capabilă să spună mult mai
multe despre noi decât cuvintele mărețe pe care le-am putea rosti. Prin tăcere încercăm foarte des
să ascundem multe lucruri, dacă nu ne satisface ceva, alegem să tăcem, însă uneori anume
tăcerea este cea care ne dă de gol, am tăcut, însă expresiile noastre faciale scot la iveală toate
sentimentele, nervozitatea și supărarea fiind unele dintre cele mai vizibile stări ale omului.

Tăcerea în sine poate spune mult mai multe decât noi ca simpli oameni ne putem imagina,
oricât de mult am încerca să ascundem un sentiment de dor nu vom reuși niciodată, chiar și
tăcând în ochii noștri se va manifesta acel dor, acea nostalgie, acel sentiment de bucurie atunci
când îți amintești despre o anumită persoană dragă.

Scopul principal al acestei lucrări este cel de a surprinde prin anumite poze sentimentul de
bucurie al oamenilor.

Teoria/documentarea

Filozofii clasici au abordat ,,emoțiile ca răspunsuri la anumite tipuri de evenimente care au

legătură cu un subiect, cauzând modificări corporale și de comportament”1. În secolul trecut
emoțiile au fost neglijate, aceastea erau considerate un factor perturbator, însă în ultimul timp
emoțiile au revenit în centrul atenției filosofilor și psihologilor.
Lucrarea lui Charles Darwin Expresia emoţiilor la om şi animale, publicată în 1872, este
recunoscută ca fiind piatra de temelie a studiului modern asupra emoţiilor. Mai exact, ,,emoţiile
1
Nicolae Sfetcu, ,,Modele ale emoțiilor”,
https://www.researchgate.net/publication/338221980_Modele_ale_emotiilor , accesat 20.12.2020.
au început să fie considerate funcţionale, esenţiale pentru supravieţuirea speciei, contrar
perspectivei conform căreia acestea aveau valenţă disfuncţională în sensul de a fi ceva ce trebuie
respins, controlat”2. În general, Darwin a considerat comportamentele ca fiind proprietăţi
funcţionale ale speciei care joacă un rol în adaptare. Al doilea impact l-a avut evidenţierea
funcţiei emoţiilor în reglarea relaţionării interindividuale, în special expresia acestora.
Studiile efectuate asupra emoţiilor au arătat că acestea nu sunt în mod necesar iraţionale
sau nonraţionale, cât mai degrabă relaţia dintre emoţie şi raţiune este una integrativă şi reciproc
suportivă
Teoria evenimentelor afective a fost dezvoltată de Howard M. Weiss și Russell
Cropanzano în contextul activităților lucrative în anul 1996, Weiiss considera că emoțiile sunt
influențate și cauzate de evenimente care la rândul lor influențează atitudinile și
comportamentele. Teoria a fost utilizată de cercetători pentru a înțelege mai bine emoția
dintr-o perspectiva comunicativă.
Taylor considera că emoțiile sunt strâns legate de motivele care le dau naștere. Deși
procesele psihologice de bază depind de practicile și semnificațiile socioculturale, conceptul de
emoție fiind relativ nou nu a abordat în mod convingător aspectul intercultural, cultura
influențând în mod esențial înțelegerea și exprimarea emoțiilor.

Teoria lui Theodore D. Kemper despre emoțiile primare și emoțiile secundare. Ideea de
bază a acestei teorii este că o foarte largă clasă de emoții rezultă din consecințele interacțiunilor
sociale actuale, imaginare sau reamintite.

Teoria lui Steven L. Gordon despre emoțiile instituționale și emoțiile impulsive Steven L.
Gordon (1981) ,,introduce o distincție între emoțiile biologice (de exemplu, furia, frica) și
emoțiile culturale (de exemplu, iubirea, prietenia, gelozia)3. Primele reprezintând o configurație
de senzații și gesturi ca răspuns la diferiți stimuli, pe când emoțiile din cea de-a doua categorie
implică o combinație de senzații corporale, gesturi și semnificații culturale pe care le învățăm pe
parcursul desfășurării relațiilor sociale.

Metodologia

2
Elena Geangu, DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ: ABILITATEA DE A TRĂI EMOŢII, Cluj-Napoca, Institutul de
Istorie ,,George Bariț”, 2006, p. 41.
3
Septimiu Chelea, Sociologia emoțiilor: teorii culturale,București, Sociologie Românească, Volumul V, Nr.2, 2007,
p.153.
 Metoda folosită în realizarea acestui proiect de cercetare este motoda observației
participative, instrumentul fiind fișa de observație participativă.

În sine metoda observației participative presupune implicarea active în viețile persoanelor

studiate, cercetătorul fiind acceptat ca membru al grupului în care are loc respective cercetare.
Aceasta îl favorizează foarte mult pe cercetător, deoarece îi oferă posibilitatea de a descoperi
date detaliate despre simțurile, gândurile și comportamentele grupului respectiv.

Fișa de observație folosită drept instrument în observația participativă trebuie să conțină

cadrul, contextual social, diverse comportamente ale participanților, participanții în sine a
observației, activitățile respective ale acestora, frecvența și durata fenomenelor studiate, nu în
ultimul rând factorii subtili care pot aduce o mare importanță cercetării.

În alegerea eșantionării am optat pentru persoane dragi din cadrul familiei, părinți, bunici,
verișori și chiar și eu alături de persoanele dragi mie.

Perioada în care au fost realizate pozele este începând cu noiembrie, până în ianuarie.

Rezultate

În urma observației participative, am reușit să mă conving în faptul că oamenii nu trebuie

neapărat să-și exprime sentimentele în cuvinte, m-am convins că oamenii pot fi bucuroși din
lucruri mici și la prima vedere neimportante, însă pozele sunt celea ce reușesc să transmit emoții
prin tăcere. De foarte multe ori cuvintele nu pot exprima cu adevărat ceea ce trăim noi în interior,
o îmbrățișare, o atingere, o privire sau un simplu zâmbet inocente pot reda cu mult mai multe
sentimente, cum ar fi bucuria, fericirea, chiar și iubirea.

Non verbalul a fost din totdeauna ceva fascinant, și în acest moment m-am convins încă
odată în aceasta, deoarece mimica feței sau acțiunile realizate de noi în tăcere sunt imitoare,
foarte des noi oamenii nu atragem prea multă atenție mimicii, sau poziției corpului, însă anume
aceastea sunt cele ce arată trăirile și sentimentele noastre. Cu ajutorul acestui proiect au reușit să
capturez prin o simplă fotografie momente inedite și irepetabile ceea ce este uimitor.

Concluzii

În concluzie pot spune că oamenii sunt diferiți, unii sunt foarte închiși în sine și este greu
să descoperi ce simt ei cu adevarat, însă anume mimica facială, postura corpului sunt cele care
vorbesc despre sentimentele noastre lăuntrice.

Adevărata bucurie este vizibilă în fotografiile întâmplătoare, știi că urmează să fii

fotografiat, însă uneori ești atât de concentrat în altceva de parcă ai uita și anume atunci sunt
surprinse cele mai sincere sentimente. Mi-am dat seama de nenunărate ori că tăcerea este o
modalitate bună de exprimare a sentimentelor, mai ales a sentimentului de bucurie atâta timp cât
putem fi bucuroși din lucruri mărunte, ne bucurăm atunci când am realizat ceva ce pentru noi
avea o mare importanță, ne bucurăm când suntem alături de persoanele dragi nouă.

În foarte multe fotografii ale acestui studio am fost chiar eu și cred că au reușit să redau
adevaratul sentiment de bucurie fără a face efort sau a înscena acest sentiment, doar am trait și
m-am bucurat din plin alături de cei dragi.

Tăcerea ca modalitate de exprimare a sentimentelor nu este atât de ușor detectabilă, însă

dacă ai reușit să surprinzi asemenea momente, păi vezi cât de speciale sunt acestea și cât de
minunați sunt oamenii atunci când sunt, bucuroși, fericiți și înconjurați de oameni dragi și
iubitori.

Bibliografie
1.Nicolae Sfetcu, ,,Modele ale emoțiilor”,
https://www.researchgate.net/publication/338221980_Modele_ale_emotiilor , accesat
20.12.2020.

2.Elena Geangu, DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ: ABILITATEA DE A TRĂI EMOŢII, Cluj-

Napoca, Institutul de Istorie ,,George Bariț”, 2006, p. 41.

3.Septimiu Chelea, Sociologia emoțiilor: teorii culturale,București, Sociologie Românească,

Volumul V, Nr.2, 2007, p.153.