A. DRAGOMIR P.

DRAGOMIR

STRUCTURI ALGEBRICE
 Coperta : NICOLAE SIRBU

Redactor: ION ILIN

Tehnoredactor : IOAN I. IANCU

Bun de tipar : 29.0.9.1981.

Aparut 1981.
Coli tipar : 19.

Intreprinderea poligrafica ,,Banat"

Timii,oara, Calea Aradului nr. I.
Comanda nr. 28.
A. DRAGOMIR P. DRAGOMIR

STRUCTURI
ALGEBRICE

EDITURA FACLA
TIMl�OARA, 1981
 Exemple : 1) Inelul intregilor lui Gauss :_este'. o Z-algebra de
tip finit, un ge�era�or al sau este elementul i e C. Deci, el · se va
nota cu Z [i]. · · .
2) Corpul numcrelor complexe C este o R-aJgebra de tip !
finit, C=R [i].

7. CORPURI

Definifia tG. Un inel unitar K se nume�le corp daca orice ele­

ment nenul al lui K esie inversabil, adieu oricare ar fi x e K, x � O 1
_

exista x-1 e K, aslfel inclt

xx-1 =x-1x=1.
Din .definitie se ob�erva ea multimca elementelor nenule din
K, K*=K'\. {O} formeaza grup fata de inmultire. Atunci, definitia
corpului poate fi formul�ta astfel : .
, 0 mul{ime neuida. K inzestrata cu douii legi de compozi/ie internep
una: ·notala aditiu �i cealaltii. ·multiplicatiu, se num�te corp, daca stnt
tndeplinite urmii.toarele grupe de axiome :
(K1) (K, +) este grup abelzan �
(K2) (K*, ·) esle grup;
(K.3) l�mul/irea este distributi�i1. bilateral fa/a de adunare.
Orice corp K contine eel putin dona elemente distincte, un
element neutru fata _de adunare �i un element neutru fata de in-"
multire, deci pe 0 �i 1.
Reciproc, pe o�ice multime �ormata din dona elemente dis­
�incte exista o singura structura de corp. _Daca notam aceste ele­
mente_ cu 0 �i 1, atunci adunarea �i inmulfirea nu pot fi definite
1

decit · in modul urmator :

+ --
-
:0 1
- --
0 :1

:6 0;
•:1
1 0 0 0

1 1 0 1 0 1
Un corp comutativ K ·se nume�te ctmp •.

124
 Exemple:· 1) (Q, +, ·), (R, ··+, ·)··(C;· +, ·) sint corpuri
comutative., ·· 1 ,

2) Orice · domeniu de integrithte finit · este c·orp. ln particular

I z,, pentru p numar prim este corp.
: ln adevar, am vazut ea dacii p > 1 este numar prim, atunci
1

l orice ·.element nenul din 211 este inversabil.

I Obseryatic. Un corp nu are, divizori ai lui zero. 1n adevar,
l intr-un eorp orice element nenul fiind inversabil, nu este · divizor
j al lui zero.

•I\
§.t
Hezulta ea z,, este corp daca pzunai daca. p esle numi1r prim.
Teorema 8. Un inel unitar nenul ,A este corp dacii $i numai
, dacli singurele sale ideale stingi §i ideale drepte sint (0) §i A.
Demonstratic. Presupunem ea inelul A este corp.
Fie I un ideal' sting in A. AtunCl, daca I =(0) afirmatia este
demonstrata. Daea I '::/: (0), atunci I conti;ne eel putin un element
x e A, :r ::/: 0. Dar A fiind corp; x este un element inversabil �i deci
I =A.· Jn mod analog se face demonstratia pentru I ideal drept in A.
Recipro.c, sa presupunem ea singurele ideale stingi �i ideale
drepte in A sint (0) �i A.
Fie x e A, x ::/: 0. Idealul sting gerierat de x este Ax. Din faptul
ea x. E Ax, r.ezulta ea Ax '::/: (0). Deci Ax=A. Din 1 e Ax; rezulta
ea exista x'. e A, astfel incit x'x=l.
Analog, idealul drept···xA generat de x este nenul, deoarece
a: e x1l deci xA=A. Atunci exista x" e A, astfel incit xx"=1.
Din x'x=1 �i xx"=1, avem
x'=x' (xx")=(x'x) x''=x".
, Prin urmare, pentru _orice x e A, x '::/: 0 exista x' e A, astfel
_ 'fncit xx' �x'x=1, deei x este inversabil �i deci A este corp.
-�
Teorema 9. Dacli. K este • un ·corp §i B este un inel unitar, atunci
orice omomorfism unifar de inele f: K --+· B este · injectiu.
Reciproc, dacli. A este un inel nenul com·utativ, unitar, cu proprie­
tatea cii orice omomorfism unitar de inele f de la A la un inel unitar
B este injectiv, alunci A este corp.
Demonstratie. Fie K un corp §i . f : I{ -+ B un omomorfism
unitar de inele. Atunci, Ker f fiind ideal bilateral in K rezulta
din· teorema 8 ea Ker f=(0) ·sau Kerf =K.
Egalitatea Ker f=K nu poate avea loc, deoarece omomorfismul
f fiind, unitar, f (1)=1 ::/: 0. Deci, Ker f (O); adica f este injectiv.
Reciproc, sa presupunem ea I este ideal in A, · (0) s I s A.
Atunci, consideram inelul factor A/1 �i omomorfismul canonic

125
 p : ·.4 -+ A/ I care este : un. omomorf ism unitar de inele. p ( l) � 1 + J
�i Ker p=I. Daca I::/= (0) atunci p nu este injectiv, contrar ipotezei.
Prin urmare, inelul A mi admite ideale diferite , de (0) �i A, deci
.A este corp. . . . . . i
Definitia 17. 0 subnrnlfime nevida k_ a unui• corp K se m1rne§le1
subcorp al lui I( d�ca legiltf de, corripozi/.fe .znterne din I( induc legii
de compo2i/ie 'interne pe k, 1mpreuna cu care k este ·corp. · 1
·Teorema 10. Fie K im corp. o· submulfime k a·'lui K care con-1,
fine eel pu/in doua elernenie este subcorp al lui K, daca §i numai dacai
sint indeplinite urmaloarele condifii :· · · ...
1) pentru orice x, y F k =>:x�yek �i xy ek;
,C'\

2) pentru o�ice xek, x ::/= 0 => x- 1 e k. '.•,; ...

De;monstratie. Fie k S'1:hcorp al lui IC Atuµci, . din definitie
rezulta. ea k _irµpreuna ,�m . legile induse pe k de l�ile din J{ este
corp. Deci, au loc conditiile J). �i 2). •. ·. ·
R�ciproc, presupunem �ondiWie 1). �i 2) indeplinite. Atunci,
�:Un 1) rezulta ea}, este s�J)inel al lui K..Din .1) :�i 2) rezulta.cij_pentru 1

orice a.ek, x ::/= 0, xx-1=1 e k. Deci, k este ·subh1el unitar al'lui K. 1

Avind in vedere conditia 2), rezulta ea .k �ste corp, adica stibcorp

al lui K. ·· . .:•·,, · ,
. Teorema 11. Fie I( un corp. 0. Sllbm.lil/ime k a lui K c.a_re _con;.
fine eel, pufin doua elemente este subcorp · al lui K, dacli. $i numai daca
oricare' ar fi �' ye k, x-ye k, iar. daci1 y ,# 0, xy- 1 e·k. ·· ·
Demonstratie. Fie k subcorp al lui K. Atunci au· loc conclitiile
1) �i 2) din teorema· 10. Din l} rezulta ea pentru orice x, yek, x-yek.
Din 2) rezulta ea pentru orice y e·k, y,::f= O, y-1 ek, iar daca xek,
atu.nci din 1) rezulta ea xy-1 ek. Re�,pr,oc, daca x ek, x ::/= 0, atunci
xx-1 =1 Ek �i Jx-1,=x-1 eJ, .�qica �Qnditia\ 2}din,teorema 10 e5.�
indeplinita. Din x, ye k,: y ::/= 0, re��lta x,, y-�ek, 9eci: x (y.-1)-1 ··,
=xyek. Deci, are loc· �i conditia l) �i deci k- este subcorp al lu.i K.
Din. teoremele lO'�i 11- rezulta ea o, submul/ime k a wwi corp
K este subcorp al lui K,··dac<i. §i numai daca este srtbgrup al- grupulzii
adiliu §i submul/imea elementelor nenule din k esle _nevidci §i esfe uh
subgr_up al grupului mulliplicatfo'.al elementelor nenule din· K.
· Un subcorp k al corpuluj K., ·care este diferit de K, s.e nume�te
sq.,bcorp propriu. , · · ·'
PropoziJia 9. Orice inters�c/ie. de subcorpuri ale zm ui corp I(
este subcorp al lui l{.
· Fie {k,},ei o familie de subcorpuri ale corpului J{.

126
 ,,In lucrare sint tratate structurile algebrice fundamen­
tale, necesare astazi tuturor celor care studiaza sau
aplica matematica. Autorii reu,esc sa trateze intr-un
mod original Ji accesibil nofiunile Ji rezulta­
tele de baza ale algebrei moderne. Datorita meto­
delor sale de investigafie, algebra moderna este
astazi strict necesarci nu numai matematicienilor ci Ji
inginerifor, informaticienilor, economiJtilor, biologilor
etc. Toti ace,ti beneficiari ai algebrei vor gasi in
lucrare cele necesare tratate in spirit modern.
Aceasta carte va fi de un real folos pentru profesorii
din lnvafamintul mediu In pregatirea lor pentru exa­
menele de definitivat Ji grade".

Lei 13

:: ... -:.._ -"---'---� · ·--·--·---- --