Raionul

MINISTERUL EDUCAŢIEI, Localitatea

CULTURII ŞI CERCETĂRII
Instituţia de învăţământ
AL REPUBLICII
MOLDOVA
Numele, prenumele elevului
AGENŢIA NAŢIONALĂ
PENTRU CURRICULUM ŞI
EVALUARE

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
PRETESTARE
CICLUL
GIMNAZIAL
26 aprilie 2018

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală albastră.

Instrucţiuni pentru candidat:

- Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate.
- Lucrează independent.

Îţi dorim mult succes!

Punctaj acumulat
 SUBIECTUL I (12 puncte)
Studiază fiecare sursă în parte și realizează sarcina propusă.

Nr. Item Scor

1 Studiază posterul. Numește un obiectiv al implementării Planului Marshall. L
Argumentează răspunsul. 0
1
2
3

2 Studiază coperta revistei. Determină o consecință directă a evenimentului istoric la L

care face trimitere coperta revistei. Argumentează răspunsul. 0
1
2
3

3 Studiază afișul. Apreciază contribuția personalității nominalizate în dezvoltarea L

culturii naționale. Argumentează răspunsul. 0
1
2
3
4 Formulează, utilizând datele statistice din tabel, o concluzie despre dezvoltarea L
industrială a României în perioada interbelică. Argumentează răspunsul. 0
1
2
Tabel: Producția de cărbune
și oțel în România în anii 3
1921-1939 (t)
Anul Cărbune Oțel

1921 1.804.676 -
1929 3.046.027 49.386
1933 1.508.456 144.766
1939 2.395.538 276.532

SUBIECTUL al II-lea (23 de puncte)

Studiază materialul suport și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
“(…)“Criza preţurilor” s-a făcut simţită la nivelul comerţului exterior, prin scăderea
impresionantă a preţurilor produselor exportate de România pe pieţele internaţionale: cereale,
petrol, lemn, vite. Când se vorbeşte de scăderea preţurilor, percepţia populaţiei este că se întâmplă
un lucru bun, dar a urmat „criza veniturilor”. (…) Toţi cei care exportau atât producătorii agricoli,
cât şi cei din industrie, au suferit o cădere a veniturilor. (…) Anul 1929 a fost un an agricol foarte
bun. (…) Dar, dintr-o producţie mare s-au obţinut venituri mici. Pentru că nu au mai putut să
exporte, producătorii (…) nu şi-au mai acoperit cheltuielile de producţie, fapt ce a determinat
apariţia „crizei de consum”. Angajaţii din economie şi agricultură, salariaţii publici, liber
profesioniştii, cei din învăţământ şi sănătate au resimţit reducerea veniturilor, scăderea puterii de
cumpărare. A urmat „criza producţiei”, scăzând puterea de cumpărare şi consumul, producţia
internă, de asemenea, s-a prăbuşit şi ea. Comerţul a fost destabilizat, volumul vânzărilor a scăzut
(…). Cu marfa nevândută, s-a ajuns la „criză de producţie”. Cu depozitele pline de marfă şi fără
cumpărători, fabricanţii nu mai investeau în materii prime şi în mână de lucru, a fost „criza locurilor
de muncă”.

(Mugur Isărescu, Guvernatorului BNR,

Consideraţii privind Marea Criză Economică din 1929 – 1933)
SURSA B.
„(…) În Chișinău criza economică a ruinat 163 întreprinderi. Peste 8,5% din numărul
muncitorilor Basarabiei erau șomeri. Fuseseră închise fabrica de tricotaje din Chișinău “Sfinx” (au
fost concediați 400 muncitori), atelierele feroviare din Tighina (700 muncitori au devenit șomeri),
etc.”
(Anton Moraru, Istoria Românilor,
Basarabia și Transnistria 1812-1993)

REPERE CRONOLOGICE (C) SURSA D. Producția de cărbune, oțel și

Octombrie, 1929 – falimentul financiar al fontă în România în anii 1921-1939 (t)
bursei din New York; Anul Cărbune Oțel Fontă
Aprilie, 1930 – înființarea Gărzii de Fier;
1921 1.804.676 - 33.362
Iunie, 1930 – revenirea în țară a lui Carol
al II-lea (Restaurația); 1929 3.046.027 49.386 72.346
Februarie, 1938 – instaurarea dictaturii 1933 1.508.456 144.766 2.024
regale; Februarie, 1938 – adoptarea noii 1939 2.395.538 276.532 132.681
Constituții.
Nr. Item Scor
Utilizează sursa A și cunoștințele obținute anterioare.
1 Numește evenimentul istoric care a declanșat criza economică mondială, inclusiv L
în România. 0
1

2 Justifică aplicarea termenului criză economică cu referire la contextul istoric L

descris de autor. Argumentează răspunsul. 0
1
2
3
4

Utilizează sursa B și cunoștințele obținute anterioare.

3 Formulează o caracteristică a crizei economice din Basarabia. L
0
1
2
Utilizează sursele A, B și cunoștințele obținute anterior.
4 Explică semnificația sintagmei Marea Depresiune. L
0
1
2

5 Identifică formele de manifestare ale crizei economice în România interbelică. L

Formulează două argumente. 0
1
2
3
4
5

Utilizează sursele C, D și cunoștințele obținute anterior.

6 Determină, după algoritmul propus, consecințele crizei economice din România L
interbelică. Argumentează răspunsul. 0
Consecință economică 1
2
3
4
Consecință politică
7 Exprimă-ți opinia: Criza economică mondială din anii 1929-1933 a influențat L
evoluția societății interbelice? Formulează două argumente. 0
__________________________________________________________________ 1
__________________________________________________________________ 2
__________________________________________________________________ 3
__________________________________________________________________ 4
__________________________________________________________________ 5
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
 SUBIECTUL al III-lea (15 puncte)
Studiază sursele A-C.
REPERE CRONOLOGICE (A)

29 iulie -15 octombrie 1946 – Conferinţa
de pace de la Paris
5 iunie 1947 – Lansarea Planului
Marshall.
25 ianuarie 1949 – Crearea Consiliului
de Ajutor Economic Reciproc (CAER)
4 aprilie 1949 – Crearea Organizației
Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)
14 mai 1955 – Crearea Organizației Tratatului de la
Varșovia (OTV)
1962 – Criza din Caraibe
1965-1973 – Războiul din Vietnam
20-21 august 1968 – Intervenţia forțelor militare a
blocului OTV în Cehoslovacia
1 august 1975 – Semnarea Actului Final de la Helsinki
1979-1989 – Războiul din Afganistan

SURSA B.
„ De la Stettin, în Baltica, la Triest, în Adriatica, o cortină de fier a căzut peste continent. În
spatele acestei linii se găsesc capitalele tuturor țărilor Europei de Est: Varșovia, Berlin, Praga,
Viena, Budapesta, București și Sofia. Toate aceste orașe celebre, toate aceste națiuni se găsesc în
sfera sovietică, și toate sunt supuse sub o formă sau alta, nu numai influenței sovietice, dar și
controlului foarte strâns și în continuă creștere al Moscovei. Comuniștii, care erau foarte slabi în
toate aceste state ale estului Europei, au fost investiți cu puteri ce nu corespund deloc influenței lor
numerice.”
( Discursul lui W.Churchill de la Universitatea Fulton, martie 1946)
SURSA C.
„Termenul Război Rece se referă la starea de tensiune, ostilitate, competiţie şi conflict care
a caracterizat, pentru cea mai mare parte a perioadei postbelice, relaţiile Vestului cu Uniunea
Sovietică, în mod particular relaţiile Sovieto-Americane. Războiul Rece nu a fost premeditat aşa
cum al Doilea Război Mondial a fost premeditat de Hitler, iar lumea nu s-a pregătit pentru el aşa
cum s-a pregătit pentru Primul Război Mondial. Războiul Rece s-a manifestat cel mai vizibil prin
divizarea Europei între Est şi Vest, cea mai simbolică manifestare a sa fiind divizarea Germaniei şi
a Berlinului”.
(Klaus Larres, Ann Lane, Războiul Rece. Lecturi selecte, 2001)
 Item Scor
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: Confruntarea dintre
cele două supraputeri, SUA și URSS, a influențat relațiile internaționale postbelice. L
0
Notă: Formulează cel puțin trei argumente. 1
2

L
0
1
2
3

L
0
1
2
3
4
5
6
7

L
0
1
2

L
0
1