Ce este Omul?

Ce este omul? Se poate spune ca pe aceasta tema se discuta din totdeauna. Ca simplu termen
OMUL poate fi definit ca: fiinta superioara,sociala ce se caracterizeaza prin gandire,
inteligenta si limbaj articulat, cu o pozitie verticala a corpului si creierul deosebit de dezvoltat
ce permite efectuarea a diferite activitati.

OMUL constituie obiect de meditatie al filosofiei.De exemplu el este un mister si o taina,sau

este un animal inzestrat cu rațiune,dar de cele mai multe ori putem zice ca „Omul este un
animal destept care se poarta ca un imbecil”.Da,poate ca este omul comparat cu un
animal ,dar din punctual meu de vedere animalul acționeaza doar din instinct,pe cand omul
gandește apo face,are suflet,are conștiință.Mai mult ca atat Aristotel făcea următoare
afirmație, precum că:″omul este din natură o ființă mai socială decât orice altă ființă gregară″.
Alcătuit din corp şi suflet, omul este, la Pascal*, o fi inţă defi nită prin cugetare. Dincolo de
mizeria condiţiei sale, de deşertăciunea şi de zădărnicia proprii existenţei lui, omul îşi găseşte
demnitatea şi măreţia în cugetare. îi conferă – în măsura în care omul este capabil să mediteze
asupra propriei sale condiţii nefericite şi mizere – o demnitate inegalabilă. Omul este o ființă
creata pentru a se autodepasi. Ca să existe cu adevărat, omul trebuie să se implice în
activitatea asupra lui însuşi şi asupra lumii, doar prin realizare personală omul devine
conştient că este el însuşi, că domină viaţa şi se poate autodepăşi. 

Mai apare o intrebare,oare toți oamenii sunt oameni? Este bine ca omul să-şi aprecieze
valoarea. Să se iubească pe sine, întrucât are o fi re capabilă de bine. Dar să nu iubească ceea
ce-i josnic în el. Pentru aceasta să se dispreţuiască, fi indcă, altfel, toată puterea lui este fără
folos.” (Blaise Pascal).Omul are simţirea binelui şi a răului, a dreptului şi a nedreptului şi a
tuturor celorlalte stări morale.,daca uneori incurca drumurile si merge pe cel rau,oricum om
ramane,daca este nedrept ,tot om ramane cu sau fără greșeli.Caci după cum omul, în
perfecţiunea sa, este cea mai nobilă dintre fi inţe, tot astfel, lipsit de lege şi de dreptate, este
cea mai rea dintre toate; căci cel mai groaznic lucru este nedreptatea înzestrată cu arme; însă,
omul se naşte având ca arme fi reşti inteligenţa şi voinţa fermă. Are viaţa omului vreun sens?
Un răspuns afi rmativ se asociază, în genere, cu o viziune optimistă asupra calităţilor şi a
posibilităţilor creatoare ale omului şi ale umanităţii în genere,pentru ca daca n-ar fi omul n-ar
fi viata pe pamant.

„Cât timp vor exista oameni – scria Karl Jaspers – aceştia vor fi fiinţe care nu vor înceta să se
cucerească pe ei înşişi. Acela care se întreabă ce este Omul ar dori să obţină singura imagine
valabilă şi veridică a Omului, să vadă omul însuşi şi cu toate acestea el nu poate s-o facă.
Demnitatea omului este de a fi reprezentantul nedefinitului.

In concluzie pot spune ca Omul este esența societății și trebuie apreciat pentru valorile sale
morale,ce îl diferențiază de celelalte ființe gregare din natură,avand puterea de a distinge
binele de rău și pentru aș împărtăși sentimentele față de semeni săi.Mai pe scurt,omul se
considera valoarea suprema pe pamant.Din simplul motiv ca omul se afla intotdeauna intr-o
istorie,deci el este impreuna cu ceea ce nu mai este,adica trecutul,dar si cu ceea ce inca nu
este,viitorul,prin urmare raspuns la orice intrebare despre om poate fi uneori periculoasa sau
neprecisa.Singurul raspuns autentic la aceste intrebari nu poate fi de aceea decat intrebarea
insăși.Omul este deci existeța care se intreaba asupra ceea ce este el!

Bîrsanu Larisa,PE21Z