17.curs CCF TVA VIZOLI Oct. Comert Electronic - 07.10.2021

Seminar TVA
Comerțul electronic
Începând cu 1 iulie 2021 prin OUG 59/2021 s-au transpus în Codul fiscal următoarele directive:
- Directiva (UE) 2017/2455 a Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Directivei
2006/112/CE și a Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind taxa pe
valoarea adăugată pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță;
- Directiva (UE) 2019/1995 a Consiliului din 21 noiembrie 2019 de modificare a Directivei
2006/112/CE în ceea ce privește dispozițiile referitoare la vânzările de bunuri la distanță și
anumite livrări interne de bunuri;
În aplicarea acestor directive au fost elaborate:
– Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2026 al Consiliului din 21 noiembrie 2019 de
modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 în ceea ce privește
livrările de bunuri sau prestările de servicii facilitate de interfețe electronice și regimurile
speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile,
efectuează vânzări de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri și
– Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/194 de stabilire a normelor detaliate de
aplicare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 al Consiliului în ceea ce privește regimurile
speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile
și care efectuează vânzări de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri
• Regulamentul este de directă aplicabilitate.
• Foarte utile sunt Notele Comisiei privind normele privind TVA pentru comerțul electronic,
afișate pe pagina de internet a MFP la secțiune info.tva
Autor - Mariana VIZOLI 2

Cadrul legal național:
- OUG 59/2021 – pentru transpunerea pachetului e-commerce în Codul
fiscal;
- OPANAF nr. 1019/2021 – procedura de aplicare a mecanismului special
pentru plata TVA la importul bunurilor cu valoare redusă;
- OPANAF 1387/2021 – procedura de înregistrare pentru aplicarea
regimurilor speciale (regimul nonUE, regimul UE și regimul de import
IOSS), și alte obligații declarative ale persoanelor care aplică aceste
regimuri speciale.
- Prevederile nou introduse la 1 iulie 2021 nu afectează relația B2B nici în ce

privește livrările de bunuri , nici prestările de servicii, ci numai operațiunile
către persoane neimpozabile sau persoane impozabile care nu sunt
înregistrate în scopuri de TVA ( cele prevăzute în definițiile vânzărilor la
distanță intracomunitare și de bunuri importate).
Pachetul e-commerce cuprinde modificări ale Titlului VII al Codului Fiscal,
incepând de la definiții, continuând cu locul livrării, fapt generator și
exigibilitate, obligații administrative, pentru operațiunile vizate de aceste
prevederi. Ca urmare a transpunerii în legislația națională a pachetului e-
commerce, se aplică de la 1 iulie 2021 măsuri de simplificare pentru declararea
și plata TVA datorată în alt SM, aceste măsuri fac obiectul următoarelor
regimuri speciale:
• 1) Regimul prevăzut art 315, numit regimul UE în Regulamentul UE
2020/194 și în Regulamentul UE 2019/2026, (one stop shop (OSS));
• 2) Regimul prevăzut la art 314, numit regimul non UE în Regulamentul UE
2020/194 și în Regulamentul UE 2019/2026, (one stop shop (OSS));
• 3) Regimul prevăzut de art. 315^2, numit în Regulamentul UE 2020/194 și
în Regulamentul UE 2019/2026 regimul vânzărilor la distanță și a importului
bunurilor cu valoare redusă (IOSS);
• 4) Mecanimsul special prevăzut la art. 315^3, numit în Regulamentul UE
2020/194 și în Regulamentul UE 2019/2026, regimul special pentru
declararea și plata TVA la import
REGIMUL NON UE – OSS
ART 314 COD FISCAL

Regimul non UE- art 314 C. fisc
• Ce este regimul non UE?
• Este regim special prevăzut de art. 314 din C.fisc. (MOSS) aplicat până la 1 iulie 2021
numai pentru servicii electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune și de televiziune
(TBE) prestate de persoane impozabile nestabilite în UE către persoane neimpozabile
din UE.
• Începând cu 1 iulie 2021 acest regim special, numit regimul nonUE, se extinde și pentru
alte prestări de servicii;
• Regimul special non UE este o metodă de simplificare pentru persoanele nestabilite în
UE ( denumite in continuare persoane nonUE) pentru a plăti TVA datorată în toate
statele membre UE într-un singur stat membru prin intermediul ghișeului unic (OSS).
Dacă nu ar aplica acest regim special, persoanele impozabile nestabilite în UE ar trebui
sa se inregistreze în scopuri de TVA în fiecare stat membru în care datorează TVA pentru
anumite prestări de servicii către persoane neimpozabile.
• Regimul non UE se aplică exclusiv de persoanele impozabile nestabilite în UE și numai
pentru prestări de servicii către persoane neimpozabile stabilite în UE .
• Prestările de servicii către persoane impozabile stabilite în UE nu sunt afectate de
modificările de la 1 iulie 2021.
• Interfețele electronice nu devin cumpărător-revâznător când facilitează prestările de
servicii ce intră sub incidența regimului nonUE.
• Operațiunile pentru care se aplică regimul non UE
• În cazul regimului nonUE nu există plafoane, de la prima prestare care are loc
în UE cf. Art 278 (4) sau (5), persoana impozabilă stabilită în afara UE datorează
TVA în UE;
• În cazul serviciilor se prezumă că orice beneficiar care nu a comunicat un cod
valabil de TVA este tratat ca o persoană neimpozabilă pentru stabilirea
locului prestării serviciilor.
• Serviciile pentru care se aplică art. 314 sunt cele prestate de persoane
impozabile stabilite în afara UE (persoane nonUE) către persoane
neimpozabile stabilite în UE și care potrivit art. 278 (4) și (5) au locul prestării
în UE.
• Dintre aceste servicii amintim cu titlu de exemplu:
– Continuarea aplicării regimului special pentru serviciile electronice, de
telecomunicații, de radiodifuziune și de televiziune, prestate către
persoane neimpozabile stabilite în UE, cf. Art 278 alin.(5) lit.h),
(prescurtate TBE în notele Comisiei);
– Operațiunile pentru care se aplică regimul non UE
– Extinderea și pentru alte servicii decât TBE, care au locul în UE cf. Art
278(4) sau (5), prestate către persoane neimpozabile stabilite în UE, cum
sunt de exemplu:
• servicii de cazare pe teritoriul UE (art 278(4) a) C fisc.), și alte servicii
servicii efectuate în legătură cu bunuri imobile cum sunt serviciile de
construcții, proiectare, arhitectură, legate de bunuri imobile situate pe
teritoriul UE (art 278 (4) a)).
• închirierea de mijloace de transport (art 278 (4) lit d) – in cazul închirierii
pe termen scurt,
• serviciile de restaurant prestate pe teritoriul UE (art 278 (4) c)),
• Transportul intracomunitar de bunuri și serviciile accesorii acestui
transport;
• admitere la evenimente în UE (art. 278 (5) lit.f),
• lucrări asupra bunurilor mobile corporale realizate în UE (art 278 (5) lit.d))
• Acestea sunt doar câteva exemple, nefiind o enumerare exhaustivă a
tuturor serviciilor acoperite de art 278 (4) și (5).

• Cine utilizează regimul non UE -Persoanele impozabile stabilite în afara UE
( persoane nonUE)
• Persoanele impozabile nonUE înregistrate într-un stat membru pentru alte
operațiuni (de exemplu achiziții intracomunitare de bunuri), pot utiliza în
continuare regimul special prevăzut de art. 314 pentru serviciile
menționate de acest regim.
• Un furnizor nonUE trebuie să utilizeze 2 regimuri diferite dacă, pe lângă
prestările de servicii prevăzute de art. 314, realizează și vânzări
intracomunitare la distanță, astfel:
– Regimul nonUE (art. 314) pentru prestările de servicii prevăzute de art
314 – pentru acestea au un cod special de inregistrare stabilit prin
ordin ANAF (Cap. I pct. 13 OPANAF 1387/2021, codul EUxxxyyyyyz);
– Regimul UE, art 315, pentru vânzările intracomunitare la distanță –
inregistrare cf. art 316;
– Utilizarea codului Euxxxyyyyyz pentru alte operațiuni decât cele
prevăzute la art 314 este eronată și nu va influența tratamentul fiscal
al unei operațiuni.
• Obligațiile persoanelor care aplică regimul nonUE în RO
• Persoanele impozabile nonUE care aleg ca stat membru de înregistrare RO pentru
aplicarea regimului nonUE, trebuie să depună o declarație pe cale electronică la
organele fiscale ( în portalul electronic al ANAF) și să menționeze că nu aplică în
alt SM regimul nonUE.
• Până la 1 iulie 2021 procedura de înregistrare a persoanelor nonUE pentru servicii
TBE era prevăzuta de OPANAF 3737/2016, acesta primind un cod de înregistrare cu
indicativul EU, ceea ce indica faptul că nu sunt stabilite în UE dar datoreaza TVA în
UE;
• În prezent, condițiie pentru înregistrarea în regimul special sunt prevăzute de

OPANAF 1387/2021 ( pct. 10 OMFP 1387/2021):
– Solicitantul să nu fie înregistrat pentru aplicarea regimului special în alt SM;
– Să nu fie în perioada în care este interzisă aplicarea regimului special (
carantina de la sectiunea D din ordin)

• Obligațiile persoanelor care aplică regimul non UE în RO
• Trimestrial trebuie să depună o declarație specială de TVA conform modelului
stabilit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/194 al Comisiei din 12
februarie 2020 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (UE)
nr. 904/201;
• Declarația specială se întocmește în euro, chiar dacă serviciile sunt plătite în altă
monedă, și cuprinde, printre altele , baza impozabilă și TVA datorată în fiecare SM
de consum;
• Cursul de schimb aplicabil, atunci când serviciile sunt plătite în altă monedă, este
cursul din ultima zi a perioadei fiscale ( trimestrul) comunicat de Banca Central
Europeană pentru ziua respectivă.
• TVA datorată în alte state membre ( în cotele din fiecare SM) se achită în RO, într-
un cont indicat de autoritatea fiscală (ulterior sumele vor fi transferate către statul
membru de consum, de către ANAF).

Regimul non UE - art 314 C. fisc
Deducerea TVA
• Prestatorii nonUE care s-au înregistrat în România pentru
aplicarea regimului nonUE, pot solicita rambursarea TVA
plătită pentru achizițiile cu locul în România, conform art.
302 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal chiar dacă o persoană
impozabilă stabilită în România nu ar avea dreptul la o
compensație similară în ceea ce privește taxa sau un alt
impozit similar, în condițiile prevăzute de legislația țării în
care își are sediul persoana impozabilă nestabilită (chiar
dacă nu este acord de reciprocitate).
• Prin excepție, dacă sunt înregistrați în România și
conform art 316 din Codul fiscal (pentru alte operațiuni),
vor deduce TVA în decontul de TVA prevăzut de art. 323
(declarația 300).

Regimul non UE- art 314 C. Fisc - exemple
• Un prestator non UE, stabilit în UK, alege Irlanda ca stat membru de
identificare, pentru regimul nonUE, deoarece prestează de exemplu
servicii TBE pentru persoane neimpozabile din SM (ex. România, Belgia,
Germania, Austria, Franța).
• Pentru serviciile prestate către persoane neimpozabile stabilite în RO,
datorează TVA în RO, conform art 278 (5) h) C.fisc., dar acest TVA va fi
platit în Irlanda, statul membru de identificare;
• În cazul unor persoane impozabile din RO care nu au cod de înregistrare
nici cf. art 316 nici cf. art 317, care sunt beneficiare a unor servicii TBE
prestate de prestatorul din UK, cf. art 307 alin.(6), beneficiarul din RO nu
va datora TVA condiționat de faptul că prestatorul din UK a aplicat regimul
special nonUE , respectiv a emis factură cu TVA din RO.

INTERFEȚELE ELECTRONICE

Despre interfețele electronice
• Prevederi cu privire la interfețele electronice se regăsesc la art. 270
alin.(15) și (16) din C.fisc. care transpun art. 14 a din Directiva 2006/112,
astfel cum a fost modificată prin Directiva 2017/2455.
• Aceste prevederi se limitează la tratamentul fiscal al interfețelor
electronice pentru facilitarea unor vânzări de bunuri în cadrul regimurilor
UE și IOSS.
• Dacă interfețele electronice facilitează prestarea de servicii pentru alte
persoane, nu sunt aplicabile prevederile art 270 (15) și (16).
• Interfețele electronice sunt de exemplu o piață online, o platformă, un
portal sau alte mijloace similare.

• Se consideră că interfața electronică a primit și a livrat ea însăși bunurile
respective (deci este cumpărător-revânzător) cf. Art 270 alin.(15) și (16)
atunci când:
– facilitează vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe
sau țări terțe în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro,
(alin.15), indiferent dacă furnizorul este stabilit în UE sau în afara UE,
precum și
– facilitează livrarea de bunuri în Uniunea Europeană (livrările interne și
vânzările intracomunitare la distanță) de către o persoană impozabilă
nestabilită în Uniunea Europeană către o persoană neimpozabilă
(alin.(16).
– Consecință: interfețele electronice nu devin cumpărător- revânzător
în sensul art 270 (15) și (16) atunci când facilitează vânzări
intracomunitare la distanță sau livrări interne pentru un furnizor
stabilit în UE, sau prestări de servicii.

• Acestea au roluri diferite în funcție de felul în care acționează și de

persoanele pentru care facilitează anumite operațiuni; în notele
explicative ale Comisiei interfețele electronice sunt tratate distinct;
• Criteriile potrivit cărora o interfață facilitează livrarea de bunuri în contul
unui furnizor sunt prevăzute la art.5b din Regulamentul 282/2011
• În cadrul regimurilor speciale prevăzute la art. 315 ( regimul UE) și 3152
(regimul de import IOSS), dacă interfața electronică se consideră că a
facilitat operațiuni și a primit și a livrat ea însăși bunurile respective, fiind
astfel cumpărător-revânzător, nu o vom regăsi tratată separat,
subînțelegându-se că în această situație este persoana care aplică regimul
special având obligații de înregistare, de declarare și de plată;
• Există doar anumite prevederi speciale pentru anumite livrări efectuate
către interfețele electronice, pentru anumite operațiuni.

• Art. 282 (11) C. Fisc. - faptul generator și exigibilitatea
TVA la vânzările prin interfețe electronice prevăzute de
art 270 (15)și (16) (către și de către interfața electronică)
este data la care a fost acceptată plata cf. art. 41a din
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011,
respectiv: momentul în care confirmarea plății, mesajul
de autorizare a plății sau un angajament de plată din
partea clientului este primit(ă) de către furnizorul care
vinde bunuri prin intermediul interfeței electronice sau în
contul acestuia, indiferent de momentul în care se
efectuează plata efectivă a sumei de bani, oricare dintre
aceste evenimente are loc mai întâi.

• Art. 321^1 din Codul fiscal se referă la evidențele pe care trebuie să le țină
o interfață electronică atât în cazul în care facilitează livrarea de bunuri
către o persoană neimpozabilă din UE, cât și în cazul în care facilitează
prestarea de servicii către o persoană neimpozabilă din UE.
• Art. 321^1 face trimitere la art 54b din Regulamentul 282/2011 în ce
privește noțiunea de facilitare, dar, acest articol transpune art. 242a din
Directiva 2006/112, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2017/2455 ;
în consecință interfețele sunt obligate să țină evidențele prevăzute de
acest articol indiferent dacă devin sau nu cumpărător-revânzător în sensul
art 270 (15) și (16) care transpun art. 14a din Directiva 2006/112).
• Chiar si notele explicative ale Comisiei recunosc că prevederile art 54b

sunt aproape similare art 5b din regulament în ce privește noțiunea de
facilitare, dar art 5b se referă la situația în care interfața devine
cumpărător-revânzător, spre deosebire de cea de la art 54b din
regulament.

Modificări privind vânzările la distanță -
vânzările intracomunitare la distanță
De la 1 iulie 2021 Vânzările la distanță sunt:
a)Vânzări intracomunitare la distanță , și
b)Vânzări la distanță de bunuri importate în UE
Vânzări intracomunitare la distanță, sunt definite la art 266 alin.(2) pct. 35 din C.fisc, astfel:
35. vânzarea intracomunitară de bunuri la distanță înseamnă o livrare de bunuri expediate
sau transportate de furnizor sau în numele acestuia, inclusiv în cazul în care furnizorul
intervine în mod indirect în transportul sau expedierea bunurilor, dintr-un alt stat membru
decât cel în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client, dacă sunt
îndeplinite următoarele condiții:
a) livrarea de bunuri este efectuată către o persoană impozabilă sau o persoană
juridică neimpozabilă ale cărei achiziții intracomunitare de bunuri nu sunt considerate
operațiuni impozabile în România în temeiul art. 268 alin. (4) și (8) lit. a) și art. 3151 alin. (9)
sau pentru orice altă persoană neimpozabilă;
b) bunurile livrate nu sunt mijloace de transport noi sau bunuri livrate după asamblare
sau instalare, cu sau fără funcționare de probă, de către furnizor sau în contul acestuia;
Beneficiarii către care au loc vânzările la distanță sunt denumiți generic consumatori finali.

Vânzările intracomunitare la distanță
Locul vânzării intracomunitare la distanță
• Se modifică locul vânzării la distanță, care era prevăzut de art 275 alin.(2) –
(8) din Codul fiscal; sunt eliminate plafoanele de vânzări la distanță practicate
de statele membre (vechile plafoane între 35.000 euro- 100000 euro, diferite
de la un SM la altul);
• De la 1 iulie 2021 regula generală privind locul vânzării intracomunitare la
distanță este stabilită de noul alin.(2) al art 275 la locul în care se află
bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul
bunurilor către client.
•Dar, prin excepție, conform art. nou introdus 2781, în cazul în care nu se
depășește în cursul unui an calendaristic plafonul de 46337 lei ( compus și din
alte operațiuni) nu se mai aplică art. 275 (2), ci regula de bază, respectiv 275
(1) a), locul vânzării IC la distanță fiind locul în care începe transportul
bunurilor.
•Nu se aplică prevederile art 278 (2) pentru livrările de bunuri second-
hand, obiecte de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi, care fac
obiectul regimului special prevăzut la art. 312, nici pentru produsele
accizabile livrate către persoane impozabile datorită regulii prevăzute
la art. 268 (3) c)- acestea nu sunt vânzări la distanță.

• Noul articol introdus 2781 stabilește un plafon care cuprinde
(dacă aceste operațiuni sunt realizate de aceeași persoana
impozabilă):
– vânzările intracomunitare la distanță, și
– prestările de servicii pe cale electronică, de
telecomunicații, radio-tv (în notele comisiei servicii TBE),
furnizate către persoane neimpozabile stabilite în UE, dar
în alt SM decât prestatorul.
• Plafonul de 10.000 euro ( 46.337 lei) este un plafon unic, nu
este stabilit pentru fiecare stat membru ci pentru toate
vânzările intracomunitare la distanță realizate de o persoană
impozabilă către toate statele membre și serviciile TBE
prestate către persoane neimpozabile stabilite în alte SM.

Plafonul de 46337 lei prevăzut de art. 2781 nu se aplică de orice persoană impozabilă ci
numai de cele care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de acest articol:
• a) furnizorul sau prestatorul este stabilit sau, dacă nu este stabilit, își are domiciliul
stabil sau reședința obișnuită într-un singur stat membru;
• b) sunt prestate servicii TBE către persoane neimpozabile care sunt stabilite, își au
domiciliul stabil sau reședința obișnuită în orice stat membru diferit de cel în care este
stabilit prestatorul, sau sunt efectuate vânzări intracomunitare la distanță către un alt
stat membru decât cel în care este stabilit furnizorul (statul prevăzut la lit.a) – conform
exemplelelor din Notele explicative, transportul bunurilor trebuie să înceapă din SM în
care furnizorul are sediul activității economice;
• c) valoarea totală, fără TVA, a operațiunilor prevăzute la litera b) nu depășește, în anul
calendaristic curent 46337 lei și nici nu a depășit această sumă în cursul anului
calendaristic precedent.
• În cazul neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art 2781, locul vânzării intracomunitare la

distanță este SM în care se încheie transportul bunurilor.
• De exemplu o societate din România care face vânzări la distanță al căror transport
începe atât din România cât și din alte SM, sau are sedii fixe în alte SM, nu aplică
plafonul de 46337 lei , de la prima vânzare IC la distanță efectuată după 1 iulie 2021
datorează TVA în SM de consum.

1)Cei care se califică pentru aplicarea plafonului
1.1) Până la atingerea acestui plafon ( 46337 lei) aplică regulile de bază, respectiv:
– Vânzarea IC la distanță are loc acolo unde se află bunurile în momentul în care se începe
transportul bunurilor ( art 275 (1) a) – dacă transportul către consumatorul final începe din
RO, vânzarea IC la distanță are locul în RO și va fi facturată cu cotele de TVA din RO de către
plătitorii de TVA. Micile întreprinderi care aplică regimul special de scutire prevăzut de art. 310
livrează în regim de scutire până la atingerea acestui plafon. Totuși, orice persoana impozabilă
poate opta ca locul livării să fie in SM de destinație;
- În cazul serviciilor TBE prestate către persoane neimpozabile stabilite în alt SM decât RO, nu
se aplică Art 278(5) h), ci art 278 (3) -locul prestării fiind la locul unde este stabilit prestatorul
serviciilor ( vor fi tratate la regimul UE).
- 1.2) După depășirea plafonului prevăzut de art 2781
- vânzările intracomunitare la distanță au locul livrării la locul unde se termină transportul
bunurilor ( art 275 (2)- persoanele impozabile care realizează vânzări IC la distanță din RO și
depășesc plafonul, datorează TVA în alt SM; Este situația în care și persoanele impozabile care
aplică regimul special de scutire prevăzut de art 310 trebuie să plătească TVA datorată în alt
SM transportul din RO în alt SM al bunurilor este nontranfer cf. Art 270 (12) a) C.fisc.
- 2) Cei care nu se califică pentru aplicarea plafonului prevăzut de art 278^1
- De la prima livrare după 1 iulie 2021, vânzările intracomunitare la distanță au locul livrării la
locul unde se termină transportul bunurilor ( art 275 (2)- datorează TVA în alt SM ( cel de
consum); transportul din RO în alt SM al bunurilor este nontranfer cf. Art 270 (12) a) C.fisc.
- Pentru serviciile TBE se va detalia la regimul special UE.

Atunci când locul vânzării IC la distanță este în alt SM cf. Art 275 (2), TVA fiind
datorată în alt SM, persoanele impozabile care realizează vânzări
intracomunitare la distanță din RO au opțiunea:
• de a aplica regimul special prevăzut la art. 315, pentru a plăti TVA
datorată în alte SM într-un singur SM (OSS),
sau
• pot să nu aplice regimul special și să se înregistreze în fiecare SM în
care se încheie expedierea bunurilor pentru a plăti TVA datorată .
•Dacă TVA este datorată în alt SM se vor aplica cotele de TVA din
respectivele state membre, indiferent dacă aplică OSS sau se
înregistrează în alt SM.
•La regimul UE sunt prezentate detalii privind persoanele care pot aplica
regimul UE pentru vânzări IC la distanță în RO.
• Aplicarea plafonului de 46337 lei în anul 2021 (atentie cu indeplinirea
condițiilor de la art 2781):
– Se iau în calculul plafonului serviciile TBE efectuate în anul 2021 până

la 1 iulie 2021, dar vânzările IC la distanță se iau în calcul numai cele
efectuate după 1 iulie;
– În ce privește anul precedent (2020), plafonul de 46337 cuprinde
numai serviciile TBE.
Astfel, persoanele impozabile care au realizat vânzări la distanță până la 1
iulie 2021, ar trebui, să aplice regula generală prevăzută la art 275 (1) a)
pentru vânzările intracomunitare la distanță efectuate după 1 iulie 2021,
ceea ce presupune aplicarea TVA din RO în cazul plătitorilor de TVA.
Pentru vânzările la distanță realizate până la 1 iulie au fost aplicate
regulile în vigoare la data respectivă ( art 275 (2) –(8)). După depășirea
plafonului ( de către persoanele eligibile pentru aplicarea plafonului), se
datorează TVA în alte SM.
REGIMUL UE – OSS
ART 315 COD FISCAL

Regimul UE (OSS) – art.315
Ce este regimul UE ?
• De la 1 iulie 2021 MOSS s-a transformat în OSS, ghișeul unic fiind extins și
pentru alte operațiuni decât serviciile electronice, de telecomunicații, de
radiodifuziune și de televiziune (TBE) prestate de persoane stabilite în UE
către persoane neimpozabile stabilite în alte SM.
• Este un regim special pentru declararea și plata TVA datorată în alte state
membre într-un singur stat membru, pentru prestările de servicii și
vânzările intracomunitare la distanță prevăzute la art. 315 din Codul fiscal;
• Regimul UE nu este obligatoriu, este doar o măsură de simplificare prin
care plata TVA datorată în alte state membre se plătește într-un singur stat
membru; persoanele care nu aplică regimul UE ar avea obligația să se
înregistreze în SM de consum;

• Operațiuni pentru care se aplică regimul special prevăzut de art 315 de
la 1 iulie 2021 ( numai dacă beneficiarii sunt persoane neimpozabile în
cazul serviciilor sau consumatorii finali prevăzuti in definiția vânzării
intracomunitare la distanță):
– Continuarea aplicării pentru servicii electronice, de telecomunicații, de
radiodifuziune și de televiziune (TBE) prestate de persoane stabilite în UE către
persoane neimpozabile stabilite în alte SM;
– NOU! Alte servicii decât TBE prestate de persoane impozabile stabilite în UE
către persoane neimpozabile, care au locul prestării în alt SM decât cel în care
este stabilit prestatorul, cf. art 278 alin.(4) și (5) ;
– NOU! Vânzări intracomunitare la distanță de bunuri, efectuate de furnizori
stabiliți în UE și furnizori nestabiliți în UE ;
– NOU! Anumite livrări interne prin interfețele electronice (numai pentru
furnizori nonUE);
Persoanele impozabile care s-au înregistrat în alte SM pentru vânzări la distanță,
sau alte prestări de servicii dintre cele menționate la art 315, înainte de 1 iulie
2021, pot renunța la înregistrarea în SM de destinație pentru a aplica regimul UE
în RO.
Operațiunile pentru care se aplică regimul UE
Persoanele impozabile stabilite în RO care realizează servicii TBE (electronice,
telecomunicații, radiodifuziune și televiziune) către persoane neimpozabile din alte SM
pot:
– Aplica prevederile art 278 (3) C fisc., respectiv să considere că locul prestării este
în RO, dacă în anul precedent, precum și în cel curent nu depășesc plafonul de
46.337 lei prevăzut de art. 278^1 ( cu condiția ca prestatorul să nu fie stabilit și în
alt SM); - a se vedea circulara MFP 741668/2021 cu privire la plafonul de 46337
lei; Persoanele impozabile cu sediul activității economice în RO care nu sunt
înregistrate cf. art 316 , sau sunt înregistrate cf. art 317, aplică regimul special de
scutire pentru mici întreprinderi prevăzut de art 310; persoanele impozabile
înregistrate cf. art 316 vor emite facturi cu TVA din RO;
– Fie, dacă (i) au depășit plafonul, sau (ii)persoana este stabilită și în alte SM, sau
(iii) optează pentru plata TVA în alt SM, locul prestării este în statul membru în
care este stabilit beneficiarul persoană neimpozabilă ( art 278 (5) lit.h), caz în care
pot:
• să se înregistreze în fiecare SM în care este datorată taxa; sau,
• să aplice regimul special prevăzut la art 315 (OSS), respectiv să declare și să
plătească în RO TVA datorată în alte SM.
• Operațiunile pentru care se aplică regimul UE
• Alte servicii, decât TBE, pentru care s-a extins aplicarea regimului special, prestate
de persoane impozabile stabilite în UE către persoane neimpozabile, sunt serviciile
prevăzute de art 278 alin.(4) și (5) care au locul în alt SM decât cel în care este
stabilit prestatorul, cum sunt de exemplu:
• servicii de cazare in cadrul sectorului hotelier, construcții, proiectare,
arhitectură, și alte servicii legate de bunuri imobile situate pe teritoriul UE (art
278 (4) a));
• închirierea de mijloace de transport (art 278 (4) lit d) – in cazul închirierii pe
termen scurt,
• serviciile de restaurant prestate pe teritoriul UE ( art 278 (4) c)),
• admitere la evenimente în UE (art. 278 (5) lit.f),
• lucrări asupra bunurilor mobile corporale realizate în UE (art 278 (5) lit.d)).
• Acestea sunt doar câteva exemple, nefiind o enumerare exhaustivă.
• Pentru aceste servicii, până la data de 1 iulie 2021, o persoană impozabilă cu sediul
activității în RO ar fi avut obligația înregistrării în SM unde era datorată taxa.
Regimul special UE a adus doar o măsură de simplificare pentru plata TVA pe baza
OSS intr-un singur SM, dar nu au fost aduse modificări ale locului prestării acestor
servicii. Autor - Mariana VIZOLI 31
• Operațiunile pentru care se aplică regimul UE
• Vânzările intracomunitare la distanță sunt alte operațiuni nou introduse pentru care
se poate aplica regimul UE, atât de către furnizorii stabiliți în UE cât și de către
furnizori nestabiliți în UE ( prin furnizor înțelegând interfața electronică atunci când
aceasta faciliteză vânzarea intracomunitară la distanță pentru un furnizor stabilit în
afara UE.

Cine aplică regimul special și unde se înregistrează:
• 1.)Persoanele impozabile stabilite în RO prin sediul activității economice sau un
sediu fix trebuie să se înregistreze în RO dacă optează pentru regimul UE(
înregistrare conform art 316 sau 317 , dacă nu sunt deja înregistrate, -
înregistrarea cf. art 317 a fost introdusă prin OG 8/2021 ( initial persoanele care
aplicau regimul UE trebuiau să fie înregistrate cf. art 316)
• 2. Persoanele impozabile care au sediul activității economice în afara UE (care

optează pentru regimul UE) și care fac dovada că nu sunt înregistrate în alt SM:
– 2.1) În cazul vânzărilor intracomunitare la distanță:
• Dacă au un sediu fix în RO, se vor înregistra în RO conform art 316 pentru
a aplica regimul special pentru vânzări intracomunitare la distanță;
• Dacă nu au niciun sediu fix in UE pot alege să se înregistreze pentru
aplicarea regimului special în RO, dacă aici începe transportul bunurilor;
• dacă transportul bunurilor începe din mai multe SM, pot desemna RO ca
SM in care se vor înregistra pentru aplicarea regimului special;

• Cine aplică regimul special (continuare persoane impozabile cu sediul
activității economice în afara UE dar care au un sediu fix în UE):
– 2.2) Pentru alte operațiuni decât vânzările intracomunitare la distanță,
respectiv pentru prestări de servicii, care intră sub incidența regimului UE,
dacă au mai multe sedii fixe în UE, pot alege RO ca sediul fix pentru aplicarea
regimului special ( numai servicii prestate către persoane neimpozabile);
Daca nu doresc aplicarea regimului special (OSS), trebuie sa se inregistreze conform
regulii generale în statul membru de consum, SM în care se încheie transportul
bunurilor, sau SM în care are loc prestare de servicii către persoane neimpozabile.
– 3) Interfețele electronice prevăzute la art. 270 (16) atunci când facilitează

livrarea de bunuri în Uniunea Europeană de către o persoană impozabilă
nestabilită în Uniunea Europeană către un consumator final din UE. Interfața
devenind cumpărător-revânzător, nu este tratată de legislația noastră separat
ci ca furnizor in cadrul art 315, fiind aplicabile informațiile prezentate la pct. 1
și 2, respectiv dacă aplică regimul UE în RO trebuie să aibă ori sediul activității
economice în RO ori un sediu fix.

– Aspecte specifice interfețe electronice
– Pentru livrări în cadrul UE (vânzări intracomunitare la distanță și livrări interne) o interfață
electronică nu devine cumpărător-revânzător dacă furnizorul este stabilit în UE;
– Livrările de bunuri în UE facilitate de interfețele electronice pentru un furnizor nonUE, pot
fi:
• Vânzări intracomunitare la distanță, sau
• Livrări interne, respectiv când bunurile se află în același stat membru ca și clientul
către care sunt trimise, în mod excepțional pot fi declarate în baza regimului special
(in notele Comisiei la pg. 38 se regăsesc detalii despre aceste livrări interne)
În cazul în care interfața electronică facilitează vânzarea la distanță de bunuri care sunt în liberă
circulație în UE pentru un furnizor nonUE (art. 270 (16), devenind astfel cumpărător-revânzător, au
loc următoarele operațiuni :
– Vânzarea de la furnizorul non UE către interfață este scutită de TVA cu drept de deducere.
– art. 2921;
– Este taxabilă vânzarea intracomunitară la distanță efectuată de interfața electronica către
client, aplicând regimul special prevăzut la art 315 (OSS)..
– Consecință: un furnizor nestabilit în UE care face vânzări intracomunitare la distanță în
UE sau livrări locale în UE prin interfețe electronice nu are obligații în UE, acestea fiind
îndeplinite de interfața electronică

Regimul UE (OSS) - art 315 C. fisc
• Obligații declarative
• Persoanele impozabile care se înregistrează în RO pentru aplicarea
regimului UE, trebuie să depună o declarație pe cale electronică la
organele fiscale ( portalul electronic ANAF).;
• Trimestrial (până la finele lunii următoare încheierii unui trimestru
calendaristic) trebuie să depună un declarație specială de TVA conform
modelului stabilit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/194
al Comisiei din 12 februarie 2020 de stabilire a normelor detaliate de
aplicare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010;
• Până la 1 iulie 2021 procedura de înregistrare a persoanelor care aplicau
regimul special pentru servicii TBE era prevăzut de OPANAF 3737/2016.
În prezent procedura este prevăzută de OPANAF nr. 1387/2021.

Regimul UE (OSS) - art 315 C. fisc
• Obligații declarative
• Declarația specială se întocmește în euro, chiar dacă
serviciile/livrările sunt plătite în altă monedă, și cuprinde, printre
altele, baza impozabilă și TVA datorată în fiecare SM de consum;
Cursurile de schimb utilizate pentru conversie sunt cele din
ultima zi a perioadei fiscale de raportate, fiind cele publicate de
Banca Centrală Europeană pentru ziua respectivă sau cele din
ziua următoare, dacă nu sunt publicate în acea zi.
• TVA datorată în alte state membre se achită în RO, într-un cont
indicat de autoritatea fiscală (ulterior sumele vor fi transferate
către statul membru de consum, de către ANAF).
• A fost eliminată obligația persoanelor impozabile care aplică
regimul UE de a emite facturi pentru vânzările intracomunitare
de bunuri la distanță dacă aplică regimul UE (art. 319 (6) );
Regimul UE art 315 (OSS) – exemple alte servicii
• O persoana impozabilă cu sediul activității economice în RO prestează
servicii de reparații bunuri electrocasnice pe care le desfășoară în Ungaria,
Bulgaria, Austria, către persoane neimpozabile. Locul prestării acestor
servicii (lucrări asupra bunurilor mobile corporale) este în fiecare SM în
care sunt prestate serviciile către persoane neimpozabile ( art 278 (5)d)
pct. 2).
• De la 1 iulie 2021, persoana impozabilă din RO poate aplica pentru regimul
special UE (OSS) prevăzut de art 315, va plati în RO TVA datorată in statele
membre de consum, nemaifiind obligată să se înregistreze în fiecare SM
de consum.
• Persoana înregistrată cf. art 316 care aplică regimul UE va depune, pe
lângă decontul de TVA obișnuit (300) și declarația specială pentru TVA
datorată în alte state membre.Persoana înregistrată cf. art 317 pentru
regim UE depune doar declarația specială pentru TVA datorată în alte SM.
• Opțional poate să nu aplice regimul UE, caz în care se va înregistra în
fiecare SM.

Regimul UE – art 315 C. Fisc – exemple
• Un furnizor din Elveția alege să realizeze vânzări IC la distanță printr-
o interfață electronică care facilitează aceste operațiuni, interfața va
fi cea care va îndeplini obligațiile privind vânzarea IC la distanță,
respectiv înregistrarea în regimul UE sau în fiecare SM de consum, și
plata TVA datorată în SM de consum, în timp ce livrarea de la
furnizorul din Elveția către interfață este scutită de TVA cf. art
292^1.
• În această variantă furnizorul din Elveția nu are obligații declarative
în UE.

Regimul UE art. 315 – exemple alte servicii
• O persoana impozabilă cu sediul activității economice în RO
prestează servicii de transport intracomunitar de bunuri (colete cu
bunuri, sau mutarea de bunuri personale) din alte SM către RO în
beneficiul unor persoane fizice. Transportul începe din Franța și se
termină în RO.
• Fiind un transport intracomunitar de bunuri prestat către o
persoană neimpozabilă, locul prestării este situat la locul unde
începe transportul IC, respectiv în Franța, cf. art 278 alin(5) lit.c) din
Codul fiscal.
• Prestatorul din RO are două posibilități:
– ori se va înregistra în scopuri de TVA în Franța pentru a plăti TVA
datorată;
– Ori va aplica regimul special UE(OSS) prevăzut de art 315 și va
plati in RO TVA datorată în Franța.

Regimul UE (OSS) - art 315 C. Fisc - exemple
• O persoană impozabilă stabilită în UK (nonUE) deține un stoc de bunuri pe
teritoriul RO pe care le vinde unor clienți persoane neimpozabile din alte state
membre prin intermediul unei interfețe electronice (ex. eMag).
Ce obligații îi revin acestui furnizor?
• Să se înregistreze în RO unde deținde stocul de bunuri;
• Livrările sale către interfață sunt scutite de TVA cu drept de deducere (art. 292^1);
• Furnizorul trebuie să transmită către interfață informații complete cu privire la
natura bunurilor și la locul unde acestea vor fi transportate;
• Interfața electronică devine cumpărător-revânzător și poate aplica regimul UE
(OSS) pentru a colecta TVA datorată în fiecare SM de consum.
• Concluzii:
• Interfața a devenit cumpărător-revânzător, deoarece furnizorul nu este stabilit în
UE (art 270 (16) C.fisc.) și aceasta indeplinește obligațiile care revin pentru
aplicarea regimului UE.
Autor - Mariana VI ZOLI 41

IMPORTUL BUNURILOR CU VALOARE
REDUSĂ

Despre bunurile cu valoare redusă importate
• De la 1 iulie 2021 se elimină scutirea de TVA pentru importul

bunurilor cu o valoare intrinsecă de până la 10/22 euro, toate
bunurile importate fiind supuse TVA (Art.293 (1) lit. d) C. fisc și
art 10 din OMFP 105/2016).
• Se menține scutirea de taxe vamale pentru importul bunurilor

cu o valoare intrinsecă mai mică sau egală cu 150 euro –
denumite bunuri cu valoare redusă (cu excepția parfumurilor,
apelor de toaletă, a tutunului, a produselor de tutun, a
produselor alcoolice.

• Pentru a simplifica declararea și plata TVA la importul bunurilor

cu valoare redusă (cu valoare mai mică de 150 euro) au fost
introduse următoarele simplificări:
– Regimul special pentru vânzările la distanță de bunuri
importate, prevăzut de art. 315^2 (IOSS);
– Mecanismul special pentru declararea și plata TVA, prevăzut
de art 315^3 (atunci când nu se aplică art. 315^2-IOSS)
Regimurile speciale de simplificare sunt opționale. Persoanele
care nu aleg să aplice aceste simplificări vor declara și plăti
TVA în vamă la import conform mecanismului standard ( adică
plata TVA la import).

• Cursul de schimb aplicabil pentru determinarea valorii de 150

de euro este prevăzut de art. 315^4:
• Contravaloarea euro în monedă națională care trebuie luată

în considerare pentru cuantumul prevăzut la articolul 3152
alin. (1) ( regimul IOSS) și la articolul 3153 alin. (1)
(mecanismul special) se stabilește anual. Cursurile de schimb
valabile sunt cele din prima zi lucrătoare a lunii octombrie, cu
efect de la 1 ianuarie a anului următor.
• Rotunjirea se face la leu, prin majorare, când fracțiunea este
egală sau mai mare de 50 de bani, şi prin reducere, când
fracțiunea este mai mică decât 50 de bani.”

Prevederi noi privind vânzările la distanță de
bunuri importate
• Vânzările la distanță de bunuri importate în UE sunt definite la art 266 alin.(2) pct.
36 din C.fisc, fiind nou introduse de la 1 iulie 2021:
• 36. vânzare la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe înseamnă
o livrare de bunuri expediate sau transportate de furnizor sau în numele acestuia,
inclusiv în cazul în care furnizorul intervine în mod indirect în transportul sau
expedierea bunurilor, dintr-un teritoriu terț sau dintr-o țară terță către un client
dintr-un stat membru, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) livrarea de bunuri este efectuată către o persoană impozabilă sau o persoană
juridică neimpozabilă ale cărei achiziții intracomunitare de bunuri nu sunt considerate
operațiuni impozabile în România în temeiul art. 268 alin. (4) și (8) lit. a) și art. 3151 alin.
(9) sau corespondentul acestor articole din legislaţia statului membru de destinaţie, în
cazul în care acesta este altul decât România, sau pentru orice altă persoană
neimpozabilă;
b) bunurile livrate nu sunt mijloace de transport noi sau bunuri livrate după
asamblare sau instalare, cu sau fără funcționare de probă, de către furnizor sau în
contul acestuia.”
(pentru simplificare beneficiarii menționați vor fi denumiți consumatori finali)

Vânzările la distanță de bunuri importate –
locul livrării
• Art. 275 alin(3) și (4) -Locul livrării vânzărilor la distanță de bunuri importate din
teritorii terțe sau țări terțe:
– Atunci când importul are loc într-un alt stat membru decât cel în care se
încheie expedierea sau transportul bunurilor către client – locul vânzării la
distanță este locul în care se află bunurile în momentul în care se încheie
expedierea sau transportul acestora către client;
– Atunci când importul are loc în statul membru în care se încheie expedierea
sau transportul bunurilor către client - locul vânzării la distanță este considerat
a fi statul membru respectiv, cu condiția ca TVA pentru aceste bunuri să fie
declarată în cadrul regimului special de la articolul 3152 (IOSS).
Nu se aplică livrărilor de bunuri second-hand, obiecte de artă, obiecte de colecţie
sau antichităţi, care fac obiectul regimului special prevăzut la art. 312.
• În cazul persoanelor care aplică IOSS, la importul bunurilor a fost introdusă o
scutire de TVA la articolul 293 alineatul (1), lit. (d1).

Vânzările la distanță de bunuri importate –
locul livrării
• La art 275 alin.(6) se prevede că atunci când interfețele electronice devin
cumpărător-revânzător, transportul este alocat livrării efectuate de interfață, chiar
dacă acesta este organizat de furnizor până la clientul final.
• În același sens, la art. 275 alin. (12) - atunci când livrarea bunurilor este efectuată
printr-o interfață electronică nu se aplică prevederile referitoare la livrările în lanț
conform cărora atunci când transportul este organizat de operatorul intermediar se
atribuia pe prima livrare - livrarea efectuată de furnizor către operatorul
intermediar.
• Astfel, au loc două operațiuni atunci când bunurile sunt livrate din afara UE către un
client consumator final, de către un furnizor, printr-o interfață electronică care
devine cumpărător-revânzător:
– Livrarea de la furnizor (așa numitul furnizor subiacent) către interfață, care nu
are transport alocat și se consideră a fi în afara sferei de aplicare a TVA din UE;
– Transportul se alocă livrării efectuate de interfața electronică spre client care este
o vânzarea la distanță de bunuri importate (este o ficțiune fiscală).
Prevederile sunt importante pentru calificarea livrărilor efectuate de un furnizor
atunci când apelează la o interfață electronică.

REGIMUL SPECIAL PENTRU
BUNURI IMPORTATE (IOSS)

Art 315^2 - Regimul special pentru vânzarea la distanță de
bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe (IOSS)
• Livrările de bunuri sunt acoperite de regimul de import atunci când:
bunurile sunt expediate/transportate dintr-un teritoriu terț sau dintr-o țară
terță la momentul în care sunt livrate și
aceste bunuri sunt expediate într-un lot cu o valoare intrinsecă care nu
depășește 150 EUR și
bunurile sunt transportate sau expediate de către furnizor sau în numele
acestuia, inclusiv în cazul în care furnizorul intervine indirect în expedierea
sau transportul bunurilor dintr-o țară terță sau teritoriu terț, către un client
sau orice altă persoană eligibilă dintr-un stat membru și
bunurile nu sunt supuse accizelor UE armonizate [de obicei, produse
alcoolice sau din tutun în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Directiva
TVA]33. Trebuie reținut că IOSS nu poate fi utilizat atunci când bunurile cu
valoare redusă sunt cumpărate și/sau expediate împreună cu produse
accizabile, indiferent dacă valoarea lotului depășește sau nu 150 EUR.

Art 315^2 - Regimul special pentru vânzarea la
distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau
țări terțe (IOSS)
• Ce este regimul IOSS
• Regimul special (IOSS) este o măsură pentru facilitarea declarării și plății
TVA pentru vânzarea de bunuri cu valoare redusă importate în UE, așa –
numitul ghișeu unic pentru bunuri din import cu valoare redusă (sub
150Euro), nemaiexistâdn nicio scutire de TVA la importul acestora;
• Cota de TVA aplicabilă este cota din SM în care are loc vânzarea la distanță
a bunurilor importate;
• Regimul nu poate fi aplicat pentru bunurile achiziționate înainte de 1 iulie
2021 și care sosesc din tări/teritorii terțe în UE, după 1 iulie 2021, fiind
supuse TVA la import.
• Loturile sub 150 euro reprezintă bunuri ambalate împreună și expediate
simultan de același furnizor, către același destinatar și acoperite de același
contract de transport .
• Art. 315^2 nu impune ca persoana impozabilă care aplică IOSS să fie
înregistrată cf. art 316 sau 317 .

Ce presupune aplicarea regimului IOSS
1) Dacă livrarea bunurilor se realizează de un furnizor fără
facilitarea unei interfețe electronice:
-Furnizorul trebuie să se înscrie în portalul electronic pentru a
putea aplica regimul IOSS:
- direct sau
- prin intermediar ( intermediarul acționează în numele și în
contul furnizorului și va avea câte un cod IOSS pentru fiecare
furnizor pe care îl reprezintă) ;
-Importul va fi scutit de TVA pe baza codului IOSS ( transmis
autorității vamale);
- furnizorul, sau , după caz, intermediarul, colectează TVA de la
client din SM de consum pentru vânzarea la distanță a bunurilor
importate ;
- furnizorul, sau , după caz, intermediarul, plătesc TVA aferentă
vânzării la distanță de bunuri importate pe baza unei declarații
speciale în SM de identificare pentru IOSS.

Ce presupune aplicarea regimului IOSS
2) Dacă livrarea bunurilor se realizează printr-o interfață
electronică:
- livrarea de la furnizor către interfață nu este în sfera
TVA, neavând transportul alocat (excepția de la art.
275 (6) și (12);
- Interfața se înscrie in portalul electronic pentru a
obține propriul său cod IOSS în vederea scutirii de
TVA a importului ( interfața are un singur cod IOSS pe
care îl utilizează pentru orice furnizor pentru care
facilitează vânzări la distanță de bunuri importate);
- Interfața colectează TVA din SM de consum pentru
vânzarea la distanță a bunurilor importate.
- Furnizorul nu are obligații în UE, acestea fiind
îndeplinite de interfața electronică.

Cine aplică regimul IOSS :
1) Furnizorii stabiliți în UE;
2) Furnizorii nestabiliți în UE (de regulă prin propriul magazin online), pot
aplica regimul IOSS:
– Direct – dacă sunt stabiliți în state cu care UE a încheiat un acord de
asistență reciprocă în materie de TVA și dacă vânzarea are loc din țara
respectivă;
– Indirect – prin desemnarea unui intermediar stabilit în UE (art 315^2
alin.(13)) care devine persoana obligată la plata TVA;

Cine aplică regimul IOSS:
3) Interfețele electronice stabilite în UE care facilitează vânzarea pentru furnizorii
bunurilor ;
4) Interfețele electronice nestabilite în UE, care facilitează vânzarea la distanță de
bunuri importate pentru furnizorii bunurilor, care pot aplica regimul direct sau indirect (
cf. pct. 2)
• Art 315^2 nu tratează interfețele electronice distinct, acestea fiind considerate
cumpărător-revânzător, sunt privite drept furnizori a vânzărilor la distanță de bunuri
importate.
• O interfață electronică poate interveni atât în nume propriu ca furnizor, când deține
propriile stocuri de bunuri, cât și drept cumpărător-revânzător.

• Codul IOSS
Numărul de identificare în scopuri de TVA pentru aplicarea IOSS:
– persoanele menționate anterior, care pot aplica regimul IOSS, vor fi
înregistrate în statul membru de identificare în IOSS (direct sau prin
intermediar);
– Codul IOSS se utilizează numai pentru declararea vânzărilor la distanță de
bunuri importate (nu este un cod de plătitor de TVA și are formatul
IMxxxyyyyyyz);
– Codul IOSS se comunică organelor vamale pentru a scuti de TVA importul
bunurilor;
– Este necesar să se mențină un nivel minim de comunicare al codului IOSS,
acesta va fi transmis numai părților interesate din lanțul de aprovizionare care
au nevoie pentru a aplica scutirea la import.

• Despre intermediari ( în cazul înregistrării indirecte a operatorilor stabiliți în afara
UE):
– Trebuie să fie o persoană impozabilă stabilită în UE;
– Depune declarația IOSS;
– Plătesc TVA pentru vânzarea la distanță de bunuri importate;
– Conform legislației din RO sunt persoana obligată la plata TVA și trebuie să
îndeplinească toate obligațiile care revin conform acestui regim special în
numele persoanei pe care o reprezintă (asemănător reprezentantului fiscal)
• Înregistrarea intermediarilor :
– Se înregistrează în SM în care este stabilit pentru IOSS ;
– Primește un cod de identificare, care nu este un cod de TVA, pentru a fi
identificat ca intermediar (este un alt cod decât cel de IOSS, cu formatul
INxxxyyyyyyz));
– Ulterior intermediarul înregistrează în scopuri de TVA fiecare furnizor pe care îl
reprezintă, adică primește câte un cod IOSS pentru fiecare furnizor ( codul cu
format IMxxxyyyyyyz) ;
– O persoană impozabilă nu poate desemna mai mulți intermediari în același
timp ( dar poate apela la maiAutor
multe interfețe
- Mariana VIZOLI eșectronice). 57
Art 315^2 alin. (5)- În cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate
din țări terțe sau din teritorii terțe pentru care TVA este declarată în
cadrul IOSS, faptul generator intervine și TVA devine exigibilă în
momentul livrării.
Se consideră că bunurile au fost livrate la data la care a fost acceptată
plata, stabilită conform art. 61b din Regulamentul de punere în
aplicare (UE) nr. 282/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
respectiv:
” momentul în care plata a fost acceptată înseamnă momentul în care
confirmarea plății, mesajul de autorizare a plății sau un angajament de
plată din partea clientului a fost primit(ă) de către persoana impozabilă
care face uz de regimul de import sau în contul acesteia, indiferent de
momentul în care se efectuează plata efectivă a sumei de bani, oricare
dintre aceste evenimente are loc mai întâi.”
• Obligațiile persoanelor care aplică IOSS în RO
• Persoana impozabilă care utilizează regimul special în RO sau un
intermediar stabilit în RO, declară momentul în care își începe sau își
încetează activitatea în cadrul acestui regim special, sau momentul în care
își modifică respectiva activitate astfel încât nu mai îndeplinește condițiile
necesare pentru a utiliza regimul special. Informațiile respective sunt
comunicate pe cale electronică.(OPANAF nr.1387/2021). Toate aceste
acțiuni se fac prin portalul electronic pus la dispoziție de ANAF.
• Lunar (până la finele lunii următoare) trebuie să depună o declarație
specială de TVA conform modelului stabilit prin Regulamentul de punere
în aplicare (UE) 2020/194 al Comisiei din 12 februarie 2020 de stabilire a
normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 904/201.

• Declarația specială se întocmește în euro, chiar dacă livrările sunt
plătite în altă monedă, și cuprinde, printre altele, baza impozabilă și
TVA datorată în fiecare SM de consum;
• Dacă livrările sunt plătite în alte monede, pentru conversia în euro
se va utiliza cursul Băncii Central Europene din ultima zi a perioadei
de declarare.
• TVA datorată în alte state membre se achită în RO, într-un cont
indicat de autoritatea fiscală (ulterior sumele vor fi transferate către
statul membru de consum, de către ANAF).
• Persoana impozabilă, sau un intermediar care acţionează în contul
acesteia, aplică regimul de import începând cu ziua în care
persoanei impozabile sau intermediarului i s-a comunicat codul de
înregistrare special în scopuri de TVA pentru regimul de import,
potrivit art. 3152 alin. (11) și (13) din Codul fiscal.

• Persoana impozabilă care utilizează regimul special trebuie să țină
registre ale operațiunilor care intră sub incidența regimului.
• Un intermediar ține câte un registru pentru fiecare persoană
impozabilă pe care o reprezintă.
• Aceste registre se pun la dispoziţie electronic, la solicitarea
organului fiscal competent, precum şi a statelor membre de
consum. Persoana impozabilă va păstra aceste evidenţe pe o
perioadă de 10 ani de la încheierea anului în care s-a efectuat
operațiunile.
• Informațiile pe care trebuie să le conțină registrele sunt prevăzute
la art. 63c alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.
282/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art 315^2 – Regimul special pentru vânzarea la
țări terțe (IOSS) - exemple
• Un furnizor din SUA vinde bunuri cu valoare redusă în UE exclusiv printr-o
interfață electronică stabilită în UE, care are cod IOSS;
• Interfața electronică devine cumpărător-revânzător și fiind înregistrată bîn
IOSS va îndeplini toate obligațiile care revin conform acestui regim;
• Furnizorul din SUA se consideră că livrează bunurile către interfață, dar
această livrare este în afara sferei TVA, chiar dacă transportul ar fi organizat
de furnizor până la clientul final (a se vedea excepția de la art. 275 (6);
• Dacă transportul către client este asigurat de către interfață, furnizorul din
SUA nu are niciun fel de obligații în UE;
• Dacă transportul către client este organizat de furnizor, interfața îi va
comunicaacestuia codul IOSS pentru a scuti de TVA importul bunurilor;
• Interfața, este considerată drept furnizor al bunurilor către client și va
colecta TVA din SM de destinație a vânzărilor la distanță de bunuri
importate;

Art 315^2 – Regimul special pentru vânzarea la
țări terțe (IOSS) - exemple
• Un furnizor din China vinde bunuri cu valoare redusă în UE atât prin
propriul magazin online cât și prin interfețe electronice.
• Pentru vânzările prin propriile magazine online furnizorul care doreste
aplicarea IOSS trebuie să solicite înregistrarea în IOSS printr-un
intermediar stabilit în UE, înregistrarea fiind una indirectă, în SM în care
este stabilit intermediarul (acesta devine persoana obligată la plata TVA,
dar nu este considerat cumpărător-revânzător);
• Intermediarul va obține un cod IOSS pentru furnizorul pe care îl reprezintă;
spre deosebire de o interfață electronică, care are propriul cod IOSS
indiferent câti furnizori apelează la serviciile sale, intermediarul va obține
coduri IOSS pentru fiecare furnizor pe care îl reprezintă.
• Pentru vânzările prin interfețe electronice, sunt valabile clarificările din
slide-ul anterior;
• Furnizorul nu poate utiliza codul IOSS al interfeței electronice pentru
vânzările prin propriul magazin online.
Art 315^2 – Regimul special pentru vânzarea la distanță de
bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe (IOSS) –
exemple
• Un furnizor stabilit în UE vinde bunuri cu valoare redusă importate din afara UE către
clienți din UE exclusiv prin intermediul unor interfețe electronice care au cod IOSS;
• Interfața electronică devine cumpărător-revânzător, aceasta îndeplinid toate obligațiile
care revin conform acestui regim;
• Furnizorul din UE se consideră că livrează bunurile către interfață, dar această livrarea
este în afara sferei TVA, chiar dacă transportul ar fi organizat de furnizor până la clientul
final (a se vedea excepția de la art. 275 (6)- transportul este atribuit livrării efectuate de
interfață);
• Interfața va comunica codul IOSS către furnizor (dacă transportul este organizat de
furnizor până la destinatarul final) iar acesta va comunica codul personei responsabile
cu importul bunurilor in UE (un agent vamal, un operator poștal, un transportator in
regim expres, etc)
• Interfața, este considerată drept furnizor al bunurilor către client și va colecta TVA din
SM de destinație a vânzărilor la distanță de bunuri importate;
Exemplul pune în evidență faptul că pentru vânzări la distanță de bunuri importate, chiar
dacă furnizorul este stabilit în UE, interfețele electronice pot deveni cumpărător-
revânzător cf. Art 270 (15), ceea ce nu este valabil pentru vânzările intracomunitare la
distanță.

Art 315^2 – Regimul special pentru vânzarea la distanță de
bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe (IOSS) -
exemple
• Un furnizor stabilit în RO vinde bunuri cu valoare redusă importate din
afara UE către clienți persoane fizice din Germania, de exemplu prin
intermediul propriului magazin online;
• Importul bunurilor are loc în Germania, SM în care se termină transportul
lor din afara UE;
• Dacă furnizorul dorește aplicarea IOSS trebuie să solicite înregistrarea în
IOSS în RO - SM în care este stabilit furnizorul .
• Importul bunurilor în Germania este scutit de TVA pe baza codului IOSS
transmis ori operatorului postal, ori a celui vamal, ori a unui agent care
prezintă bunurile în vamă;
• Furnizorul din RO trebuie să colecteze TVA pentru vânzările la distanță de
bunuri importate aplicând cota de TVA din Germania;
• TVA colectată în Germania va fi plătită în RO pe baza declarației speciale
de TVA care se depune lunar pentru plata TVA aferentă vânzărilor la
distanță de bunuri cu valoare redusă importate.
Mecanismul special pentru declararea
și plata TVA la import

Art 315^3 – Mecanism special pentru
• De la 1 iulie 2021, în cazul neaplicării IOSS prevăzut la art 315^2, persoana care
prezintă bunurile în vamă în contul persoanei (clientul) căreia îi sunt destinate
acestea pe teritoriul României poate să utilizeze mecanismul special pentru
declararea și plata TVA la importul bunurilor cu valoare redusă, pe baza autorizației
emise de autoritatea vamală competentă și sub rezerva constituirii unei garanții, în
cazul acelor bunuri pentru care expedierea sau transportul se încheie în România.
Codul de autorizare are forma ROTVAROXXXXXXYYYYY.
• Persoana care prezintă bunurile în vamă nu este furnizorul bunurilor.
• Mecanismul special presupune că:
a) persoana destinatară a bunurilor este obligată la plata TVA (de regulă la
import, persoana obligată la plata TVA este cumpărătorul) ;
b) persoana care prezintă bunurile în vamă pe teritoriul României încasează TVA
de la persoana destinatară a bunurilor și efectuează plata taxei.
Mecanismul special se aplică pentru importuri de bunuri cu valoare redusă ( sub
150 euro), dar nu se aplică pentru produse accizabile.
Procedura de autorizare este prevăzută de OPANAF nr, 1019/2021.

• Persoana care prezintă bunurile în vamă în numele destinatarului bunurilor
declară momentul în care își începe sau își încetează activitatea în cadrul acestui
mecanism special, sau momentul în care își modifică respectiva activitate astfel
încât nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru a utiliza mecanismul
special.
• !Cota aplicabilă pentru importurile de bunuri supuse acestui mecanism special
este cota standard.( deosebire față de celelalte regimuri speciale)
• În situaţia în care România este statul de import, persoana care prezintă
bunurile în vamă trebuie să depună lunar la autoritatea vamală competentă, în
format electronic, o declarație specială de TVA lunară.
• Declarația specială de TVA trebuie să conțină informații referitoare la valoarea
totală a TVA încasată în luna calendaristică de raportare.
• TVA se achită la organele vamale pe baza declarației speciale până în cea de a
16-a zi a lunii următoare.
• Mecanismul poate fi aplicat de declaranți vamali, firme de transport,
comisionari vamali, operatori poștali, etc.

declararea și plata TVA la import -exemplu
• Bunurile sunt importate pe data de 20 august 2021 din
China în RO prin operatorul poștal (valoarea lor este mai
mică de 150 euro și clientul este o persoană fizică);
• Clientul trebuie să plătească operatorului poștal suma de
TVA corespunzătoare valorii importului, cota aplicabilă fiind
de 19% ( indiferent de natura bunului importat);
• Operatorul poștal are obligația să plătească la organele
vamale TVA aferent importului, împreuă cu alte sume pe
care le-a colectat prin aplicarea mecanismului special
pentru alte importuri, până pe data de 16 sept. 2021;

17.curs CCF TVA VIZOLI Oct. Comert Electronic - 07.10.2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

17.curs CCF TVA VIZOLI Oct. Comert Electronic - 07.10.2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminar TVA

Autor - Mariana VIZOLI 2

- Prevederile nou introduse la 1 iulie 2021 nu afectează relația B2B nici în ce

Autor - Mariana VIZOLI 5

Autor - Mariana VIZOLI 8

• În prezent, condițiie pentru înregistrarea în regimul special sunt prevăzute de

Autor - Mariana VIZOLI 10

Autor - Mariana VIZOLI 11

Autor - Mariana VIZOLI 12

Autor - Mariana VIZOLI 13

Autor - Mariana VIZOLI 14

Autor - Mariana VIZOLI 15

Autor - Mariana VIZOLI 16

• Acestea au roluri diferite în funcție de felul în care acționează și de

Autor - Mariana VIZOLI 17

Autor - Mariana VIZOLI 18

• Chiar si notele explicative ale Comisiei recunosc că prevederile art 54b

Autor - Mariana VIZOLI 19

Autor - Mariana VIZOLI 20

Autor - Mariana VIZOLI 21

Autor - Mariana VIZOLI 22

• În cazul neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art 2781, locul vânzării intracomunitare la

Autor - Mariana VIZOLI 23

Autor - Mariana VIZOLI 24

– Se iau în calculul plafonului serviciile TBE efectuate în anul 2021 până

Autor - Mariana VIZOLI 27

Autor - Mariana VIZOLI 28

Autor - Mariana VIZOLI 32

• 2. Persoanele impozabile care au sediul activității economice în afara UE (care

Autor - Mariana VIZOLI 33

– 3) Interfețele electronice prevăzute la art. 270 (16) atunci când facilitează

Autor - Mariana VIZOLI 34

Autor - Mariana VIZOLI 35

Autor - Mariana VIZOLI 36

Autor - Mariana VIZOLI 38

Autor - Mariana VIZOLI 39

Autor - Mariana VIZOLI 40

Autor - Mariana VI ZOLI 41

Autor - Mariana VIZOLI 42

• De la 1 iulie 2021 se elimină scutirea de TVA pentru importul

• Se menține scutirea de taxe vamale pentru importul bunurilor

Autor - Mariana VIZOLI 43

• Pentru a simplifica declararea și plata TVA la importul bunurilor

Autor - Mariana VIZOLI 44

• Cursul de schimb aplicabil pentru determinarea valorii de 150

• Contravaloarea euro în monedă națională care trebuie luată

Autor - Mariana VIZOLI 45

Autor - Mariana VIZOLI 46

Autor - Mariana VIZOLI 47

Autor - Mariana VIZOLI 48

Autor - Mariana VIZOLI 49

Autor - Mariana VIZOLI 50

Autor - Mariana VIZOLI 51

Autor - Mariana VIZOLI 52

Autor - Mariana VIZOLI 53

Autor - Mariana VIZOLI 54

Autor - Mariana VIZOLI 55

Autor - Mariana VIZOLI 56

Autor - Mariana VIZOLI 59

Autor - Mariana VIZOLI 60

Autor - Mariana VIZOLI 61

Autor - Mariana VIZOLI 62

Autor - Mariana VIZOLI 64