Generalitati despre Stres

Stresul a fost definit in diverse modul de-a lungul anilor.

Initial era considerat ca fiind o presiune a mediului inconjurator,
ulterior ca fiind o tensiune inauntrul unei persoane.
Acum se considera ca este o interactiune intre situatie si individ;
este starea psihologica si fizica ce rezulta din insuficienta resurselor
individului de a coopera cu necesitatile si presiunile unei situatii.
 Tipuri de stres
1. Stres Fizic
se refera exact la epuizarea corpului.
In legatura cu locul de munca, stresul fizic poate aparea,
spre exemplu, in cazul persoanelor care calatoresc mult.
Schimbare fusurilor orare, dar chiar si delegatiile
desfasurate in tara, pot pune presiune asupra angajatului.
Chiar si zilele in care lucrezi mult in picioare, alergi de
colo-colo si te agiti mult, iti vor provoca un stres fizic.

2. Stres emotional
Stresul emotional apare in urma unor evenimente
marcante in viata unui om. Desi majoritatea acestor
evenimente se intampla in viata personala (divort,
deces, certuri ori altele), efectele se vor simti si la
locul de munca. Chiar si sentimentul de coplesire va
rezulta in stres emotional.
Acest tip de stres va face ca angajatul sa se simta
iritat, nervos, anxios si de multe ori se manifesta
similar cu depresia.
 3. Stres traumatic
Traumele din viata unui om sunt, cu siguranta, un
mare motiv de stres.
Similar cu stresul emotional, traumele se intampla cel
mai des in viata personala. Insa si in timpul orelor de
lucru se pot intampla tragedii - accidente la locul de
munca, accidente de masina ori altele.

4. Stres cronic si cel acut

Stresul cronic deja apare in viata unui pentru
perioade lungi de timp, zilnic.
Cel acut apare pentru perioade scurte de timp
sau doar din cauza anumitor factori (certuri,
sedinte, situatii neprevazute etc.).
 Etapele stresului
1. Reactia de alarma
In aceasta etapa apar primele manifestari: respiratie scurta si accelerata,
cresterea batailor inimii, a tensiunii arteriale, nod in gat sau
stomac, anxietate, angoasa.
Simptomele sunt provocate de eliberarea hormonilor, cum ar fi adrenalina,
al carei timp de actiune este de cateva minute si are rolul de a pregati
corpul sa reactioneze rapid.

2. Rezistenta
Este cea de-a doua faza, cand incepe adaptarea la stres. In timpul
prelungirii agresiunii, reactia de acomodare provoaca punerea in aplicare
a unui proces de rezistenta fata de noua situatie. Va permite prevenirea
organismului asupra epuizarii, compensand consumul de energie cauzat
pentru a face fata stresului.
Pentru aceasta perioada, unii se pregatesc sa infrunte stresul, altii
continua sa traiasca ca si cum n-ar exista, adoptand politica "strutului"
sau evitand cauzele ce l-ar provoca.
3. Epuizarea
Intervine cand organismul nu reuseste sa se mobilizeze, sa regaseasca
resurse. Nu poate face fata presiunilor, clacheaza. Rezervele fizice,
psihice, biologice sunt total epuizate. Apar anumite patologii ce obliga la
stoparea "ambalarii" organismului.

Metode recomandate: sport (jogging, bicicleta, dans,

inot), somn echilibrat, exercitii de respiratie, intinderea mainilor
(dimineata la sculare), masaj, plimbari. Identificand cauzele, se
evita enervarea de orice fel. A nu se uita de gandirea pozitiva.
Simptomele stresului în muncă
 In plan fizic
- dureri de cap;
- tensiune;
- stare de oboseala, lipsa relaxarii;
- indigestie;
- palpitatii;
- dificultati respiratorii;
- stare de voma;
- iritatii ale pielii;
- stare de lesin;
- transpiratie excesiva;
- susceptibilitate la alergii;
- constipatie sau diaree;
- crestere sau scadere rapida in greutate;
- frecvente raceli, gripe sau alte infectii minore.
 In plan intelectual
- dificultati in luarea deciziilor;
- tulburari de memorie;
- incapacitate de concentrare;
- tulburari ale somnului;
- stare de ingrijorare;
- lipsa de ordine in gandire;
- erori;
- intuitie scazuta;
- persistenta gandirii negative;
- gandire pe termen scurt mai mult decat pe termen lung;
- decizii pripite.
 In plan emotional
- nervozitate si iritabilitate;
- anxietate, sentimentul de insecuritate;
- proasta dispozitie;
- sensibilitate mare la critici;
- mai multa suspiciune;
- deprimare;
- sentiment de incordare nervoasa;
- mai multa ingrijorare fara motiv;
- lipsa entuziasmului;
- lipsa simtului umorului;
- alienare;
- mai putina satisfactie in viata;
- lipsa motivatiei;
- subestimare, pierderea increderii in sine;
- lipsa satisfactiei in munca.
 In plan comportamental
- neliniste, agitatie;
- sociabilitate redusa;
- pierderea apetitului sau supraalimentare;
- insomnie;
- consum mai mare de alcool;
- consum mai mare de tigari;
- continuarea lucrului acasa;
- prea preocupat de problemele de serviciu pentru a se relaxa si a se
ocupa de propria persoana;
- tendinta de a minti pentru a acoperi greselile;
- comportament necorespunzator (tendinta de a se certa, abuzuri verbale
etc.);
- productivitate redusa;
- predispozitie spre accidente de munca;
- dificultate in vorbire (balbaiala, tremurul vocii).