Talentul se formeaza in singuratate iar caracterul in valtoarea vietii.

Un artist chiar si in cea mai mare nefericire are si o bucurie, aceea ca poate sa-si spuie bine si frumos nefericirea: fericirea creatiei operei de arta.
Suntem imprevizibili, att ct suntem, fiindc datele existenei noastre nu apar toate deodat: astea sunt, sta ne e comportamentul fa de ele, i gata. O vorb, o privire, un gest sc imb uneori cursul unei existene. !e unde s tii c ele"au s"i apar# $um s"i compui comportamente preventive, cum s te vaccinezi %mpotriva imprevizibilului# !e"aceea mi se par puerili, %ngmfai, apsi ologi toi cei care spun: &aa ceva n"a face s tiu c mor'&. (i"i vezi cum %n faa unor mize departe de moarte ca cerul de pmnt fac tot ce )uraser c n"ar face nici mori. *u exist &material didactic& mai elocvent pentru exemplificarea dialecticii dect sufletul omului+. ,rimul instinct al omului este de a spune ceea ce gnde te suntem imprevizibili+ dar uneori intervine cenzura constiintei emitorului care limiteaza discursul la ceea c ear dori receptorul- asculttorul s aud. .stfel un cuvnt O vorb+ poate afecta o relaie, o prietenie, o carier, o via . /rorile discursului pot fi limitate %n urma unei educatii, unei experience de via dar cu toate acestea de cele mai multe ori

S%nziana se gndea cum s"i povesteasc viaa ei lui ,avel. $are s fie raportul dintre adevr i minciuna prin omisiune. *"avea de gnd s"l mint, %ns cum ar fi putut ceea ce este cu neputin, s"i %nfieze tot adevrul, cum s"nfrng pudoarea# $um s"i spun c nopi %ntregi, %n adolescen, nu dormise de dorul lui !aniel (erban, omul la umbra cruia crescuse, pe care"l asemuia unui copac cu o imens coroan ocrotitoare# (i ce cuvinte s foloseasc# 0oat viaa nu facem altceva dect s interpretm cuvinte noi 1 pe"ale altora, alii 1 pe"ale noastre. (i cum s nu te gndeti la ele, cum s"i fie indiferente, cnd urmele lor sunt de neters# 23O fapt rea se"ndreapt printr"o fapt bun, o vorb rea nu se"ndreapt prin nimic4, spune"un moralist de"al meu.5+ .desea %n discuii se prefer minciunile dect adevarul care ne incrimineaz, care ne dezvluie caracterul, lipsurile. .tunci cnd nu %i afecteaz pe cei din )ur, minciuna prin omisiune, adevrul spus pe )umtate este o soluie de moment. 6inciuna prin omisiune poate evita un adevar care doare, poate salva receptorul de la o durere inutil.

3*imeni4, 3niciodat4 le spunem deseori fiindc ne"am dezvat s le analizm coninutul, fiindc vorbim la"ntmplare, fiindc rostim cuvintele fr s le atribuim nici o valoare. 3*imeni4, 3niciodat4 sunt cuvinte definitive, cu un coninut sacru, inviolabil ca un mormnt. /u nu spun niciodat cuvinte la"ntmplare. Sunt cam patetic. !e ce n"a fi# S ne cenzurm i"n noi %nine, nici cu noi %nine s nu"ndrzmim s fim noi# atunci, cnd# i fa de cine# fa de viermii cei neadormii care ne afl tainele trupurilor# !ar pe"ale sufletelor ce viermi au s le afle vreodat# $uvinte, cuvinte... .m un respect pentru cuvnt ca pentru o fiin. ,oate pentru c m"a nscut i m"a crescut o mam adpat la dou izvoare ale cuvntului: la cel de la ea din sat, de la $ernai, i la cel al culturii clasice, %nvat"n coli. 3$u gura face i"i face omul i cel mai mare bine i rul cel mai mare4, aa zicea 6ama. 37mbl, mam, cu vorbele cum ai umbla cu un ou moale4, m do)enea ea blnd cnd o mai luam eu razna cu gura. .a %nvase ea din pomul venic roditor al cunoaterii. !e cnd am %nceput coala, %n fiecare diminea se uita la mine ca la o icoan, i"mi spunea cu un glas rugtor i ptrunztor, care voia s intre"n fiecare fibr din mine: 3ai gri) ce vorbeti, copilul mamei, sunt vorbe care, tii tu... te roag mama... 4 .flasem i eu c erau vorbe care te puteau evacua %n spaii mai strmte dect mansarda noastr din $ercului+.

8ec ea vorba *iciodata nu spune niciodata este aici exprimat si explicat complex, cu alte cuvinte. .tunci cand spui *7, ar trebui sa ramana nu in cazul in care emittorul exprim un mesa) care nu este correct. !ar, desi uneori spunem *7 i mai trziu %ntelegem c nu este cel mai iar otrea trebuie sc imbat doar in cazul %n care decizia nu este una )usta

$nd pronuni greit un cuvnt, comportamentul celui care tie pronunia corect a cuvntului este conform cu caracterul lui: unul nu te corecteaz fiindc nu"l intereseaz s te fac mai detept 1 expresie restrns a unei indiferene mult mai largi9 altul, fiindc 1 prudent i innd seama de susceptibilitatea oamenilor 1 nu vrea s"i aprind paie"n cap9 unul 1 delicat, rostete ca din %ntmplare, cuvntul incriminat9 altul te corecteaz cu un sarcasm nedisimulat, fcndu"te s vrei s te"ng it pmntul. 0udor (erban te corecta la fel de firesc cum i"ar fi spus c ai o scam pe ain, %i indica surse bibliografice sau te informa despre o noutate profesional ca i cnd ar fi"mprit cu tine o bucat de pine.+ :eactiile receptorilor si emitatorului in cazul unei erori de cod: .a cum ne asteptam, orice discurs are si un feed"bac; din partea receptorului. <n functie de mesa), receptorul reacioneaz in diferite moduri mai mult sau mai putin prietenesc si diplomat. .stfel, un cuvant rostit gresit poate strni reactii diferite: un recepror poate s nu te corecteze poate din egoism creznd ca acel cuvant pronuntat correct de tine te"ar face mai destept dect el, sau poateacela este singurul lucru pe care el il stie si tu nu. 7n alt receptor doar observa greseala si nu te )udec. <si explic acest lucru ca o scpare i trece mai departe. .lt receptor nefiind familiarizar

Marin Sorescu, Poemul. La nceput ! fost cuv"ntul. Totdeauna, el era Si purt#torul s#u $e cuv"nt.%
Marin Sorescu e&prim# simplu, intr-o poezie de ' versuri, cu versuri albe, f#ra rima codul care in cazul acesta este cuv"ntul.