Analiză comparativă între folclorul român și cel maghiar

Student: Cîrțîca Mihaela

Cu toții cunoaștem foarte bine conținutul poveștii ,,Fata babei și fata moșului” de Ion
Creangă. Fiind mici părinții ne-o citeau și povesteau, cel puțin mie bunicul meu îmi povestea
respective poveste făcundu-mi comparația dintre fata babei și fata moșului, îmi explica modul în
care aceste două fete se comportau, îmi vorbea despre trăsăturile acestora ca în final să îmi pună
întrebarea ,,tu ca cine dorești să fii?”. Cred că aceasta poveste cu adevărat are morala sa
puternică în care fiecare trebuie să pătrundă și să le vorbească copiilor despre cum e bine și cum
e rău să te comporți. Respectiva poveste vine ca un ajutor în explicarea mai pe înțelesul unui
copil despre comportament.

Principala și cea mai importantă comparație dintre folclorul român și cel maghiar este
limbajul care la prima vedere e același, însă este un dialect specific. Dacă în folclorul român
cunoaștem că este ,,fata moșului” atunci în folclorul maghiar cunoaștem despre ,,fata
moșneagului”, se pare că ar fi aceeași însă e o altă pronunțare a cuvântului, care defapt are
același înțeles. Auzim foarte des că în povestea expusă în folclorul maghiar se spune ,,fiesă” pe
când în cel român ,,fiica sa”.

Alte cuvinte care se diferă ,,măta”, ,,iaca”, ,,încolo”, ,,gâlcevitoare”, ,,urișiunde”, ,,soi de
sămânță de oameni”, ,,orice chip”, ,,ți-oi fi”, ,,uscături”, ,, babă” ,, eu sunt Sfânta
Duminică”, ,,slujește”, ,,să-mi lai copilașii”, ,,să-mi faci bugate”, ,,ci cum îs mai bune de
mâncat”, ,, face lăutoarea”, ,,veniți la mama să vă leie”, ,, toată pădurea foșcăia”, ,,jivine mici și
mari”, ,,suie în pod”, ,,rece cu îi gheața”, ,,baba a rămas opărită de ciuda”, ,,lasă
mămucă”, ,,trăsnind și plesnind”, ,,ei, da cum nu”, ,,fâștili”, ,,slugi”, ,, au mâncat”.

Pe când în folclorul român aceleași cuvinte au o altă exprimare ,,mama ta”, ,,iată”, ,,rea de
gură”, ,,oriunde”, ,,oameni de tot felul”, ,,orice preț”, ,,o să îți fiu”, ,,uscăciuni”, ,,bătrânică”, ,,eu
sunt muma pădurii”, ,,ajută-mă”, ,,să-mi speli copilașii”, ,,să-mi faci de ale gurii”, ,,ci cum sunt
numai bune de mâncat”, ,,pregăti baia”, ,,veniți la mine să faceți baie”, ,,toată pădurea se
scutură”, ,,animăluțe mici și mari”, ,,urcă în pod”, ,,răcoritoare ca vântul”, ,, baba
invidioasă”, ,,lasă mama”, ,,tunând și fulgerând”, ,,ei, cum să nu”, ,,murdări”, ,,servitoare”, ,,o
înghițiră”.

Frazele și cuvintele sunt diferite, ba chiar foarte, sensul acestora fiind același. În opinia
mea pentru un copil este mult mai ușor să înțeleagă sensul conținutului poveștii povestic sau
ecranizat în folclorul romând decât în cel maghiar, pentru că cuvintele sunt mult mai simple, nu
atât de sofisticate, pronunția acestora este mai ușoară și desigur memorizarea.
 Dacă ar fi să recomand această poveste, sigur aș recomanda-o pe cea din folclorul român
mai ales unui copil mic până la 6-8 ani care încă nu reușește să înțeleagă de ce și cum poate
același cuvânt să aibă mai multe pronunții. Este o poveste cu o morală puternică care îți pune
baza valorilor și să chibzuiești asupra comportamentului personal și asupra a ce tip de om îți
dorești să fii.

Sursa poveștii din folclorul român: https://www.youtube.com/watch?v=RN2kkTg9038

Sursa poveștii din folclorul maghiar: https://www.youtube.com/watch?v=a-

Lb7X11Rzg&list=PLYyoPQ07SVPJ_PNp5Osk1-l__09iZ1Dx1&index=20