T

Tsuso - PUNcTE vTTALE tN tgRAPn onmltg*.

58
EIe rrebuiefolosite
A,gadar, acesteasunttehnicilefundamentale alemasajului'
afectatfi' Dupimasaj'
tn func;ie de simptomatologia pu*i"on lui gi de partei
rugafi pacientuls[ migte
intotdeauna fricgionafi uqo*u,riupotali aria ttututa 9i
mobil. Eficienp
n *lte miqcHri il vor aj^uta sH se simtf, mai ugorlilnai
articuraqiir*.
drgapta 9i la stinga 9i
masajuluiva cregte mult dacflpacientulvarori capultncetta
bralelor qi a picioarelor,
il va tnclina l" f4[ ;itn ,f*,", ifi;* incerda muscularura
va ridica gi va um^erii qi se va tnclina, de la mijloc, inainte pi inapoi. l{1este
"otoii masajut a detensionat-o deja'
acgiunivor relaxa gi mai murt muscularura pe care

4. TENAPIA SHIATSU
gi sisteme de terapie shiatsu din Japonia
in ciuda faprului cE multit*dinea de gcoli
,ir"il. afirmagia,,arsl este adev[ranrl sisternl', toate s-au
""*;Jf;i*p;sibilf,
dezvoltat ain rtravl"hJ", tt"aigi"nala m"todil de
masaj ryT1 la care s-au addugat
judo (cele denumite kp{l +i
anumite marrevre manuale provenite din tehnicile
presiunii asupra punctelor
doin). o caracteristica a tehnicii shiarsu este aplicarea
eficiente deoarece ele sunt
tsubo de pe *rp"f pu.i""*r"i. Aceste aplicafii flmr
adaptare in nrnffiJrizi.ol $ifo+ pacientului. Mai mult chiar, presiunea exercitatfl
'senzur
poate fi moduiltfl ir, fu".ii* -de in care dorirn sfr influer4em funcgiile
fig*ir*"f"i ne ce ace$ea gebuie stimulate, diminuate sau revigorate'
potrivit ,irtu*ot*ri de gffndire al medicinei orientale, funcIi'l-* olg*ismrrlui
potfihiperactive i*i**udEjissho), in aceast[ sinraqie, tratam:f,rl
aplicattrFbuie
(starea
sf, re calmeze *" dimpotriva, irincgiile organismurui por fi incetinite
sau revigorare a
Iryrrilt, **, tn care este necesar un tratament de stimulare uFoI un punct tsubo cu
acesrora.In cazul terapiei shiatsu, practicienii compti*l
degetere. Dacf, pacientul resimte d,rr*ru la acest
nivel, el manifest5- sirnptome ale
calma funcflil-e ?tg1liT"l"i
stilrii jissho gi nlcesitfl tratamentul shiatsu Pentru a
prezintE simptorne ale
s[u. in cazul in care resimte doar o ,*rrr^iie pIficutd, el
consti intr-o fricaiune
stfirii lryosho. Aceasta inseamn[ cE. uatameniul necesar este in perfectE
ugoarfl. reoriape ;; se bazeazfl aceastt metodil de tratament
cincorda45 cu regulile de fizioterapie mo<lern5.
presiunea esre singura metodil folositf, in rehnica shiatsu, dar modalitatea de
aplicare diferein n rIt . de fiecare sinragie concretf,.
uneori, presiunea se aplica
r asupra unui singur punct pentru ur, inter'a1 de timp, Pentru ca apoi sH fie
,*it
aplicat[ alror Ii""t., iffr;sqccesiune rapidfl. in anumite YTllffiunea
se
punct tsubo' In alte
aplicil cu blffndefe, ilmp rndelung"g *q,r!ta unui singur
timp scurte' asupra unui
situa;ii, presiuneu Lra* aplicatfl repetal, cu durate de
singur punct tsubo, dar iu o intensitate crescflndfl,
cu alte cuvinte, presiunea
de lucru in terapia
pgare fi upoaril,.*"di" sau intensil. Metodele fundamentale
ihiattu sunt presiunea 9i mipcatrea'
Ii
l,il
.GnNERAIffATI
DESPRE THATAMENT s9

Presiunea
Palmele, degetele mari sau celelalte patru degete srurt folosite tntr-o serie de
tehnici diferite, ce variazl in funcfe de starea gi afeqiunea pacientului.
(1) O presiune ugoarf,, ce cre$te treptat pi apoi descreqre upor.
(2) O ugoarf, atingere rapidfl, bruscfl, urmate de crepterea rapidd a presiunii gi
apoi de o decomprimare rapidt.
(3) O atingere complet normal6, urmatf, de o cre$tere extrem de ugoar[ a pre-
siunii gi o descreftere lentfl, gradatf,.
Greutatea practicianului se lasil pe mflini sau pe degete, care sunt tn contacr
cu corflul pacientului. Folosirea exclusivE a forlei degetelor are ca efect o
presiune ascu$te, intensf,, ceea ce duce la aparifia durerii pi reduce eficacitatea
ffatamenhrlui. Este foarte important ca presiunea sf, fie intotdeauna'rlirec-
gionatil cf,tre centrul corpului pacientului. Datoritf, caracterului fundamental
al acestei reguli, are mare importangE poz$ia corpului practicianrrlui de shiatsu.
Nu este stabilit[ o distan;f, de la care sE fie aplicatE presiunea asupra corpului
pacienrului, degi cea cuprinsE intre trei pi cinci centimetri este in general
acceptate.

Migcarea
Ca gi in cazul tehnicilor de masaj prin mipcare, acest aspect din terapia shiatsu
este destinat promovf,rii sterii generale de sf,nf,tate Ei unui aspect armonios;
aceasta nu are nici un fel de ,Idour* terapeutic[. in general, ** folore,pte in
asociere cu aplicaliile de presiune de tip shiatsu.
Practicianul EazE pacientul intr-o pozi;ie relaxatE qi ii mohilizeaefl articu-
la;iile c6tre stf;nga gi cfltre dreapta, cttre inainte gi inapoi, pf,nf, la limita
fiziologicE. Aceste manevre redau suplefea pi elasticitatea artinrla;iilor pi amelio-
reazi rigiditatea tendoanelor Ei ligamentelor. Consecutiv, ele ajuH la menlinerea
aspectului rriguros al corpului. Shiatsu este prea specializat penbrr a fi folosit de o
persoani neinstmitfi. Este tntotdeauna mai sigur sE solicitagi serrriciile unui
practician shiatsu instruit

5. TERAPIA PRIN MO)trBUSTIE

Moxa [mogusa in japonezd) este un material moale, provenit din anumite
plante, cum ar fi pelinul chinezesc, a cdrui ardere pe suprafap pielii in rnaniera pe
care o vom explica in continuare produce efecte terapeurice. Acest gen de
tratament se bazeazS. pe teoria conform cdreia moxa aprinsf, pe suprafa;a
tegumentului arde o cantitate redusE de qesut, care se va dizolva gi va trece in
curentul sanguin, unde acgioneazf, ca un s[imul pentru circulalie pi penftu
 60 Tsuso * puNcrE vTTALE iru rpn*plA oRIENTAI-A.

i Producerea unor substan+e imunizante. finf,nd cont de teoria corelSrii organelor

ril
r 'i,, interne cu suprafapacorpului, moxibustia imbundtf,lepte fun4ionarea organelor.
Ial

I
I
In consecingE, metoda are eficiengi maximf, in aplicarea pe purctele rsubo. Acesr
tratament determind cregterea puterii de apfirare a organismului scizAnd in
acest fel ;i riscul de tmbolnHvire. Se poate spune cE metoda poa[e fi folositi ca
sistern terapeutic, dar pi ca modalitate de susginere generalf, a organismului,
precum gi ca mijloc profilactic.
Cea mai rdspflndit5. manierf,. de folosire a moxibustiei, atfft de cf,tre
specialipti, cAt pi de ciltre neprofesionipti, este cea prin aplicare directf,. O
cantitate micf, de moxa esre rulatt pi i se df, forrna unui con cu dimensiunea
aproximativH a unui bob de orez - sau jumHtate din aceastil dimensiune (fig.
Se srabilesc Punctele tsubo corelate cu afec$unea gi moxa este agezat[
Il)'
direct pe piele, pe unul dintre punctele tsuho. in mod obignuit, moxa trebuie
aprinsfl gi lf,sati sf, ardf, mocnit, de trei ori in acelagi loc in cadrul unui singur
il tratament.

r I

, ,T;
.B:

*l i.
:
lr

rr finesi milcn tn smbele mdrnf.

rl
li tl
I

..t

iI:
t:'

-T
l'

.l

il Avefi gftifs(i dap moxei.forma

unut can Lnolnte cle o. o apncfl.
-:
I

.ri.

-il i

irl
lrl :

Ffg. 53
;i.
I

lJfi
lulr'
 I

ii

'
GBNrRflTTATI DEsPRE TRATAMENT

i\H
\ ";f

^ftg. 54

in cadrul metodei de combustie indirectfl (fig. 54), conul de moxa, de aceeapi

dirnensiune cu cel folosittn metoda directfi, nu este amplasat direct pe piele. Este
a$ezat in schimb pe o rondea de rfidHcinf, de ghimbir, o feliugH de ceapfi sau
usturoi; se mai pot folosi o bucElicl de arpagic, un strop de pastf, de fasole sau o
bucfticE de tifon inmuiat in apfl siratE. DupE aceea, moxa este aprinsE pi lHsatfl s[
ardi. Aceastil metodE prezintt avantajul de a nu l[sa nici o urmH pe suprafaga
pielii. Datoritf, faptului cf, produce o cantitate moderarfi de cE1dur[, este mai
agreatH gi se folosepte mai frecvent.
In afara acestor douE metode, mai existfi incH douf,, cu o mare rdspAndire. Una
dintre acestea consti in folosirea unui suport in care se inroduce moxa pentru
ardere. Cealalth necesitE o cantitate mare de rnoxa pentru ardere - o bucaH cam
de dimensiunea ultimei falange a degetului mare - care trebuie plasar5 la nivelul
punctuluitsubo. Aceast5 bucatf,este aprinsE. De indatH ce pieleapercepe senzagia
de cf,ldurE, moxa trebuie lndepf,rtatfi de pe locul respectiv cu ajutorul degeteior
sau cu o pensE. Se practicfl una pf,nil Ia trei aplicagii pe acelaqi punct tsuto. Nu
existE nici un fel de pericol de a produce cicatrice folosind aceastfl metodfl.
Moxa se vinde in farmaciile chinezepti sau orienrale in trei clase de granulafle:
grosier5, medie gi finfl. Pentm utilizare la domiciliu, sunt adectrate grarrulele
medii $ fine. Se preferfi moxa de calitate bun5., care are un aspect fin, este plEcutf,
la pipiit gi are culoare galben pal. Aceasta este veche gi nu conline impuritdgi. Ca
urnare, arde treptat pi bine. Moxa grosierd, nouf,, negricioasE, confine impuritffi
gi poate avea o ardere neuniformf, sau se stinge pe parcursul tratamentului.
Folosigi beqiEoare parfumate obignuite pentm aprinderea moxei. intAi aprinde;i
beflgoruf apoi, dupE ce scuturatri eventuala cenugil formatE la capEtul de ardere al
acesftda, apropiagi-l de moxa in timp ce il rotifi permanent. Rotirea va preveni
eventuala aderenff, a moxei de begigor.
 I

h-, 62 Tsueo - puNCTE vITAI^E tnr runeprn onrgutetA

l;
'
:

:t
I

Anrindetimoxo- tn timP cerortli

:

y ryifi"u b e;iS orul p i in dep drtapi- I'

Jotosrnd. aceeilfi- mlf ccre.

IVU ufrati sd scururati

scnrmul de la caodtitl
arurtnd albetiso?utui
tnainte de a aprinde moxa.

.'i-

p eqmangn! b eyig orul.

.{
'ln ryi
$o
fimpuL &prlndeflL moxel-

Fig. 55

Dupfr ce ap localizat punctele tsubo care necesitE tramment, formafi un.con de

moxa, amplasafi-l pe piele la nivelul puncnrlui gi aprinde;i-l cu beflgorul (tig. 55).
Mflinile trebuie s[ fie bine uscate pentru a preveni aderenfa moxei de degete.
Frecarea pe mAini cu cenu$t de Ia begigor este o metodi bund peftru a le asigura
un grad de uscare suficient. Pentru a menfine moxa pe locul dorit, umezi;i in
ii
I
prealabil pielea de pe locul de amplasare.
I in momenrul in care moxa s-a aprins, comprimafl cu arEtItorul qi cu degetul
mijlociu ale mflinii stflngi pielea de pe ambele pA4i ale locului unde este plasatE
il I moxa. Aceastfl manevr5. va determina ridicarea unui mic pliu al pielii, avffnd ca
urmare o reducere a cantitEqii de cildurf, prirnitfl de la moxa arzflnd Fi, h acestfel,
t-
reducf,nd pericolul form5rii unei cicatrice la nivelul pielii. i1plus, itit
ridicarea
I
pielii tn aceastf, manieril va crefte eficienEa tratamentului. In momentul in care
moxa a ars tn tntregime, indep[rtali-o cu ajutorul unei pensete sau cu o periugE pi
i] efectuafi o altl aplicare.
tn cazul adul+ilor, folosigi cinci pfln5 la gapte aplicapii pe acelapi punct tsubo;
il penrru copu, folosigi una pf,n5. la trei aplicalii. Se preferf, numf,rul minim de
l!l
aplicagii. Continuafi tratamenhrl zilnic, timp de trei sEptfimflni. Facegi apoi o
pauzi de o sflptflmf,nd. Dacf, simptomele nu au disptrut dup[ acest tratament,
fit
t;" dupf, trecerea sEptflmhnii de pauz[, reluaEi tratamentul pentru un interual de incE
trei sflptflmfini. Efecruafi o presiune upoarH. cu ajutoml vflrfurilor degetelor dupf,
lill:
li;,
i;i
ltJtr I
'GrNeRALITATI 63
DESPRE THATAMENT

arderea moxei. Dacf, a apflrut o bEpicult delerminatf, de cflldura moxei, tnt5i ;

dezinfectafi pielea cu alcool, apoi tnqepalio cu un ac sterilizat. Slo.argepi lic]ridul
aio Uapi."t[ gi aplicagi din rro, moxa. in cazul aparigiei unei infecgii, opr4i
rcmporar traramentul cu moxa gi acoperiqi zona infectatfi cu un unguent pe bazf,
ae antiUiotic, Moxa poate fi aplicath in orice moment aI zilei, dar nu se aplicE la
p-"*"f, febriti, foarte obosi;i, Ii cei care prezintlamgteli sau palq]Efl: Ia persoanele
ha*a"d" sau celor care au mancat de curflnd. Moxa poate fi aplic4{ femeilor
irrsircinate sau celor aflate in tirnpul menstreil tn cazul in care num5rul aplicagiilor
sau cantitatea de material folosif sunt prea mari, pot apf,rea apatie, inapetenlt 5i
nelinigte. Aeeste simptome vor d.isp{rea,lq tratamenrulva avea eficien;a sco^ntatH-
in
*o**rt rl in care se vor face coreigite de frecventa p de cantitate necesare' [n unele
sitla;ii, esre mai bine sH. aplicflm tratamentul cu moxa la un interval de douf. zile.
perseveragi +i fi{t consecvent in folosirea acesnri tratamert. Aplicarea moxei o zi,
urmat5, de douH-trei zile pauzfl, nu va produce nici un efect.

6. TNATEUNNTE SIMPLE FOTOSITE IA DOMICILIU

Compresele calde I
Pentru a amelioraredoarea de umeri,
tensionarea musculaflrii gi senzafiile de
frig, folosi;i o compresfl cald[ confec- l

lionati dintr-un prosoP tnrnuiat in api T {

fierbinte gi stors bine. Acest gen de tra- J\
I1
tament este eficient in toate cazurile de t d(
mai sus, chiar pi in cele rnai refractare,
deoarece el stimuleazl circulalia localfl
a s6ngelui, AvAnd in vedere cI aceste
comprese se rdcesc rapid, este muk mai
convenabil[ folosirea altor mijloace te'
rapeutice de incHlzire localfi - cum sunt -r'-:- '

compresele uscate simple pi compresele

tennogene - ce se gilsesc in comer6.
-4t

tmpachetfrrile cu Parafinil
Parafina disPonibile h comerf, tr-
cfllziti timp de zece minute, pane ajun-
ge la o temperarurt ridicatd, dar nu
atflt de mare tncflt sd- producd arsuri
ale pielii (la aproxirnativ 50"C), poate Fig. 56

rl
 i.
I

64 Tsugo - puNcrE vITATE tN rnnepu, ozuENTAt l

lilli

,l' t..

.- ,i;rl--}:

Fis. 57

ii constitui o baie conyelabild pentrr mffna sau piciorul la

nivelul cdruia existf, c
durere sau o senzapie de supiasolicitare. Mflna sau piciorul trebuie
introduse in
Y vasul cupara-finE gi lisate pe loc pentru circa.i"tiseiunde,
apoi rrebuie scoase pi
,1i
introduse din no-u in parafinE.- Repetafi aceastH manevri a*
aproxirnativ zece
ori' Parafina va forma un inveli+ .* acoper[ mflna ruu pitioorl
iI asemenea unei
mEnupi sau a unei posete. tmpacheta;i mhna sau piciorul
intr-o pungf, de plastic,
legagi Punga la extremiratei superioarf, pi lasap membrul
aflat tn suferintfl sl
11
stea tn pungf, circa rreizeci de minute. Acesr rratamenr
t'
membrului afectat pentru una sau douE ore, ceea ce amelioreazi
a-t"r*ir; h#i;i.".
circulafla
- localE..
:t.

llY
Curenfii de aer cald
t'i
li t

UscHtorul de p5r obipnuit poate

r fi folosit alfituri de masajul efec-
jrt. ,'t'
tuat cu ajutorul degetelor pentru a
ameliora redoarea umerilor, dure-
I
,i
rile de bra1e, durerile de spate sau
rdcirea pi durerea de la nivelul arti-
r: I
culaflilor- Curenrul de aer cf,ldu1
1.
)- are un efect foarte aseminEtor cu
i
l_
cel ob;inut prin masaj.
t,i
rt
l
:' .l

t.;
,l

Ffg. 58
rl
)t
i:

I
I
dea
I
t,, (n. trad.)

-'i i

I,lll,L
' GrunneurAll DEspFfi
TRATAT\,rENT 6s
Dispozitive pentru ma$aj
Existfi o mullime de aparate pentnr
masaj, dispozitive pi vibratoare de mai
multe tipuri ce pot fi folosite eficient
pentru ameliorarea contracturilor de
# lanivelul spatelui a senza;iilor de ten-
# d siune pi disconfort de la nivelul tora-
celui gi spatelui, ca gi in cazurile de
redoare a umerilor sau goldurilor, Poa-
te fi folosit orice gen de vibrator sau
dispozitiv pentru masarea musculahr-
rii. Puteqi obgine amelioriri ale dure-
rilor de la nivelul picioarelor ampla-
s6nd un obiect cilindric - sau aproxima-
tiv cilindric, cum ar fi o sticlfl de bere '_
sub bolta piciomlui, efecuind apoi mig-
Fig. 59 cdri de rulare inainte gi inapoi.

7 . POZITITIfi FI.JNDANIENTATE PENTRU

PACIENT $I PRACTICIAN

Tratamentul spatelui
Pacientul stfl pe abdomen tnrr-o poz$ie
relaxatE (fig. 60). tn timp ce practieianul
localizeazfl punctele tsubo, penEu o mai aI,
mare acuratete a identificfirii acestora" este
imperios necesar ca pacienrul sd stea cu
brajele tntr-o pozrpe in care acestea sE for-
meze un unghi drept cu coloanavertebralf,.
Toruryi dupd localizarea corect[ a punc-
telor tsubo, pacienrul poate sta cu braqele in
orice poziqie pe care o consideril confor-
tabilil. Penrru rnasaj gi pentnr masajul de
tip shiatsu, practicianul ingenuncheazil pe
un picior, ipi tnclinf, partea superioar5 a
corpului spre inainte gi igi plaseazil centrul
de greutate pe brafe. Ambele coate trebuie Fig.6O
si fie intinse.
 -l

i 56 Tsueo - PUNCTE VITAIJ, tt{ ffiRApIA oRIENrel-{'

I
I

Tratamentrul in regiunea
I

abdominalil
Paeiennrl std intins Pe sPate con-
tr \
fortabil (fig. 61), cu ambii genunctri :,
t.
flectaqi gi cu gura intredeschisH. Bra-
lele pot sta in orice pozi;ie confor-
tabilfl ce Iru stflnjenegte activitatea
practicianului. Genurrchii sunt flec-
lagi pentnr a relana musculattrra ab-
dominal[ care, in stare de tensiune,
tmpiedicE efectuarea tratamennrlui, \ + ,EL
II
a$a cum se intflmPtf, in situafia tn {
care picioarele sunt intinse. Prac-
ticianul se agazil in pozigia pe care
am descris-o deja [a capitolul refe-
ritor la tratamentul sPatelui' Fig. 6t

Tratamenflrl re giunilor
t- anterioare Ei laterale ale
gfltului
Pacientul stfltntins pe sPate (fig' 62)'
Practicianul sti in genunt*ti, lateral de
pacient, sprdinindu-se cu rnflna sffingE
.!' L
1
de podea; mf;na stfing[ va sus;ine cen-
1
truf de greutate al masorului. Cu mflna
I dreaptd, practicianul maseazd f,qele ta-
i
t
I
t".i* f, fat" anterioarfl a gfltului.silpaci-
T
T

i entului. Dac[ paciennrl incepe Ht-

geaicf,. sau se inrroEegte la fa;E, presiunea
1-

este prea puternicE, iar tratamentul tre-

B 6 t buie intrerupt*.

I
) h
:- Fig. 62
i

* 'Atentie! ta acesf nivel aflfl zone reflexogene e)drem-desensibile ce pot opr.r inima lq
se
,I
I
'"dHI# tilr FH-d*fi acesG rnanevre inainte de a avea un instnrctaj
I
coreipunzitor."ir;i,;;-;"
(n. trad-)
t,:
i,il,
lri,l
l'r l'. ,

irl
i...
rl,ll
GrurnsrrAp DEsPR_E TRATAn{ENT 67

Tratamenhrl cefei +i aI nrflinilor

Pacientul srf, in $ezut tntr-o pozifie confor-
tabilH, cu spatele drept (fiS. 6sl.Practicianul stEin
genunchi gi sprijini cu una dintre mflini capul sau
m6na pacientului, in timp ce efecnr eazl masaj sau
shiatsu. Acest tip de rnarrevre pot fi efecruate la fel
de bine $i iu poziqia stf,nd in picioare, ca gi in cea
ingenuncheat. J'

Fig.5$

Tratamentul picioarelor Ei
al labelor picloarelor
Cend este vorba de trata-
mentul fefelor anterioare ale
picioarelor, pacientul st[ intins
pe spate (fiS. 64); el va sta in-
Fig. 64 tins pe abdomen cflud se tra-

relor. practicianul rnsenuncheazr intr- o pozilie :;lHi'11ffi::tiH .AXiTl:

teazil labele picioarelor, el uebuie sf, Ie susgind cu ura dintre mf,ini in timp ce
efectueazf, masqiul sau shiatsu cu cealalt5 mf,nf, (fig. 65).

tr

Fig. 65 i
 -l
tl.
I

68 Tsugo - puNCTE vrtAtE tru rsnspn oRtnlrrAli

8. REGUI.,I GENERALE

ToI. cei care intengioneazf, s[ practice ta domiciliu metodele de tratament

explicate in aceastf, carte trebuie s[ regint cffteva reguli.
Tf,iali-vd unghiile scurt gi pitifl-le
Aret rnasajuliflt gi rehnici shiatsu se aplicE pe pielea pacientului dezbrficat.
persoana care efec[ueazf, asffel de manewe trebuie s5. aibf,unghiile tfliate scurt 9i
rorunjite pentru a evita zgffrierea sau ahe incidente neplilcute ce pot afecta
paciennrl.
Echipamentul de lucnr trebuie sH. fie curat
persoana care efecrueazi tratamentul trebuie sH fie intotdeauna curatd.
Aceasrfi reguli include spdlarea cu periuqa a mflinilor, spElarea fegei pi o imbrf,-
cf,minte curate, ordonatf,.
Pacientul trebuie sf, fie relaxat
Nu se poate aprepta un efect complet al tratamentului prin masaj clasic sau
prin tehni-ca shiarsu atflr timp cfrt pacienrul nu este complet relaxat Ei nu se simte
confortabil. PHstrf,nd musculatura in pozilia cea mai nanrralE posibil, pacientul
trebuie sf, se afeze in pozilia cerutf, de tratament, cu umerii, braqele 9i picioarele
relaxate.
j Desfuceli orice accesoriu de tmbriicf,minte care este strens
I Pentm a preveni orice stf,njenire a circulafiei sf,ngelui sau a limfei, gulerul sau
I
centura pacientului sau orice alt accesoriu de imbrflc[minte ce este sfiens ffebuie
desfilcrrftnainre de inceperea tratamentului gi l6sat intr-o pozilie lejerf,.
i

Dtrrata tratamerrtuluil tntre cinci gi cincisprezece minute pentrar fiecare

regiune
negi pot fi necesare gi abateri de la aceastf, regulfl, tn general, tratamennrl unei
;- regiuni dureazii lntre cinci gi cincisprezece minure. Durata totalt a unei pedinge de
I
masai nu trebuie sf, depflgeasc[ o orf,, deoarece depilgirea acestui interval poate
duce Ia efectul contrar de obosire a pacientului. De obicei, tratamen[ul se
]
efectueazf, zilnic, degi, in funcqie de situa;ie, se poate repeta gi de douil'trei ori pe
zi sau la intervale mai mari; adicE de douh-trei ori pe sHptEmf,ne. tn toate
rf
- situagiile, durata gi frecvenga pedin;elor, ca Ei intensitateapresiunii folosite Pentm
I

efectuarea masajului sau a tehnicii shiatsu trebuie apreciate in funcfie de

circumstangele gi starea fiecErui pacient in parre.
i
Ce$d se contraindicH. masajtrl gi shiatsu
Nu folosifi aceste metode terapeutice la pacienfii febrili, care au nevoie de
I

repaus, tn cazurile in care existf, infeclii locale gi ulcera;ii. Evitaqi-le in cazurile de

l-,

flebotrombozfl, vene varicoase, anewisme sau in orice alt[ situafie tn care in

:.1'
t'

t,.
 ,

' GenmnaurAp DESPRE TRATAMENT 69

exsudatele organismului existi produse nocive ce se pot imprfiptia prin inter-

rnediul circulagiei in intregul corp*. Mai mult decAt atf,r, astfel de'tratamerre nu
trebuie folosite tn afecgiuni grave ce implicd plimf,nii, inima sau rinictrii, in
Eatamenrul rumorilor maligne, ln sifilisul primar sau in tuherculozE. Masajul
clasic pi tehnica shiatsu nu trehuie aplicate pe tegumentele arse, infectate,
ulcerate sau care prezintS. orice fel de exsuda;ie. Degi este mai bine sE fie erritate,
pot fi practicate cu pnrdenfe tn: aterosderoza avansate, hipertensiunea arterialE
consecutivE aterosclerozei, hernofilie, afeqiuni in care apar hemoragii, fracn:ri,
entorse sau luxagii.

* AvAnd tn vedere cd toate afeqiunile menlionate necesitfl un diagnostic de specia-

Iitate, nu incepetr un asfel de tratament inainte de a consulta medicul in ceea ce
privegte diagnosticul stabilit de medicina occidentalE. (n. trad.) :
 -r

3. TnerennENTE SPEcIFIcE

1. TULBunAnr cE NU suNT BoLI PRoPRru-zIsE

ImpotenEa
La vf,rsta pubertf,.;ii, pe mtsurfi ce se dezvoltfl organele sexuale, organismul
gman tncepe sE derrind-congtient de impulsurile sexuale. La bdrba;i, aceasta
implicfl in mod firesc erec;ia penisului. in ultimul timp, totuqi, mu\i bEr]a;i
s-au
plffor de imposibilitatea de frealiza erecgia gi de impotenlf,.-Nu pare sf,, existe o
'anumitil
afecflune, caracteristiefl zilelor noastre, care s[ detennine crepterea
num[rului d.ebirba;i impotengi: cauza reali este legatfi de deficienlele societfllii
moderne. Cu alte cuvinre, cea mai frecvente form[ de impote4H intAlnit[ in zilele
conpti-
noastre este in general de nafirrfl psihologica. De exernplu, intensificarea
entiz[riiprobleirelor sexuale duce la o preocupare excesivfl faff, de stimuli minori
agitagie prea
care tnwemuri mai decenre ar fi fost neglijafi. in plus, existf; ast[zi o
mare pe tema se:nrlui. Toate acestea, combinate cu stresul intelectual determinat
de su.-pravieluirea in stnrcturile complicate ale societflqii actuale, au afeetat
sexuale ale bfubagilor din zilele noastre.
I

lr --'i"
capacit[gile
, ,:
g"h*raI, impotenta este rezukatul uneia dintre urmttoarele trei grupe de
t-' -categorie
r1',,:
prima se trrcadreazf; dezinterestrl sau lipsa de dorinfE,a
"r**."1"
blrbatului pentu seiul opu$. EI poate avea o constitugie slab6. Perturbfirile
!
hormonal* pot fi cauzele unor imbolnflviri ce pot avea drept consecinp disparfia
i
sau reducerea importantE a apetitului sexual. Sau cond$iile de vialfi
pot avea o
T influengii. deb ilirant{.
0 a doua categorie majoril de cauze ce pot determina impotenfa este repre-
zentat5 de lipsa d]e incredere in capacitfiile sexuale proprii. Aceasta poate fi Ia
|,l
I
rflndul sfiu determinatf, de o leziune propriu-zisa a organelor sexuale sau de un
.: sentiment de inferioritate datorat unui e$ec de latnceputul experienfei sexuale-
E ftre, impotenla poare fi determinatf, de o sectrelfi a unui traumatism sau de
sau la
ti o infirmitare majo.i. n* exemplu, in urma unei leziuni la nivelul creierului
;

nivelul mf,duvei spinirii, ca urmare a unor accidente, cum ar fi un accident de

[1
ir automobil, por aper"u asffel de sirua;ii. Consumul excesiv de alcool, obignuinla
I i de a tua somniiere sau excitante, hiabetul, ohezitatea pi orice altE sinrafle
I

llll I

ili I

ir;
.
.Tn
TEUENTE sPECIFICE 7t
anormali pot reduce sau anihila capacitatea de manifestare sexualil Ia bflrbagi. ,in
astfel de sinra;ii, vindecarea se poate ob;ine numai pe baza unui Eatament
efectuat de medicul specialist. Totupi tratamentul psihiatric sau pur pi simplu o
schimbare a mediului de viafE pot determina vindecarea in cazul impoten;ei
cauzate de factori psihologici'
Acupuncrura gi moxibustia au efecte surprinzitoare in tratamentul impoten;ei
c1l cauze neclare. Aceste metode pot inttri organismul cflnd acesta este arf,t de
slf,bit incfft ii este afectatd poten[a sexualf,. Primul pas tn tratamentul acestei
afec"giuni constH in determinarea eventualelor modific[ri ce potfi flicute tn mediul
de via1il, sdrimbEri ce ar putea reduce
stresul psihologic zilnic. Apoi, selecgio-
nagi gase dintre urmHtoarele puncte rsubo
(fiS. 55) pentru tratamentul prin moxi-
bustie: VIJ-22, VIJ-23, G-4, VU-31-, VIJ-32,
VtJ-33 piW-34.
VI.J-22 (San-chiso-yu)
Un sun pi cincibu lateral, de fiecare parte
a coloanei vertebrale, sub nivelul primei
vertebre lombare,
VIJ-23 (Shen-yti)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte
a coloairei vertebrale, sub nivelul apofi-
zelor spinoase ale celei de-a doua verte-
bre lombare, ce este localizati Ia inElgi-
mea ulrimelor coaste.
c-4 (Ming-men)
Sub nivelul apotizelor spinoase ale celei
de-a doua vertebre lombare; intre
lr punctele tsubo denumite W-23.
-& VI.I-31 (Shang-liso)
\rtJ-32 (T'zu-Uao)
L fr-
VIJ-33 (Cftung-liao)
I
I YtJ-34 (Hsia-Iioo)
a I
a rq. Cele cinci vert'ebre sacrale fuzioneazE
pertnr a forma peretele posrerior al cavi-
tElii pelviene. CeIe patru puncte tsubo
VU-31, VtJ-32, VtI-33 gi W-34 sunt loca-
Iizate alEturi de gHurile ce se gflsesc late-
ral de fiecare paffe a apofizelor spinoase
ale primelor patru vertebre sacrale. Pere-
chea de puncte desemnate W-31 se afli
Fig. 56 in dreptul primei vertebre sacrale, iar
celelalte urmeazi. dedesubt, in ordine
crescitoare.

i
 Tsuso - PUNCTE tTTAtE fu rEnaPtR onmnrreLq,
72
:f

\
inplus, moxibustia poate fi folositfi I
I

pe urmEtoarele pun9t9 tt1b9 corelate I

^eu
meridianul Rinichilor: R-1-6, VC-4,
VC-3, F-11, f-9 (fiS.67), R'9 $ R-3
1fig. bA). Tratamenrul este eficient
in
.airl tn care este aplicat nl regula-
ritate, zilnic, de treipf,n5-lacinci oripe
Fig. 67
fiecare Punct tsubo.

R-L6 (Huang-lai;
Punctele sunt localizate la cinci bu lateraf de
fi eca re parle a ornbilicului.
VC-4 {Kuan'Yiian)
Trei sun dedesubtul ombilicului, sau la
rnijloculdistantei dinEe ombilic qiPubis.
VC-3 (Chung-chi)
Patm sun dedesubtul omh il icului, saulapatru
cincimi din lungimea liniei ce
ombiliculcu Pubisul-

o
j

Fl1 (YIn-lien)
La aproximativ doi sun dedesubtul liniei
inghinale, pe Partea internf, acoaPsei.
F-9 (Itn-pao)
Paurr sun adflnciturii formare la I
indoirea internf, a
coapsei. Sau, la patnt unui punct
arotulei.
R-9 [Chu-Pin)
I in mu+chiut garnbei, sinrat
lr in profunzime la o distanl[
ir th fate ae creasta dbiei egalfl
Alr/
cu lEfimea degetr'rlui ar[-
I
tfltoq la cinci sun deasuPra
l
p[4ii interne a gleznei'
R-3 (I"ci-hst)
Partea posterioar[ de Pe Fis. 58
latura interioarfl a gleznei.
I
I

li,
t'
l,i ,
.
TneTanaENTE sPECIFICE
73
Crampele musculare
DupS efectuarea unor exerci$ii musculare intense de durat5 mai lungd,
dup5
frit9T"lg provocate de irronrl in apH rece sau dupf, o ohoseaH din oricare aite cauz[,
*"Iti resimg adeseoril cftImPe extrem de durerlase in musculagra gambei, a1rnci
cEnd merg seara la culcare. Simptome similare apar in timpul convies"engii aupa
beri-beri sau dupi- o afeqiune contagioasi. DeEi crampele reprezinr6 mai mult o
senzagie de disconfiortfiziologrcdecAt o afeqiunein adevdrarulin+eles al crnrf,nhrlui,
ele sunt uneori insuportabile. Ca unlrare, este util s[ cunoaqteflr punctele tsubo in
car. e rnasajul dasic pi terapia shiatsu pot fi folosite penrnr ameliorare.
Nerrrul sciatic, ce coboarf, din zona lombarE cfitre fese pi apoi pe p64ile pos-
terioare ale coapselor, tnainte de a ajunge Ia nivelul labei piciorului, controleazfi
musculatura garnbei. Disfuncfiile - mai ales suprasolicitarea - nervului sciatic
determin5. dureri, o senzatrie de greutate tn regiunea lombarf, pi crampe Ia nivelul
gamhei, neplf,ceri ce se pot croniciza.
Uneori, simpla gomprimare a muEchiului gambei poate indepErta discon-
fornrl. Cerd crampele apar la mers, in afara caseilde exemplu pe rereinul de sport-
daci Yremea este rece, eea mai importanti manewfi este ae a inrra imedjat in
interior pentru a cre$te temperatura corpului. Un prosop fierbinte este suficient
penffu a inlHtura crampele de intensitate mic[.
Din moment ce scopul tratamentului penurr inlilturarea crampelor este de a
calma hiperreactivitatea nennrlui sciarii pi a reda elasticitatef musculaturii,
terapia shiatsu este mai eficientil decflt masajul clasic. Traramentul pe care vi,i
recomafld constil in manerrrele prezentate in continuare.
Y(I-2 7 (Hs iao- ch h ng-)4r)
vertebrele sacrale sunt sudate inue ele, formf,nd peretele
posterior al cavitflgii pelviene. Aceste pmcte t"uLo sunt
localizate la un sun qi-cin.i bq latrral, de ambere peai ale
coloanei vertebrale, tn punctele de suh nivelul rponlelor
spinoase ale primei vertebre sacrale.
VU-28 (Phng-kunn-E)
IJ, j* +-i .F.l b} lat-eral, de ambele pe4i ale coloanei verre-
brale, sub nivelul apofizelor spinoase a]le vertebrelor sacrale.

Fig. 69
b
 -r

Tsugo - PUNCTE vITALE itt rennrm orueNTAtL

74

Pentnr incePut frflmantali bine masa muscularfl in punctelq

w-27 9i w-28
(fig. 69).APoi aPlicagi presiunea shiatsu.
V'[J-54,
Dup[ ce efecruafl toate aceste manevTe , repetafi-Ie 9i Pe Punctele
w-s6: VtJ-s7 (fig. 7o), sP-g pi R-3
(fis. 71). Fis. 7o
Prt tsubo VU-54, W-55 'Pi
"t"le
W-57 sunt deosebit de imPortante' YU-s4 (Wei-chung)
Folosind attt degetele mari, cflt gi
t" centrul adflnciturii dix
I spatele genundriului.
celelalte patru degete, aplicali pre- W-56 (Ch'eng-chtn)
siunea shiatsu asupra lor, la ince- tn uunctul cel mai Proemirrent
put incet qi cu bl6nde1e, aPoi cu al fiambe! cf,nd Piciorul este tn
mai multH for;[ timP de la trei Pflnfl extensie.
Ia gapte secunde Pentru -fiecare W-57 (Ch'eng-shan)
punct. Ameliorarea adus[ de acest in puncttrl in care musculatura
ffatament este uluitoare. gambei se coutinuE cu ten-
*l donulluiAhile-

Fig.77

Strg [nn-ling-chtian)
Imediat dedesubtul
protuberanlei osoase
:.. .+t! iflate sub genunchi,
'--
',1:
in dreptul caPului
tibiei.
F3 (I'st-hsi)
Partea posterioarE de
pe latrrra internE a
gleznei.
r
,, De asemenea, tratarea repetate 9i cu
I

fo4[ a de getelor mari este eficiente'

I
I

I
I
I

..,:

l,!'r
t,:r
lrl l

i:
'
Tnereprgnrru spECIFICE 75
sughiEul
S-ar putea ca unii sf, mE acuze c[ exagerez acordAnd prea mult spa]iu pentru
tratamertul unei tulburEri minore, cum este sughiful. Dar, pentnr persoanele
care suferf, de aceastE afe4iure neexplicatil gi supEritoare gi eare apere brusc,
sughigul nu este o dtestiune de negldat. Pffnf, in prezent se cunoa$te doar cE
sughilul reprezintf, un fel de neregularitare a respiragiei, apf,rutf, datoritil unor
contacturi sau spasme ale mugchiului diafragm. Nu a fost identificat pentm el
nici un fel de remediu intern eficient.
Nervii care controleazE activitatea diafragmului pornesc din mHduvE, de la
nivelul vertebrelor cerrricale a treia gi a patra, gi poart[ numele de perechea a
patra de nenri cewicali. Ei strlbat toracele Ei ajung la nivelul diafragmului,
determinf,nd contactarea pi relaxarea lui in funcfie de necesitfiile respirarorii.
Uneori, leziuni ap5mte la nivelul vertebrelor cervicale sau la nivelul po4iunii
cervicale a mf,duvei spinilrii pot deterrrina apariEia sughilului. Unele sinragii sunr
upor de rezolvaq mai ales cele in care sughigul apare datorit6 ingestiei uflor
alimente puternic stimulante sau datoriti unor afeqiuni ale esofagului sau ale
stomacului. AIte situafii au mai'pufine ganse de a fi rezolvate, cum ar fi cele in care
sughipl este provocat de o afecgiune gravf,. Din aceasr5. caregorie fac parre
sughigurile determinate de uremie, alcoolism, infecgii, peritonitd pi stHri post-
operatorii.
Multe remedii casnice sunt recomandate pentnr oprirea sughigului: respira;ii
adAnci repetate, conEactarea stomacului gi oprirea respirafiei pentru un interval
c6.t mai lung, strEnunrl, tuseA aplicarea de prosoape reci sau de gheaff, pe
abdomen, ingestia unei cantitfi1i mari de apH, cataplasme de muptar pe abdomen,
sperieruri, tapotamentul spatelui pi aga mai departe. Totupi, nici una dintre ele nu
are eficiengi sigurf,.. Unele persoane suntcunoscute ca avflnd aceastfi suferinlfl de
doi sau trei ani.
Din moment ce cauzele sunt adeseori psihologice, tratamennrl nenrilor $i aI
tegumentului conectate cu meridianul corespunzitor diafragmului este eficient.
tn cadrul instinrtului meu de cercetf,ri, acupunctura gi,a Jovedit eficacitatea,
chiar gi in cele mai refractare cazuri. Dar avfind in vedere cd acupunctura nu este
latndemAna amatorilor, voi explica marrieratn care putem avea aceleapi rezultate
cu ajutoml masajului clasic Ai al tehnicii shiatsu.
Primrrl pas il reprezintf, aplicarea presiunii shiatsu in punctele IG-I7 gi S-11
(fig. 72). Nu comprimafl cu prea multf; fo4H; pur gi simplu, Iisagi greutatea
corpului pe mf;na srflngE care se sprijinfl pe podea gi comprimafi cu mflna
dreaptil.
Apoi aplicagi compresiunea shiatsu pe punctele W-17 (fig.73), VC-15, VC- 14,
VC-12, S-19 pi F-1.4 (fig. 74).
lEF-- --r
l I

T suBo - puNCTE vITALE tr.r renepn orurwrele

76

lG- 17 (T'ien-ting)
Lf;ngf, vhrfrrt depresiunii triunghiulare fior-
matl de mugctriul sternocleidomas toidian
(mu+driul ci pornegte de la baza getdui
.Ere uredre;}e evidenliazH arunci cflnd
capul este complet intors intr'o parte), ,r"a\;
Fig. 72 muschiul trapez (mu+chiul mare triunghiu- ,i\
lar i:e po.neite de la'gf,t cltre vf,rful umd-
nrlufl gi cltvicuE. Sau la trei sun lateral de
rnf,rul lui Adam 9i un sunin jos, sau pe qal- Y-
ginea extemil a siemodeidomastoidianului' t

S-1f. (Ch't+he)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a rruJ'
locului patf" anterioare a gfltului' Extremitatea
interna L claviculelor 9i extrernitatea superioarE
a sternului.
Y

I
t
I

'Gi

VtJ-17 (Ke-yri) Fig. 73

T;
t: Un sun gi cinci bu lateral
tl de fi.ecare Parte a coloanei
,^:
.I
vertebrale, sub nivelul ver-
tebrei a $aptea toracale.
i;,
l: ,,

I'
1

]-.
I

i_

acest caz efectuafi uqoare migcEri de

tl
in
fr{mflntare cu mflinile in timp ce aplica;i
tl' presiunea.
Nu este neobignuiti situaqia in care su'
ll,
IL
ghitul se opregte dupil o singurE qedinlfi de
ll
icupuncnrf,. Masajul shiatsu poate pro.-
duce cam aceleagi efecte. In aceste cazurl,
shiatsu este mai eficient decAt moxibustia'
I

I
.i
I'l
lr,,r, | 1

il,ll i

i;l
t:!
lrl . l.
 I

TnerauENTE sPECrFrcE 77

yC-15 (Chiu-wei)
In.drepnrl diafragmului, sau la un sun dedesub-
tu1 entremitftii inferioare a sternului.
VC-14 (Chii-ch'tieh)
Imediat sub nivelul diafragmului; doi sun dedesub.
tul srtremitftii inferioare a sternului.
VC-12 (Chung-wan)
Patru sun deasupra ombilicului; la mijlocul dis-
tanfel dintre ombilic Ai diafragm.
S-19 (Pu-yung)
Sub nivelul diafragmului, lateral, de ambele p54i,
tn dreptul extremitEfilor anterioare ale coastelor
perechii a optq numErflnd de sus in jos.
F-14 (Chl-men)
F.xtremitl$le perechii a noua de coaste. Sau,
locul situatla lirrita dintre coasre gi abdometr, pe
o linie vertical[ ce coboarfl de la mamelon.

rJ
I ,J
s

Fig, 74
fi
@ .':1- -. i. -,-..:..
:.ts3f-tfrF"_iF _,tjtrj,-. i:: j
#r+.{qri$reffi&r..:.-i :.

--j-r,*-

Durerile de cap
Durerile de cap pot fi provocate de situafii bine definite. Ele pot fi premer-
g[toare unor afecliuni fllrn ar fi gripa, nevralgia, dereglflrile merstruale, durerile
de dingi, durerile de ureche, sau utror afecfiunicerebrale. Pe de alteparte, ele por
proveni din surse mult mai vagi, ce nu pot fi considerate boli propriu-zise:
oboseala, modificErile bruEe de cIimf;", pernuberile menstruale qi altele. Cauzele
durerilor de cap pot fi grupate tn trei categorii majore: pernrrb6ri apErute la
nivelul circulagiei sflngelui, tensiunile musculare pi problemele psihologice.
Durerile de cap apfrrute datoritE perrurberilor de Ia nivelul vaselor de sAnge
(migrenele) au'aspect pulsatil, apar pe o singur[ parte a capului gi sunt inso;ite de
vizualizarea unor puncte luminoase. Pe mHsurH ce cresc in intensitate, ele
provoacE greafd. Se rezolv[, de obicei, dupf,. un somn scurt. Se spune cE durerea
este determinatS. de modificarea diarnetnrlui vaselor de sflnge de la nivelul
capului. Persoanele prea absorbite de activitatea pe care o efectueazl suferi
adeseori de dureri de cap datorate tensiunii musculare. Mupdrii umerilor se
contracte gi dau dureri ale cefei gi ale regiunii din spate a capului. DiflcultE4ile
 78 Tsueo - rUNCTE vrrArE lru rnmpte omBhrra/"q
ridicate de rela;iile interumane, micile probleme casnice gi alte situagii de stres
psihologic se pot exterioriza gi prin dureri de cap. in plus, neruii care inerueazh
capul pot provoca gi ei durere
PenEu a ameliora aceste situafli trebuie sd a4ionErn tn funcfe de natura
simptomelor- Durerile de cap determinate de modificarea diametrului vaselor de
sffnge pot fi tratate cu ajutorul medicagiei cE relaxeazfl perefii acestor vase.
Ergotamina, preparatfl din cornul secarei, o ciupercE ce paraziteazfl bobul de
secarfi, s'a dovedit a fi deosebit de eficienH in tratamentul durerilor de cap de tip
I

t_
migrenos. Exerci$ile fizice, bHile gi sctrimbarea activit5gilor gi a stErii de spirit duc
adeseori la disparilia durerilor de cap cauzate de tncordarea musculaturii. Pentru
ameliorarea durerilor de cap determinate de cauze psihologice sunt folosite
I
I
trandrilizantele sau analgezicele', dar cel mai bun tratament tl reprezintt rezol-
i
t___
varea giroblemelor ce au cauzat situalia.

c-24 (Shen-t'rng)
r Un sun gi clnci bu inaintea punctului
G-20.
c-20 (Psr-huf)
in puncnrl de interseqie a unei linii
ce unefte urechilq trecf,nd prin crep-
tenrl capului, cu linia ce pornegte in
i- sus, ciitre crqtet, de Ia jumfltatea
dis tanpei dintre omoplali.
rI I
(J G-19 (Hou-rind
rl
La un sun gicincibudedesubtulpun+
,' tului tsubo G-20.
,l--
t,l
li. i I
l: Fig. 7s G-16 (Fetujtu)
,il'"
Un zun dedesubtul prctuberanlei gcci-
I
| lr.
:-:
pitale externe.
,l :
I.
I

V[I-7 (T'ung't'ren)
Un sunqi cincibu din cregterul capului.
i-
t VtI-4 (Ch1t-chh)
Un zun gi cinci bu lateral, de arnbele
I p54i ale unui punct situat la cinci bu
lr
deasupra liniei de inse4ie a pflrului"
l
I
I
chiar in cenud frrrn1ii.
W-10 (?'ren+hu)
I

ir
i
I
4tild *#: Pe marginile externe ale celor doi
i
:
rnupdri mari ai cefei, in locurile in care
aceEtia se prind de osul occipital.
:
ll:l I
!

:l
I
i
I Fig. 76
I

i.
:'l
I

I
;
* Analgezice - rnedicamente folosite impotriva durerii; de exemplu, antinerralgicul.
lL I
(n. trad)
I

i I

lr' I

I
I
t
t..
ii,, .,iLli
'TneTamENTE
SPECIFICE 79
Pentru durerile de cap mai puternice, cu cauze bine determinate, este mai bine
sH y[.adresaqi unui medic care sd aleagH terapia adecuatfl. Cu ioare acestea,
nrajoritatea persoanelor eeitfl sf; consuke un medic in cazul unor dureri de cap
u$oare, In aceste cazuri, urmdtoarele tratamente snnt eficiente.
Pentru tnceput masali meridianele (numerele O Ei @ din figurile 75 pi
lfor
76) pe. direcfiile indicate de sf,ge;i. Apoi fricgionaqi meridiarrul @ din fr,g. TT,
efectuAnd mipcf;ri scurte, circulare cu palmele ambelor mflini. Apoi, *urrgl
uf,or, cu ajutorul ambelor degete mari, meridianut @ (fig. 78) d; Ia VU-Id,
VB-20 pflni la VB-L2.
VB.7 (Chti-pin)
Un sun deasupra celei mai inalte por- ,J.
giuni a pomeqilor ob-rajilor, In fa;a urecJrii.
TF-20 (Chrie-tuun)
Imediat deasupra urechii; sau intr-o de-
prgsiune ce apare Ia nivelul occipita-
lului, tn dreptul vflrfuIui urectrii, la nive-
lul liniei de inse4ie a pEruIui.
yB-12 (Wan-ku)
In depresiunea localizat[ la o lilime de deget
deasupra apofizei mastoide pi Ia circa patru bu
Fig. 77 dedesubrul liniei de insergie a PEnrlui.
r[/B-20 (Feng-ch'ih)
Penffu cazurile cu senzafie de Depresiunea situat[ Ia ex-
Iru-I2 tremitatea inferioard a oc-
greutate h *p, determinatfl de con-
cipitalului, la doi sun late-
gestia sflngelui la acest nivel, fo- ral de punctul W-10.
losigi degetele mari gi arttdtoarele
de Ia ambele mAini.pentru a masa
u$or zona de la mandibulfl pf,nfl la '

nivelul claviculelor; aceasta impli-

Fig. 78
cii ariile de la IS-17 pene h S-11.
Masajul trebuie sf, fie efectuar cu
migc[ri scurre, circulare pe direcgia
meridianului @ (fiS. 78). Aceast5. w-10
IS-1-7 (Tten-yung1
Dedesubtul urechii, Ia nivelul un-
ghiului mandibulei. Chiar in fala
mugchiului stemodeidomastoidian.
S-11 (Ch'r-she)
Extremitatea internE a claviculelor
pi extremitatea superioarfi a ster-
nului.
 Tsugo - puNcTE
::
it
,I
80 vTTATE ftq runeprn orusl,rrAtA
l;i

manevrf, va da o senzafie de ugurare a capului. Dupf, terminarea masajului,

li
rl folosindu-vH fie de degetele mari, tie de celelalte parru degete, aplica;i presiuni
shiatsu pe fiecare dintre punctele tsubo, timp de trei pene la cinci secunde pentru
I fiecare.
i
Efecrul acestui tratamentva cre$re dacE ilveli combina cu un tratament aplicat
pe rffi-21, VU-l-s (fig. 79) pi IG-1 1(fi8. 80). Moxibustia aplicatf, pe aceleapi puncte
tsubo aduce o arneliorare identicf,.

VB-21 {Clien-chiw)
Lajumdtatea distanlei dintre ba-
i
ri
n
za gf;nrlui gi exuemitatea ex-
_rr ternl a umEmlui.
.il'.1 Vt.J-13 (Fei-:rii)
Un sun pi cinci bu lateral, de
_l
rl
't, I
ambele p5rfi ale coloanei ver-
'rl tebrale, sub nivelul apofizelor
i spinoase ale celei de-a treia ver-
,ll tebre toracale.
rl r

.{I\ IG-ll (Cft'ri-ch'rh)

IT Peplica cotuld de aceeapiparte
t Fig. 79 cu degenrl mare.
ri Fig. 8O

,..

tnlepeniri produse de pozilii nepotrivite in timpul somnului

I Uneori, o migcare in somn, cAnd corpul se aflE intr-o poziqie nefireascE,
tt- provoacf,, la trezire, dureri la nivelul gfltului, in zona occipitalH sau la nivelul
Ir

i
umerilor. Dormitul tn fa;a unui ventilator, in dreptul unui curent de aer rece sau
I

lT.
ll
inu-o camerf, cu aer condilionat poate produce aceleapi simptome, ce sunt cu atat
i,
i
mai surprinzEtoare cu cAt in seara precedentf, persoana se simgea foarte bine.
Cf,nd apar astfel de fenomene, este foarte important ca,' penru inceput, si
atingem unul dintre urmitoarele puncte, sau pe toate: mupchiul trapez, de
i
ambele peryi ale cefei (meridianul O, fig. 81), mugchii sternocleidomastoidieni ce
ll= pomesc din pErgile laterale ale gflrului spre arrterior pi care au o direcgie diagonalfl
ll injos (meridianul @, fig. 82) pi linia de inserfle a pHrului pornind de la ceafti cf,tre
uredri (meridianul @, fig. 82).Aceste locuri vor fi, probabil, rigide gi foarte
sensibile chiar qi la atingeri cu presiune foarte ugoar[. Cu cfft este mai gravi
'TnereuunuE SPECIFICE 81

situa;ia, cu atfrt rnai rigizi sunt muf-

cltii. Mugchii gflrului nu se vor contrac-
ra norrnal qi pot fi ugor rEsucfii fag[
de pozilia norrnalE. Timp de o zi sau
douf,, pacienlul nu va reugi s[ aplece t /-a.+-j
capul; dar, treptat, tr:. patru sau cinci
zile, durerea va fi uitat[. Gfltul va
reveni la normal. Radiografiile nu
vor evidenpia nici un fel de anomalii
care sf, justifice simptomele. Fig. 8I
Primul obiectiv al traramentului V[J-10 (T'ren-chu) VB-ZI (Chren-chfng-)
este acela de a inl[rura contractura Pe marginile e:rteme ale La jumitatea distan-
muscularf,.'Pentru aceasta, pacien- celor doi mugchi mari gei dintre baza geru-
tul va sta pe spate. Aplicapi-i o pernH ai cefei, in locurile in lui gi extremitatea su-
electricE pe ceafi. Dacfl nu avegi la care acegtia se prind de perioarl a umimlui.
indemffnE a$a ceva, folosigi un pro- osul occipital.
sop fierbinte tmpachetat intr-o pun- IS-17 (Tten-;+rag)
gf, de plastic pentm a nu-i scldea Dedesubnrl wedrii pe
prea repede temperatura. Aplicafiile unghiul mandibulei.
calde ar trebui s5. dureze de la cinci- Chiarinfa;a mugchiu-
sprezece Ia douilzeci de minute. in lui sternodeidomasto-
acest interval, ar tebui ca muscula- idian.
i.f..
1ts-20 (Feng-ch'ih)
rura contactati de la nivelul cefei gi .:.:-

Depresiunile de sub
al umerilor sf, se relaxeze. Apoi masagi marginea inferioarfl a
cei doi muqchi mari de pe meridia- osului occipital, la
nele 0 pi @ (figurile 81 gi 82). Folo- doi sun lateral fa15 de
sifi fie degetele mari, fie celelalte Frg. 82 punctele VIJ-10, spre
patru degete efectu6nd migcflri scur- vtJ-10 exterior.
te, upoare, cirorlare. Folosigi apoipre- S-1L (Ch'i-sheJ
siunea shiatzu, suficienr de puternici Un sun gi cinci bu late-
pe \B-20, VB-21, IS-17 pi S-11. Dacd ral, de fiecare parte a
regiunea occipitalf, - regir:nea din spa- pun*ului central al pEr-
te a capului - este dureroasE, masatri lii anterioare a gdnrlui,
u$or meridianele @ gi @ (fig. 82). Extremitngile interne
Dacf, umerii sunt dureropi, ilfl- ale daviculelor pi extne-
mitatea superioarfi a ster-
safl ugor meridianele @ gi @ (fig. nului.
83); acestea sunt meridianele folo-
site in caz de redoare a umerilor.
Masoml trebuie sH ingenuncheze pe unul dintre genunchi gi s[ flnH ambele brage
intinse, tmpfirgindu-pi greutatea pe amindouf,, in mod egal. Efectul tratamenrului
va ere$te in cazul in care masajul, cildura gi presiunea sunt asociate cu rotafii fi
indinEri dreapta-stflnga ale capului gi gflnrlui,
rffi
J: 82 pUNCTE vrrALE lN reRApIA ozuenrrnr"{
Tsugo -
ili

I vI']-10
L

t
VU-38 (I{ao-huang)
Trei sun lateral, de fiecare parte a co-
loanei vertebrale, sub nivelul celei
de-a patra verrebre toracale.

-4J>.

a a
{
a o
t c
r
i
t a

l
I

J
{
J
J
),
I
I I

Ii Ffg. 83

I
t

I
i
.

TFETEUTEIrrTE S PEC IFICE 83

Durerea in gf,t
Cfiteva dintre afecEiunile care pot ti prezenre in regiunea gflnrlui sunt faringita
acutE, laringita, carrcerul lariugian, difteria pi amigdalit4 aceasta din urmf, fiind
cea mai frecventE. In cazurile upoare de inflamagie a amigdalelor, regiunile din
junrl acestora sunt ro;ii, iar inghigitul este dureros. in cazurile mai grave, poare
apilrea febra; apoi, dacfl gravitatea cre+te, se poate observa puroiul care apare Ia
nivelul amigdalelor, iar inghigitul devine extrem de dificil. Uneori, musculatura
card asigurf, deglutigia poate paraliza, fficind inghiFitul practic imposibil. Acesre
sinlapii pot fi insogite de usciciune la nivelul gf;tului, tuse dureroasE, secretii
Iocale excesive pi dificulteF h vorbire. in ultirrr_ul timp, poluarea atmosferict a
determilat cre$terea numf,rului de persoane cu suferinfe dureroase la nivelul
gfftului. tntout* aceste cazuti, indiferentde cauzfl, fiziologicd sau patologicE, este
recomandabil sf, consulta;i un specialist.

IS-16 (T'ien-cfunng)
Mai aproape de urectredecfltlG-l7,
deasupra mugchiului sternocleido-
', '!
mastoidian. (

VB-20 (Feng-ch'rh) !-

Depresiunile situate la dreapta pi

la stAnga, la doi sun dedesubnrl
depresiunii centrale de la extre-
mftatea inferioari a osului occi-
pital. Depresiunile de sub margi-
nea infurioarf, a osului occipital,
aflate Ia doi sun larcral fald de
W-10, spre exterior.
V[J-IO (fien-chu)
Cele douf, FA4i externe ale mup-
ctrilor mari ai cefei in punctele tqr
care aceEia se prind de osul occi-
Fig. 84 pital; sau pe linia posterioarE de
inse4ie a pf,rului.
IG-17 (T'ien-ting)
If,ngn vflrful depresiunii rriunghiulare formate de mu+-
chiul sternocleidomastoidian (mugchiul care se intinde de
la baza gitului cf,tre ureche; el se eviden;iazi atunci cAnd
capul este complet intors intr-o parte), mupchiul trapez
(mupchiul mare de formt triunghiulari ce coboari de la
gflt cf,re vf,rful uminrlui) pi de daviculfl. Sau Ia tei sun
distangE lateral, de fiecare parte a mlrului lui Adam gi la
ur sun in jos; sau, pe creasra mugchiului sternodeido-
mastoidian.
 84 Tsuso - pUNCTE vrrAtE it*l rsnepn orusn'retA

S-9 (Jen-Ying)
Punctele aflate la un sun gi cinci bu
lateral, de fiecare parte a mflrului lui
Adam. Pulsul este puternic perceput la
acest nivel.
S-1O (Shui-t'u)
Punctele de dedesubtul pi4ilor late-
rale ale m[ruluiluiAdam, pe marginea
anterioarE a mupchiului sternodeido-
mastoidian Chiar dedesubtul puncte-
lor IG-17, pe creasta rnugchiului sterno-
cleidomastoidian.
5-L1 (Ch'i-she)
Un sun gi cinei bu lateral fal[ de punctul
din centnrl pErtr anterioare a gf,tului.
.T Brtremitatea internf, a claviculelor ;i
ii:B
r'&i'
eltremitatea superioarE a sternului.
t- VC-22 (I ten-r'u)
I
Depresiunea aflatH chiar deas upra ster-
nului sau depresiunea aflatf, deasupra
mijlocului distangei dintre cele doul
r clavicule.

I-
I

rt' {l Fig. 85
t, i+r
,.-*'# t:
;

-T;:

.ht'--
I

I
IG-4 (Ho-ku)
Punctul aflat '{-
I
intre degetul
ri mare pi degerul
aritttor, pe do-
sul mflinii.
:i

,,. l
;11
Fig. 86
I

1,1
iirl
f,
i

ll,ii !
TnETNUENTE SPECIFICE 85

Totugi, medicina orientalti poate fi utill in cazul in care suferinga esre

determinatil de o cauzf, psihologici. De exemplu, existH persoane cErre resimt o
smzagie neplicutf, de nod in gfft tn sirua$a in care intflhresc necunoscutL
deoarece se tem sH aibfr contact cu persoane care nu fac parte din cersrl lor de
cunoqtln[e. Cele mai imporfante puncte tsubo folosite pentru tratamentul unei
astfel de situagii suut S-9, S-10 gi S-11 de la haza gfltului, ca gi VC-22 (fig. B5).
Punctnl YC-22 este ugor de reperat: el se aIlI la extremitarea superioard a
sternului (cam la nivelul zoneiin care bHrbagiiigi fac nodul la cravat ). Presiunea
digitalf, upoarf, aplicatd tn direqia diafragmului (in jos) pe acest purct tsubo
poate fi resimgit5 de la nivelul gfftului pene in mandibulE. Comprimarea acestui
punct tsubo poate fi uril5 in durerile determinate de inflamarei amigdalelor. tn
trecut, pentru durerile in gfit, acupuncrura se folosea tn punctele YC-22 gi pe IG-4
(fig. 86). Se folosea un ac cu vflrf de form[ triunghiularfr, pentru a provoca
hemoragie. Tratamentul avea o eficiengt crescurh.
Totugi, acesta nu este un tratament aplicabil la domiciliu. in schimb, putefi
folosi compresiunea shiatsu pe punctele VC-22 pi IG-4 gi putegi combina aceastE
manewE cu masajul pe 15-L6, \E-20, VU-10, IG-17 (fig. 84), S-9, IS-10 Ei S-11.
Compresiunea la nivelul gAtului trebuie s[ fie upoart, deoarece aplicarea unei
forge prea mari poate avea efecte adverse. Moxibustia este eficientd in cazuri de
acest fel" degi nu se pot agtepta rezultate imediate de la aceastE metodfl.

Rogeafa felei
+a
Inrogirea g6.rului gi a felei este, de obicei, rezultatul unor factori psihologici,
cum ar fi teama de a apErea in fafa unui public numeros. Tot atflt de bine, aceasta
poate fi rezultatul unei receri brugte de Ia un a:nbient foarte rece inr-o incEpere
tnctlzitf,. Inrogirea fegei ce apare la persoanele care s-au expus radia;iilor solare
este limitatH numai la piele pi este consecinfa dilatErii vaselor de sAnge. in afara
acestor sinra;ii, tulburirile sistemului nervos vegetativ pot determina inrogiri
brugte ale fegei inso$te de riicirea picioarelor, a+a cum se intflmpl[ in situagiile de
hiperactivitate a glandei tiroide (boala Basedow, in care activitatea metabolicH
multintensificatf,menFne oternperaturH crescuti acorpuluipiproduce ropeafala
nivelul fegei, asemEnttoare cu aceea existeutS. scurt timp, dupd o baie fierbinte).
La femei, menopauza determinf, uneori aparifia rEcirii mf,inilor Ei picioarelor,
aldturi de o tnrogire a felei, acestea fiind acompaniate de dureri de cap, redoarea
umerilor, palpitagii, amegeli, zgomote in urechi, irascibilitate gi alte simptome. [n
perioada imediat premergiitoare menstruagiei, deseori femeile sunt imbujorate;
persoane apa{inend arnbelor sexe pot prezenta simptomele de mai sus tn stadiile
incipiente ale anumitor afecfiuni, flrm ar fi ateroscleroza sau hipertensiunea
arterial[. Persoanele care prezintt astfel de fenomene de colorare bruscE la
nivelul feqei trebuie sil evite sinragiile stresante pi exerci;iile de fo4f,. Ele nebuie sfl
aibH un regim de viafi in care sE predomine liniptea pi calmul.
 I
86 Tsugo - puNCTE vITAIJ, im rennpn orurwrru-[

W-10 {T'ien-chu) [Pst-hui)

Marginea exferne a celor doi
mugchi marihi cefei, tn Punc-
telein care acegtia se Prind de
ozul occipital.
in puncrul de inrerseclie a u:rei
lin-ii ce une+te uredrile, trecflnd
prin cre$tetul caPului cu linia
i. porniste in sus, cEtre tre$-
t"t, d" la ffilocul distanlei din-
tre omoplafi.

VB-20 (FerU-ch'ih)
Depresir:nile situate la dreaPta
pi l-a stf;nga, 1a doi sun dede'
iubnrl depresiunii ceutrale de
la extremitatea inferioarf, a
osului occipital.

Fig. 87
r IG-17 (Tien-ting)
vArful sterno-
baza cttre
urectre; se inu-o

externii a umErului) Ei

Fig. 88

S-1I (Ch'r-she)
inteme ale daviculelor qi ortre-
I sternului.

anrcrioare a ster-
l'i
t'
'c\
VC-12 (Chung-wan) d b
La patru sun deasupra ombilicului. d b
vc-4
Trei sun ombilicului,
I

S-27 (Ta-chti)
Doi sun dedesubtul
punctelor aflate 1a
I

doi sun larcral de

li ombilic.
,1 G vc-3 (
Pafru sun
ti
tul ombilicului.
I f

lil,
il
 I

Tnnr*nmmrr SPECIFICE BT
.

yB-21 (Chien-churg)
ln punctul aflat lajumf;tatea distanlei dintre baza
Sehdui pi exuenritatea superioarE a umtmlui.
.th VU-15 (Ilsfn-;ni)
Un sun Ei cincibulaterat de fiecare pafte a coloa-
neiverrebralg sub nivelul apofizelor spinoase ale
vertebrei a cincea toracale.
VtI-23 (shenyri)
Un sun ;i cinci bu lateral,
A de fiecare parte a coloanei
4 vertebrale, sub nivelul apo-
fizelor spinoase ale celei
de-a doua vertebre lomba-
re, care este situat[ la nive- i.

t I I
lul ultimelor coaste.
u rl VU-47 (chrh-shih)
a Trei sun lateral, de fiecare
pafte a coloanei vertebrale,
\ sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a doua
vertebre lombare; sunt si-
t.uate in exterioi fa1[ de
Fig. 89 tsuho W-23.

ru28 (trtng-kuanyii) YtJ-33 (Chung-ftao)

Un sun gi cinci bu lateral, de
fiecare parte a apofizelor celei
de-a doua vertebre sacrale.
Cele cinci vertebre sacrale fuzioneazf, pentrr a forma
peretele posterior al cavitE;ii pelviene. Cele patru puncte
tsubo VIJ-31, Vtl-32, VU-33 gi V[J-34 sunt localizate
Hngn orificiile aflate pe fiecare parte a apofizelorprirne-
lor patm verLehre sacrale. Perechea de puncte tsubo
denurnite W-31 se aflf, la nivelul primei vertebre sa-
crale, iar celelalte, situate d edesubq sunt numerotate tn
ordine crescEtoare.

Masajul clasic sau terapia shiatsu pe puncrele tsubo enumerate mai jos pot
ajuta la prevenirea inrogirii pi, in acelaqi timp, la stabilir.area tensiunii arteriale:
pentru inceput G-20, VIJ-10, VB-20 gi IG-17 (fig. 87); apoi, S-11, VC-17, VC-12,
VC-4, S-27, VC-3 (fig. 88) (aplicagi doar o presiune ugoarE in puncrele de pe
pHrgile laterale ale gfftului, dar folosigi o presiune mare pe punctele tsubo de pe
abdomen)
Folosigi apoi presiunea shiatsu sau masajul pe urmEtoarele puncte tsubo de pe
spare: tm-ef, vu-ts, vu-23, \I(.I-47, w-gs pi w-za (ns. ei). ln final, trati+r
aceste puncte tsubo: IG-4 localzate pe mflini (fig. 90), 5-36 gi W-60 de la nivelul
pieioarelor, ca gi R-9, SP-6 pi R-3 (fiS. 91 fi 92).
 88 Tsugo - puNcrE vrrArE
.:'
lr tnr rrneplA oRrEr\rrAL

rl I
I
I

i
:
Ic-4 (I[o-ftu) (Chu-pin)
i
Punct situat exact
ffi,1
i
inue degetul mare
in muqchiul gambei s:
,*:
tuatin profunzime, la ,
gi degetul arf,tEtor,
distangE FalE de crear
ffi; pe dosul mflinii.
i
ta tibiei egalI cu o 15fl
me a degetului ar6r5
S-36 (Tsu-san-L)
ltlr tor, la cinci sun deasu
Pe partea extern5
pra pE4ii interne
i
a gambei, Ia tei gleznei.
i

sun dedesubtul SP-6 (San-3run-chfao)

t|l,
genunchiului. in Trei sun deasupra glez
i
dreprul marglnii nei, pepartea internd
[] externe a tibiei, gambei.
z

VII-6O (Iflun-lun) Fig. 92

,f R-3 (rhf-tui)
i
t
.,I
,]
Imediat in spatele Partea posterioard dr
gleznei, pe paftea
rii i pe latura intern[ t
externE. gleznei.
i
I Fig. gl
lit I Fig. 9o
I

[, i
Rf,uI de rnigcare
1:''l
lii'l unele persoane care au avut deja_gxperienfa rHului
simpla sugerare a neplflcutei senrrgii .i*t*^.rpabilE de mipcare sus;in c[ gi
:l
l:ril
lii
,, tt sf;-declangeze reaparifia
I
acesteia, ori de cflte oricfrlf,toresc cu mapina.
in ,t.t" -ln ai *il"*"G"t-
I

r;i
lrli,.
t4 fl urmarea unei rulbggi1""s1ive, u ripJ"G*"ur*,
-de u "piia"r
...,i;i ,io**. gol sau a arror
,rrl... cauze strict fizice' In generat,
'l rt' miqcare
'lr.,i: se
Ill destiilate menfineriicoreleazE cu capaciptea
.t'r, organismului de a prelucra senza;iile
tt.
echilibrului. sensi-
ilr'
lji biliratea pentru echilibru are sediuiru canalelor semicirculare gi Ia niveiul
', vestibulului, ambele strucruri aparginf,nJ "i*i"rurechii interne. A.*rr* organe
corelate atflt cu vederea cf,t pi cu-auiul. o persoanE $unr
ir surdt nu sufer5 niciodati de
rl.l rEu de mipcare.
Persoanele predispuse Ia aceast5 suferia;ilopot
preveni prin asigurarea unui
sorln adecvat it' noapte" pt".*a*ota .aielliei.u
I

ii
t..
I

ioro*otirrr qi prin ingesria

unei cantitf,ti moderate de alimente ufor digerabile,
I

momenhrlui plecf,rii. Astfel de persoane rebilie sf,

il;;l;;fin o or5 tnaintea
evite imbricaminrea sfff,nsa in
il juryl gf,tuIui $i taliei. fn cazul dpiil;;"*"
ri"i re prezinte ,au a"
uehuie sE aibil u,n comportament cat mai fir*r.. -uac[ perinlii mipcare, piringii
tI se agit4 va cre$te
il
riscul de a se nelinigti copilul. Acesta trebuie agezar
pe partea vehiculului care
zguduie cel mai pu$ur gi pus s[ priveasci i"r""ira
I

ne
cantecele gi glumele' care gin copil"t preo"upat
pintru a-i n ai-t r}'"t-ti,,
il! l' prevenire.
sunt un excelent mijloc de
TheTeUENTE sPECIFICE 89

F-20 (Pai'hui)
In punctul de intersec$e a
unei linii ce unefte urechile
trecind prin crEtetul capu-
lui, culinia ce pornegte cfitre
creftet de la mijlocul distan-
gei dintre omoplaf.
VB-1I (Ch'iao-yrn)
Punctul situat inapoia ure-
chii de cealalt5 parte fa$ de
orificiul conductului auditiv.
IF-17 ffi-/ens)
In depresiunea dintre lobul
urechii gi apgfiza mastoid[.
/
Fig. 93 W-10 (T'ien-chu)
Pe marginile externe ale ce-
1or doi mugdri mari ai cefei,
in iocurile in care aceEtia se
prind de osul occipital.
I/B-20 (Feng-ch'ih)
Depresiunile de la marginea
inferioarE a occipitalului, la
doi sun lateral fug[ de punc-
tele tspbo VU-10, spre elfte-
rior.
Dacf, o Persoani- adult sau copil-pare sH aibd r{u de migcare, creafl-i condigii
s[ stea tntinsii intr-o pozigie cf,t mai confortabitf,. Lilrgifi-i imbrflcEminiea. Daciii
est-e Ereafe, crelF-i condigii sH vomite. Persoanele predispuse la riul de migcare
trebuie si fie lntotdeauna pregitite, la plecarea in cilf,torie, penku *r"rr-
nralitatea respectivE, avend asupra lor o pungfl de plastic sau orice alt fel de
recipient adesrat.
Deoarece objectivul principal al tratarnentului urmHregte ca organismul sH nu
mai prezinte efecre adverse la deplasarea cu un autovehicul, cu aproximativ o
siptHmf,nf, lnaintea efecnr[rii unei cil5.torii lungi - sau cu regularitate in perioa-
dele tn care existf, timp liber disponibil - arde[i moxa pi ifectuagi maiaje pe
punctele tsubo enumerate mai jos. Vf, putegi agtepta s[ aveli rezultare numai]n
cazurile in care per$eyeragi in tratament. Acupunctura este metoda de ftarament
cea mai eficientfl, dar trebuie s[ o efectuali numai Ia un specialist. Acestea sunt
punctele tsubo pentru tratarea riului de mipcare: G-20 in creptenrl capului, VU-10
pe linia posterioarf, de inserfie a p5nrlui gi VB-20, in pHrtrile laterale ale lui W-10.
Tratamentul asupra acestor puncte calmeazd acdvitatea cardiacf,. Punctele TF-17,
afezate dedesubnrl lobilor urechilor, gi VB-lL, aflate imediat in dosul urechilor,
sunt alte puncte tsubo folosite In tratamenrul acestei afeqiuni (fig. g3).
TnaTamENTE SPECIFICE 91
Mahrnureala
Tinerii pot consuma ceva mai mult alcool peste noapte, iar dimineata se
ffezesc fHrf, nici un fel de probleme. Pe de altH parte, persoanele care ur ri*..r,
deja de vflrsta de treizec, pi cinci de ani constatf, ci qi dupi cel mai mic exces
resimt o mahmurealfl infiorEtoare, dureri de cap, greaff, gi o stare general5 de
slHbiciune care [e face activitatea imposibile. Simptomele dispar toeptar pi,
probabil, o zi de odihnf, tn pat reprezintd cel mai bun tratament; rorugi, iei care
trebuie si munceasci pentru a-pi cflgtiga existenga nu-pi pot permite intotdeauna
acest lux. ln aceste cizuri, un simpli masaj sau man*rrele shiatsu efectuare
inaintea ridicrrii din pat por fi eficiente pentru ,,limpezirea" capului.
Pentru inceput, aplicagi lent o presiune fermd, cu ajutorul degetelor rnari, pe
punctele G-20, VB-12, VB-20 pi VU-10 (fiS. 96). Apoi, prinde|i cu fermitate
mupdfgl sternocleidomastoidian inrre degerul mare pi celelalte patru degete pi
masafl-l ln direqia indicatfl de sEgegile din imagine. Aceastf, manewf, va tnlHrura
aspectul congesrionat al feqei.
G-2O (Psi-hur)
in puncnrl de intersecFe a unei linii ce une$re urechile,
tr-ecAnd prin cregtetul qapuhri, cu linia ce pomqre in sus,
cf,re cregrct, de la mijloctl distanlei dinrre omoplagi,
12 flifan-ku)
Depresiunea situatE in spatele
urechii, pe marginea posterioarE
aapofizei mastoide. In depresiu- .+{,k
nea- situatil la aproape o lEgime +{.
de deget deasupra apofizei rnas-
toide gi Ia apmximativ patru bu
de linia de inse4ie a p5mlui.
lIB-20 (Feag-ch'th)
Depresiunile situate la dreapta gi
la stf;nga, la doi sun dedesubtul
depresiunii entrale de la srtnemi-
tatea inferioarfi a osului occipital.

Fis. 96 .T

VtI-10 (fien+hu)
Pe marginea externfl a celor doi mugchi
mari ai cefei, in locurile in care se prind
de osul occipital; sau po4iunea poste-
rioarE a liniei de inse4ie a pEnrlui.
 I
H

T suBo - PUNCTE VITAIE iu rennpn onmural^[

Ii

t;
o,
puqAnduJ si-pi
Apoi, ghemuiqi o pernd 9i o agezagi dedesubtu! Paci-enTkri,
I rnmire ti4*te Iiii.ilurele Ei sa-fi arcuiasc[ rplrcl;, Folosindu-vfi de cele
patru
VC-15,
alg",*, trebuie ,f .o*prima;i printr;o migcare de lovire u$o-ar6 punctele tratatfi
VC-14, VC-12, r-i+ qi f-f S 1ng. lZt; lucrap pe ecpiu t1Se.Fllr' Persoana
$ir-
tlgor g*uli se-gi relaxeze abdomenul.APot, ap6sagi pe R-16 9i
trebuie sd desehiJa
-ri fulatura senzagia de
s-25 (fig. g7) timp de cinci, grs" *inut*. Aceastil manevra
se va stmti
lngepenire a spat*tui 9i greata. Dupil to-ate a!:tt"a, persoana mahmur5'
rurpiirrrd.tor de bine. Ea uebuie s[-gi intindt intregul corP'
de FeaF,
Dac[ pacientui , u sim;it foarte rhu sau a avut oserEatle-puternicfi
(bicarbonat de sodiu in apd
este intotdeauna bine sE i se administreze pi un vomitiv
cu gheaEfl' De
sau apfl s6rarf,). Dae[ are dureri de cap intensq, aplicagi-i o comprest
prin consumarea unei
tndatil ce se ,.u ri*1i mai bine, va treb-ui sil se dezmeticeasc5
ce inseamnS' a
.upri de cafea tare sau de ceai, ,A se drege {e dirningafe" -:eea
este, de fapt, o
consuma o cantitate micn de aliool ca anridot Ia malrrmrrealil -
Pentnr a preveni
manernf, uti6. in fud, pacientrrl ar trebui sE facd o baie caldi.
rl alcool
mahmureala, *""1i*gi]v[ picioarele reci in timp ce con$umaqi
,!

I
!
t
VC-L5'(Chiu-wei) \
Fis.97 in dreptul diafragmului. I
VC-14 (Chri-ch'iieh)
Imediat sub nivelul dia-
fragmului.
F-L4 (Cht-men)
ExtremitE;ile coastelor celei
de-a noua perechi. Sau un
1
+

punct situat la -granila

-ri; F-13 (Chang-men) dinue coaste Pi abdornen,
La extremitfi1ile Pe- chiar sub mameloane. Zona
rechiia unsPrezecea dinue marginea coastei Pi
de coaste. Acest diafragm.
punct situat lEng[ R-16 (Hucng-1ai)
marginea lateralfl a Punctete siuate la cinci bu
abdomenului este lapral, de fiecare Pafie a
I
ugorde localizat daci ombilicului.
pacientul stf, intins S-25 (Tten-shu)
r pe spate, pozilia ugu- Ia doi sun lateraf de fiecare
rflnd numHrarea
-l
parte a ombiliculul Sunt uqor
coa$telor. de localizatPrin aPezarea de-
vc-12 ( getului mare, a arfltEtonrlui
ii a celui mijlociu lateral, de
I

Pauru sun deasuPra

ornbilicului,lajumE- irnbele perf ale ombilicu-
li tatea distanlei dintre lui.
ombilic Ai diafragm.
I

t,l :

I
.
TneTenaENTE sPECIFICE 93
Insomnia
Simptomele insomniei sunr imposihilitatea de a adormi seara, somnul su-
perficial, visele numeroase, trezirea matinall gi aga mai departe. Majoritatea
celor care sufer5 de insomnie se confruntd cu problerne de naturl psihologic5;
dar, tn unele cazuri, cauzele pot fi perturbf,ri ale sisternului nervos vegetativ,
probleme digestive sau alte boli organice, tn plus, pruritul., diareea, dific-ulregl;
de respirafie, nasul infundat, foamea pi durerea pot transforma cu upurinf[
oamenii in adevf,rate victime ale insomniei. Folosirea excesivd a medicamentelor
pi consumul exagerat de cafea pot provoca pi ele insomnie.

VU-10 (fien-chu)
Pe paftea externd a celor doi
mupchi rnari ai cefei, in locurile
tn care aceptia se prind de osul
occipital; sau zona posterioarl
a liniei de inse4ie a pfirului.

W-17 (Ke-yii)
t' Un sun gi cinci bu larcral, de fiecare parte a coloa-
u
vertebrale, sub nivelul celei de-a gaptea verte-
-nei
II
bre toracale.
u VIJ-18 (I{cn-yri)
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare parte a coloa-
nei venebrale, sub nivelul apofizelor spinoase ale
A celei de-a noua vertebre toracale.
*rq
VtJ-23 (shen-yri)
-tF Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare parre a coloa-
,ti
nei vertebrale, sub nivelul apofizelor spinoase ale
celei de-a doua vertebre lombare, care este locali-
qla
zatl la nivelul ultimei perechi de coaste
o {
a a
.a ,

Fig. 98

,r
Termenul medical pentru senzalia de mf,ncErime a pielii. (n. trad)
r
-tI
94 Tsuso - puNCTE vTTAtE iu runapm onrgNtAIA

VC-15 (Chiu-wei)
tn dreptul diafragmului. S-Lg (Pu-yung)
VC-14 (Ctui-chtleh) Sub nivelul diafragmului, late' s
Imediat sub nivelul dia- ral, de ambele pdrtr, tn drePtul ft
t3
fragmului. extremitEfilor anterioare ale
coastelor perechii a opta, nu- d
ra mdrf,nd se sus in jos.

F-14 (Ch'[-rnen)
anoua.
tele dintre coaste Ei
men, Zona dinue

F.I.3

r*, I

S-27 (Is-chii)
Doi sun dedesuhtul punctelor situate la doi sun
\ lateral dd ombilic.
h
r VC-4 (I(uan-yrian)
Trei sun dedesuhtul ombilicului sau la mijlocul
Fis. 99 distanpi dintre ombilic qi Pubis.

I
Prima etaPf, a tratamenillui con-
t
::' stfi iu depistarea cauzei Eeneratoare
de insomirie pi eliminarea acesteia. in
cazulin care este vorba despre factori
psihologici, este recofilandabil sil Fig. IOo
r in.ercEm indepf,rtlrn problema din
s5,
I minte. Numf,ratul lent - demodata
num5riltoare a oilor - este deseori de '
--
I- ajutor. Este imPortant ca teama de t
I

insomnie sH. nu fie cea care vH

I

,L

R-l (fung-ch'itan)
in centnrl bolqiiplan-
rl
tare, imediat ina-
poia proeminenlei
de sub degetulmare-
it
rl

l'['
TnaTNNAENTE SPECIFICE 9s

lndepHrteazf, somnul. Sugestionali-vf, cu convingere cf, nu este o ragedie dac[ nu

vep dormi suficient o noapte sau douf,
Membrii familiei pot contribui la crearea ambientului tn care cel care suferE de
insomnie sE poatil dormi. DacH motivul insomniei este febra, sogiav[ poate pune o
compresH cu gheagd. Dact suferinga este datf, de gfltrrl uscat sau de nasulinfundat,
trebuie ajustate temperahrra pi umiditatea camerei.
Pentru atrataunpacientsuferindde insomnie, tucepefiprin a-i atinge spatele.
Esp foarte probabil sH. gdsili o zonil tensionatd ce pornepte de Ia giq de-a lungul
cofoanei vertebrale, pe linia VU-10, VIJ-17, VU-18 gi W-23 (fig. 98). Masajul,
shiatsu gi moxihustia pe aceste puncte pot comlate contracfltra.
presiunea shiatsu moderati cu masajul clasic la nivelul acestor puncte

examinafi faga anterioarH a corpului. Probabil cf, vefi gisi o zonH in care
presiunea produce dureri ascu;ite sau in care aptlsarea determinil pacienrul sd
fipe: VC-15, VC-14, S-19, F-14, F-13, R-16, S-27 giVC-4 (fig. 99). Traramentul
acestor puncte tsubo va inlfrura treptat durerea pi va permite pacienhrlui si
doarmd.
Folosindu-vf, de degetele mari pi de celelalte patru degete, masafl ufor pe
direcfia indicatfr de sH.geEi. Combina;i masajul cu presiunea shiatsu adecvatf, pe
punctele tsubo, sau folosigi rnoxibustia.
Cend o senzafie de istovire a picioarelor vH impiedicH sH adormigi, citfi ftrtfli
capitolul despre Eatamentul picioarelor gi coapselor. Aplicafi apoi metoda de-
scris[ acolo penu:tl inl[turarea oboselii. Este eficientH rularea cu talpa a unei sticle
de bere pe podea. ln rnomenrul in care este indepErratil rigiditatea din puncnrl
tsubo R-L tfig. 100), pacientr:lva dormi bine. Penrnr prevenirea insomniei este
irnportantf, incElzirea picioarelor.

Amegeala gi zgornotele din uredri

Lipsa somnului pi oboseala prelungir[ determinf,. aparilia amegelilor gi a unor
zgomote metaliee tn urechi la ridicarea bruscH. in picioare. Cauzele fundarnentale
ale unei astfel de situagii sunt diferite Ei indud afecfiunile de la nivelul uredrii, de
Ia nivelul creierului gi de la nivelul cerebelului gi au drept consecingE inca-
pacitatea de menlinere a echilibrului. Tulburarea poate fi declanpatd .gi de
insuficien;a ciro:latorie cerebralf,, de encefalopatii, perturbflri cbrelate cu meno-
pauza, rf,ul de mipcare, perturbflri gastrice sau intestinale, afecgiuni nervoase pi
aga mai departe. La femeile aflate tnue patruzeci gi cincizeci de ani, menopauza
este cauza cea mai obignuit5.; aceasta produce o stare ce devine uneori cronicE.
Cunoptingele despre masajul.simplu gi despre terapia shiatsu care pot ameliora
aceastf, perrurbare au o valoare deosebitfl. Din moment ce tratamentele sunt
simple, nu exist[ nici un fel de scuzH pertfl,l neglije4a de a nu-l efectua zilnic.
 96 Tsueo - puNCTE \jrrAtE ix runeptn oruglrrru-[

\rtT-4 (Ch'ii-ch'a)
La cinei bu deazupra liniei de inse4ie a Ef,ru-
lui, in dreptul unghiurilor interne ale ochilor'
IT-20 (chiie-hsun)
Imediat deasupra urechii.
VE-ll (Ch'rao-ytn)
Punctul de dripE ureche, din drepnrl orifi-
ciului eonduchrtui auditiv.
VB-20 (Feng-ch'rh)
indepresiunile aflate la dreapta pila
stf,nga, la doi sun dedesubtul deple'
I

siunii cerrtrale de Ia marginea infe-

\ rioarfi a osului occipital.
I

TF-17 (Yr-fens)
in depresiunea dintre lobul ure-
Fig. IOI chii gi apofiza mastoid[. in de-
presiunea de pe diagonala care
ioboaril din dosul lobului urechii.
G-24 (Shen-ftng)
Pe liniice rraverseazi centrulfrunlii,la cincibude la ;

linia de inse4ie a pflrului.

G-20 (Pai-huf)
tn punctul de intersecfie a unei linii ce-unefte ure-
:

I
chiie, tecflnd prin cre$tetul capului, cu linia ce por-
re$te in sus, ietre cre+tet, de la mijlocul distanqei i

dinue omoplaqi.
G-19 (Hou-tinq)
I in spatele punitului G'20, la un sun 9i cinci bu.
VI.I-10 (Tf'en-chu)
T-
Pe partea externE a celor doi mugchi- ai cefei, tn
punctele in care ace9tia se prind de bsul occipital'

I
^;gft
,4 ?-'_-
F
TT-17 1/B-20
d
I i
Fig. 1,Oz

I
it
 -

,
TneTeUENTE sPECIFICE 97
Pentru inceput, folosind palmele ambelor.mflini, lovifi uEurel meridianele pi
punctele tsubo enumerate maijos, tn ordinea datf,, apoi aplicaqi presiunea shiatsu
de uei sau de patru ori pe fiecare punct tsubo, in ordine. FolosiEi buricele
degetelor mari pi ale ardtitoarelor. Punctele tsubo gi meridianele sunr urmf,-
toarele: meridianul @ ce ajunge Ia VB-L 1, Iocalizat in dosul urechii; meridianul 6l
ce pornegte de la coada ochiului, traverseaz[ tAmpla qi ocolegre urechea,
ajungf,nd la TF-20; meridianul @ ce pornegte de la partea anrerioar{ a liniei de
insergie a pf,nrlui {G-24) ciltre G-2O pi G-19 penH Ia W-L0; meridianul @ ce
porn€Ste de la V[J-4 de pe frunte cEtre VB-20; meridianul @ ce porne$te de la
VtJ-10 cire 1ts-20 yi TF-L7 (fig. 101 pi 102).
Aplicagi apoi presiune shiatsu pe VB-21, V[J-].s, VI]-18 gi VtJ-23 (fig. 1Og).
A,qeza$ pacientul pe spate in aga fel lncflt sf, putegi apli-ca presiune shiatsu pe
punctele \IB-25, VC-12, R-16 (fig. 104) +i R-3 (fid. 105). in fine, masa;i vu-10 gi
\m-20 de pe ceaf5.
In sindromul MdniEre, paroxismele de ame;ealE gi zgomote in urechi se
produc la intervale de minimum treizeci de minute pi maximum patru sau cinci
ore. Tratamentul la domiciliu, a;a cum a fost descris aici, este neputincios in
vindecarea acestei afecgiuni.
I
1G-21 (Chien-chfng)
Inp_unctulsihrat la jumfltatea distanlei din-
tre haza gAtului pi extremitarea um[rului.
Vu-15 (Ilsin-yri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale vertebrei a cincea toracale.
U VIJ-18 (I(an-yri)
Un sun pi cinci bu lateral de fiecare parte a
v coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
U
spinoase ale vertebrei a noua toracale.
VI'J-23 (Shen-yri)
A Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale vertebrei a doua lombare, care
este localizatf, la nivelul ultimei perechi de
coaste.
u a
a
o a
a a
Depi in laboratoml meu acupunchrra pi apli-
t
carea de curenf slabi s-au dovedit metode deo-
\ sebit de eficiente pentru vindecarea amegelilor
pi a zgomotelor din urectri, acestea nu sunt
terapii aplicabile Ia domiciliu, Nu este mai pufin
adevErat cE, folosite cu regularitate, masajul pi
Fig. IOJ moxibustia pot asigura modificErile stdrii tizice
n,
I
98 Tsueo - puNCTE vITALE inr run qpIA oRIENTAil
ilr
ce surt necesare vindecflrii. Acupuncrura are indicafi mai ferme in matamentul
simptomelor de acest tip determinate de anemie, hipertensiune, tempeiament
i]
sangulll pi siruagii atipice provenite din newoze suprasolicitare. DacI ixistf, cea
ryi
mai micil suspiciune legatt de sindromul MdniEre, dipendenfa de drog afeqiuni
ll circulatorii cerebrale sau tumori cerebrale, situagia rrebuie analizatHin hetaliu de
un medic specialist tnaintea instiruirii oricdrui tratament.

?t
I
I
lJ

\m-25 (Ching-men)
La extemitatea perechii a douisprezecea
i-
!r de coaste. Penurr a localiza aceste coaste,
pun-eF paciennrl in genunchi sau intindeli-l
a cr fafa in jos. Coastele perechii a doriil-
sprezecea sunt scurte pi sunt mobile.
VC-12 fChung-wan)
I tlt", sun deasupra ornbilicului; la rqijlocul
distangei dintrre ombilic Ai diafragm.
R-15 (FJuang-Jni;
Punctele sinrate Ia cinci bu lateral, de fie-
i,
care pafte a ombilicului.

i-

Fig, 704

R-3 (f'nf-tui)
Paftea posterioarE de pelahrra imernd a gleznei.

Fig. IO5
t_
ir
t-.
 Tn-eteuENTE spECIFrcE 99
I

l,
2. AFECTII,JNI AI,E APARATUTUI RESPIRATOR
$I AtE SISTEMULUI CIRCULATOR
Hipertensiunea arterialfl
La inceput, este dificil de diagnosticat hipertensiunea arterialh ca atare. De
obicei, in stadiile incipiente, persoana afectat[ de aceasrt suferin;d resimte dureri
de cap gi ameleli diminea;a, la trezirea din somn. Bolnavul poate auzi liuiruri,
poate prezenta redoare de umeri, poate avea insornnie, palpitafii, greutate in
respiraEie, constipa[ie, obosealt, rlcirea mf;inilor gi a picioarelor pi apa mai
departe. Pemtsurd ce afecgiuneaprogreseazf,., se produce o lngro$are avaselor de
sAnge din apropierea inimii ;i a celor de la nivelul creientlui. Se poate pune
diagnosticul de hipertensiune arterialfr cflnd tensiunea milsuratE la un pacient
odihnit pi liniptit are valoarea minimei de g0 mmHg Fi pe cea a maximei de
150 mmHg. Alte cauze, in afara celor ereditare, sunt dificil de eviden$at.
Hipertensiunea arterialil ppate fi congenirali sau poate avea aparilie sporadicE,
generatH de alte afeqiuni. In afara acesror cauze,.hipertensiunea arterialH poate
sfl apar[ la unele persoane ti-
nere, cu vf;rste suh treizeci de
ani, pi Ia unele femei la meno-
pauz5.. Dar tn majoritatea covAr-
pitoare a cazurilor, cauzele sunt
congenitale sau ereditare. Pre-
F-20 (Par-ftui)
dispoziqia penffu aceasti afec- In punctul de intersec-
fiune-este corsideratE ca fiind 1ie a unei linii ce unegte
geneticE, cu [ransmitere domi- urechile, trecAnd prin
nante. Dacfl amhii pErinji au hi- cregtenrl capului, cu o
linie ce pornegte in sus,
pertensiune arterialH, aproxi- cttre cregtet dela mijlo-
rnativ jumEtate dintre descen- cul distan;ei dinne omo-
den$ vor prezenta afecfiunea. plafi,
Dac[ numai unul dintre pf,rinp W-10 (Tten-chu)
prezinti afec;iunea, un sfert Pepartea externH a celor
dintre descendenEi o vor pre- doi mupchi mari ai ce:
fei, tn punctele in care
zenta gi ei. aceptia se unesc cu osul
occipital.
IG-17 (fien-rrng)
Fis. lo6 S-9 Uen-ying)
Lflngil vf,rful depresiunii triunghiulare fiormate de mupchiul Punctele sinrate la un
bternocleidomastoidian (mugddul ce poiltegte de la baza g.atu- sun Ei cinci bu lateral"
lui cEtre ureche; se evidenliazf, tn momentul in care capul este de fiecare parte a mflru-
complet tntors intr-o parte), mugchiul trapez (muqchiul mEre lui lui Adam. Pulsul se
triunghiular ce pornegte de la gf;rcf,tre exffemitatea umfirului) simte puternic la acest
gi daviculfl. nivel.
100 Tsugo - puNCTE vITALE it'I TERAPn orugurrui.

Simptomele hipertensiunii arteriale tind sE se manifeste mai .pregnanl la

p*rrorri*le care sufera din pricina frustrflrilor, care se supErE uFor, la cei irascibili pi
ia cei care se simt in rnod constant in nesiguranlil. Din moment ce victimele cele
rnai
frectrente sunr reprezentate de persoanelb implicate in acrivitil,ti_de. conducere,
iil;;;siun*a arreriaffi a fost supranumitEqi afiqiunea marragerial[. Aregi probahi-
litat* de apari;ie maximil lapersoanele cuvf,rste cuprinse intre-patruzeci cincizeei
de ani, deoarece acesta este int*rvalul de vf,rsti in care apar cel mai frecventvaria;ii
ale presiunii arteriale. Regimul alinrentar a-re o stflnsE leginrrfl cu manifestarea
hipertensiunii arteriale: rur*u sau orezul in exces pot contribuila aparipa acesteia.
Din nefericire, N existd nici mHcar un singur punct tsubo pe corp a cf,rui
compresiune sH determine o scfldere rapidd a tensiunii arteriale. Tratamentul
acesi*i afectriuni acfioneazfi ueptat pentru tndepdrtarea simPlomelor organice ce
-p* .u ,*rlhar al hipertensiunii. P*rtt* a inlStura dtfielile de ""q,.1*doarea
uil*rilor gi palpit4iile care insoqesc invariabil hipertensiunea arterialf,, tratafi (fig'
urmatoarele puncte tsubo: G-20, VU-IO, S-9, IG-12 (fig. 106), \IB-21, W-15
107), IG-1"1 qi IG-4 (fig. 1oB).
DacE pacientul sufera de insomnie, trataliW-17 9i F-14; dacf, obosegte u+or,
trata;iVU-zs giVC-4 (fig. 109 qi 110); dactprezintH.o rf,cire apicioarelor, natagi
1IB-39 pi SP-5 (fis. 111 9i 112).
lIB-21 (Chien-ching) VU-17 (Ke-yu)
in punctul situat la ju- Un sun qi cinci bu lateral, de
m5.tatea distan;ei din- fiecare parte a coloanei ver-
tre baza g6tr:lui gi ex- tehrale, sub nivelul aPofize-
ffemitatea urninrlui. lor spinoase a1e vertebrei a
faptea toracale. i

IG-1l (Chti-chth)
Vt]-L5 (I{stn-yi) Lanivelul plicii co-
Un sun gi cinci hnui, peparteadin-
bu lareral, de fie- spredegetnl mare.
care parte a co- IG-4 (lIo-ku)
loanei vertebra- P unctul situ a t
le, sub nivelul' /rF\ exactintre degenrl
apofizelor spi- rnare pi arfltEtorpe
noase ale verte' dosul mflinil
brei a cincea to-
racale.
Fig. 1o8
Fis. 7o7
'TnareMsNTE SPECIFTcE 101

Masagi tn direcgiile indicate de sf,gegi de-a lungul meridianelor ce includ

punctele tsubo enumerate mai sus. Este eficientH moxibustia (folosind moxa fin
granularE), aplicat5. de trei sau patru ori pe un punct. Aproxirnativ o sutf, de
lovituri uryoare cu prunnul drepr gi aproximativ o sut[ cu cel stAng pe punctele R-1
(fig. 113) au un efect stimulativ aproape miraculos. Este eficientfl aplicarea
pentru un interval de cinci minute a unui vibrator elecrric pe R-1.
W-23 fShen-yti) vtI-l7
Un sun gi cinci bu lateral, de
fiecare parte a coloanei verte-
brale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale vertebrei a doua lom-
bare, care este localizat[ la ni-
velul ukimeiperechi de coaste,
F-14 (Ch'r-men)
ExtremitEgile co as telor pe rechii
a noua. Sau puncnrl localizatla
lirnita dinne coaste gi abdomen, \A,I 7 l
r+;
chiar pe liuia ce coboarfi de la -_-&- L 1:-:
':i

mamelon. Zona dintre margl.- ,.[J\

nea coastelor ;i diafragm. Fig. 7O9 {.b
VC-4 (Kuan-yrian)
Trei sun dedesubtul ombilicu- t I
D
I
lui, sau la mijlocul distan;ei t
I
e
dintre ombilic gi pubis. !l
f C
4

VB-39 (llsrisn-
chung)
dE Treisun deasupra
d glezner, pe partea
enterni.a gambei.
SP-6 (San-yin-
cldao)
Treisun deasupra
gleznei, pe partea
internH a

Fig. I I3
1 R-l (tsung-chtian)
in centul-boltei plantare*
Fis. "11.2 imediat inapoia proemi-
Fig. I IO uenfei de sub degetul
Fig. 1I1 mare.

't Scobirura piciorului. (n. trad.)

I

102 Tsueo * pTJNCTE \irrArE N rrnepm ozuEwrarA

I
Hipotensiunea arterialf,
I

Teoreticvorbind, tensiunea arterial{ a unui individ ar trebui si fie surna dintre

vflrsta sa gi noufizeci. Orice valoare a tensiutrii arteriale mai mict de 1OO mm Hg
poate fi considerate anormal de scf,zutf,. Multiplele cauee ale acestei situagii pot fi
grupate in trei mari categorii: hipotensiunea simptomaticH, hipotensiunea orto-
staticf, pi hipotensiunea congenitalf,.
Hipotensiunea simptomatic5. apare adeseori la paciengii subnutrifi, la cei cu
afecgiuni cardiace, cancer, tuberculozE sau la cei imobiliza;i 1a pat pentru
intervale mai lungi de timp. Insuficienfele in producfia de hormoni a tiroidei,
suprilenalelor gi epifizei, hemoragiile pi gocul pot determina hipotensiune. in
toate aceste cazuri, presiunea arterialE scflzutfi va fi norma]izatt o datf, cu
vindecarea afecgiunii care 4 determinat-o.
Hipotewiunea ortostsrtcd este denumirea sub care este cunoscute situagia in
care presiunea arteriald apacientului r[mflne normalE atf;t timp cf,t acesta se aflH.
in pat, dar scade brusc Ia ridicarea in picioare. Aceastil situa;ie poare fi cauza
amegelii pi a vertijurilor resirnpite uneori de femeile tinere exagerat de zvelte.
Paciengii cu hipertensiune arteriald pi aterosclerozf, care iau medica[ie specific[
afeqiunii lor suferfi uneori de hipotensiune ortostaticf, apiruri ca efect secundar
al tratamentului.
(Poi-hui)
Fig. 1-L4 "G-zo
In punctul de inter-
seqie a unei linii ce
une;te urechile, tre- Pc-7 (rs-ling)
cflnd prin cregterul Punctul dintre
capului, cu linia ce cei doi-mupdri
porne$tein sus, cEtre mari din mijlo-
cregtet delarnijlocul cu1 p[4ii inter-
distangei dintre omo- ne a articulaqiei
plafr. m6inii.

Fis. 1L5
P-9 (ThiyrianJ
Cf;nd degetele
V[J-10 (T'[en-chu) m6inii suntintin-
Pe partea exteme a se la maxtmum,
celordoi muEdrimari se evidenliazE un
ai cefei, in locurile in tendon gros Ia
care aceftia se prind baza degetului
de osul occipital. mare. Acestpunct
tsubo este ]oca-
lizat pe tendon,
pe partea dinspre
degetul mare.
 '
TneranaENTE s PECIFICE 103

Totupi, cea mai obignuitd situagie o reprezintt hipotensiunea congenitalf,, a

cdrei cauzE este greu de stabilit cu precizie. Sirnptomele, care'se manifestl
adeseori la persoanele inalte gi slabe, se aseamini cu cele ale anemiei: oboseali,
molepealH, Iipsa perseverenlei in muncf,, durere de cap, amelealfl, giuituri ln
urechi, redoarea umerilor, palpitagii, Iipst de aer, pierderea apetitului, senzaEia
de greutate in stomac, constipafie, rf,cirea mAinilor pi a picioarelor, deregllri ale
mensfiuaqiei gi aga mai departe- Dar, atAt rimp ctt cauzele anemiei pi ale
hipotensiunii sunt diferite, este mai bine si consultagi un medic inainte de a
tncerca s5. tratali o asdel de afecgiune.
Persoanele care sufert de hipotensiune arteriald congenitali trebuie s[ con-
sume cflt mai multe proteine gi grisimi ugor digerabile. Tratamentul medicinei
orientale pune accentul pe corectarea simptomelor anorrrale din organism.
I
Pentru a-I folosi in caz de hipotensiune arterialf,., aplica;i masajul clasic, shiatsu
saumoxibustia pe sau injurul urmS.toarelor puncte tsubo: in caz de dureri de cap,
G-zO gi VI-I-10 (fig. 114) ; pentru rf,cirea mffinilor ,Pc-T , P-9 (fig. 1 15), IG- 11, IG-s
qi TF4 (fig. 116); pentru rficirea picioarelor, SP-g, R-3 9i R-6 (fig' 1,17).
Pentru amepli, zgomote in urectrr, veqi la ridicarea in picioare, digestie lentil la
nivel gasric pi gastritf,, consulta;i capitolele referitoare Ia aceste simptome gi aplica|i
moxa, masajul clasic sau shiatsu pe punctele enumerate in figudle 118 9i 119.
tn cfinica noastrfr,, am tnregistrat efecte bune folosind razele ultrascurte,
ultrasunete, ldmpi cu infrarogii pi llmpi cu ultraviolete pe punctele tsubo enume-
rate mai sus.
IG-II (Chti-ch'th)
Pe plicacotului, pe parrca
dinspre degetul rnare. !
IG-S (Yang-hsi) ?
iion)
'f
S P-g (Yi n- I ing- ch'
Punctul siruat ir-rtre cele Imediat dedesubtul
dou6 tendoane marl de protuberangei osoase
pe dosul mf,.inii, Ia baza
de sub genunchi, in
degetului mare, cAnd dreptul capului tibiei.
acesta este complet tn-
R-3 (I"ai-tui)
tins. I
Partea posterioar5. a
IT'4 (Yong-ch'ih) rnarginii interne a
Cetrd palma este intins
gleznei.
compleq pe dosul arti- R-6 (Chiao-hai)
cula{iei mf;inii, se evi- Depresiunea aflatfl
denpazE un rnupchi pr-
driardedesubtul glez-
ternig gros. Acest prncE uei.
tsubo se afl[ pe margi-
nea tendonului, in cen-
trul articr:laflei mflinii,
pulin deplasat ciue de-
getul mic. Fig. 717
Fis. L75
 -I

104 TSUSO - PUNCTE VITATE h.ITERAPTE OzuErutNTi

lIB-21 (Chfen-ching)
Punctul de la mijlocul distanlei dintre baza gfrrului gi
extremitate a urnErului.
VtJ-38 (I(ao-huang)
Trei sun lateral, de fiecare parre a coloanei
vertebrale, sub nivelul vertebrei a patra
toracale.
W-39 (Shen-fcng)
Trei sun lateral, de fi.ecare parte a coloanei u
vertebrale, sub nivelul vertebrei a cincea
u
toracale. Lf,ngn punctele tsubo VLI-15, chiar
v
in interiorul marginii incerne a ornoplafllor
drept pi stAng.
W-15 (IJsin-yti)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parEe a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale vertebrei a cincea toracale. -t^
W-23 (Shen-yri)
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor t, o
spinoase ale celei de-a doua vertebre lorn- It J
bare, care este localizatE la nivelul ultimei I {
1I a J
perechi de coaste
\ {

Ffg:. I18
VC-12 (Chung-wan)
Patru sun deasupra ombilieului; la jumf,tatea
distanlei dintre omhilic gi diafragm.
R-16 (Huang-yr)
Punctele localizate Ia einci bu de fiecare parte a
omhiliculuil
F-27 (Tc-chft)
In punctele situate la doi zun lateral pi doi sun in
jos fagi de ombilic.

Fig. t I9
'
TnareuENTE spECrFrcE 105

Palpitaflile cardiace (newoza cardiacf,)

Multe dintre persoarele care se plflng de aceste stflri sunt femei cu vflrsta
cuprinsf, intre treizeci gi patruzeci de ani. Simptomele lor sunt urmfltoarele:
trezirea in timpul nopfii cu palpitafii cardiace inexplicabile, ce produc treprar un
setrtiment de nelinipte. Aceasta derermin5 la rfindul s6u iruomnia, produce o
creftere a pulsului pi dureri precordiale*, frisoane, rranspiralii gi senzafie de
sufocare. Palpi^tagiile pot fi rezultatul afecpunilor cardiace, dar pot avea qi cauze
extracirdiace. in aceast[ din urmE situagie, cauza se poate datori bolilor care sunt
acompaniate de febrE mare sau hipersecregiei glandei tiroide fboala Basedow).
Hormonii secretapi de glanda tiroidf, coordoneazE folosirea energiei in orga-
nism. Dacii acepi hornioni sunt secretafi in cantitfrli excesive, organismul folo-
se$te prea multE energie gi bEtdile inimii devin prea puternice.
Uneori, palpitapile pot fi determinate de anemie. in cazurile de anemie,
oxigenarea sf,ngelui este insuficient[. Aceasta inseamnf, cf,, 6i in cazul in care
organismul nu folosepte prea multE energie, el necesitf, o cantitate suplimentar[
de sffnge pentru a compensa conginurul scHzut de oxigen, rezultarul acestei
compensHri manifestAndu-se prin fispnee gi palpitagii

VU- 1 4 (Chiieh-yrn-yri)
Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare parte a coloa-
nei vertebrale, sub nivelul apofizelor spinoase ale
celei de-a patra vertebre toracale.
W-15 (I{sin-yri)
Un zun pi cinci bu Jateral, de fiecare parte a coloa-
nei vertebrale, sub nivelul apofizelor spinoase Ble
celei de-a cincea vertebre toracale.
VU-39 (Shen-r'ang)
Trei sun lateral, de fiecare parte a coloanei verte-
brale, sub nivelul celei de-a cincea verrebre tora-
cale. Lateral de punctul mubo VU-15, chiar In
,A interionrl marginilor omopla;ilor stflig gi drept.

I a
I
I

Fig, 720 Fig 1.21

* Dureri ce apar la nivelul inimii. (n. trad.)
 Tsugo - PUNCTE vITAtE iu rr,nsPIA oRIENTAI"I'
106
Pc-4 (Hsi-men)
Adeseori, cauza PalPitagiilor nu
Prrrt.tot din centrul PA$i! inte-
poate fi atribuitfl unei afe4iuni car- ;ao;r* a antebralului, la
j'mt
ei"* organice, indiferent cflt decom- ,ut*u aittunlei diirtre cot 9i arti-
pletH. *rt" **u*inarea specialishr- culalia rnffinii.-
iui. Suferrnla apare dup[ operioadd tT lshen-men)
frehngitd- de sup[rdri,
nelinigte sau i*t lmitrtea intern6 iamflger!.ii
inii'
io.*titut* a articulalie
iur.iUitirua*. D; aceea) este ade-
are
seori denumitfr'nevrozd, ceea ce
i**ttin.aEia unei variante de newo-
,[ f" "i"elul inimii' in trecut' s-au Fig. 723
f"f- ti, somniferele
"anchilizantele, dal efec-
,J;1" tipuri de medica;ie,
i*i" t*""ndare de care sunt de obi-
cei insogite acestea au fHcut nesigu-
r5. administrarea lor' Recent'
s-au
legat speran[e mari atit de acu-
,,i"".uia cAt 9i de moxibustie'
ce
i.*rr"* fiind sisteme teraPeutice

Er

Fis. 722

u+
Fig. 1.24
(.s

VC-17 (Sha*- chung)

in centnrl Pd4ii an-
terioare a sterrrului,
la mijlocul distanlei
dintre mameloane'
VC-14 (Chu-ch'iieh)
Imediat sub nivelul
diafragmului; la doi
sun sub exEemitatea
inferioar[ a sternului.
'TnerauENTE
sPECTFICE 107

calmeazd sistemul nervos pi inima, ameliorf,nd simultan gi starea generalf, a

organismului. Cele mai irnportante puncte tsubo pentru acest tratament sunt
vu-l4, vu-15, VC-17 qi VC-14 (fig. 120 pi 122). Puncrul VU-99 (fig. 120) este
eficient in calmarea palpita;iiIor. Masajul general sau masajul shiatsu pe meri-
dianele de la O la @, reprezentate in figurile L20-124 este eficient.
Moxibustia este indicatE pe aceste puncte tsubo in cazurile de palpiralii
cardiace cronice; penffu cazurile acute, este recomandabil masajul pe Pc-4 qi I-7
(fis. 123).
Aceast5 perturbare este dificil de ilatat integral. Tratamentul presupune
cooperarea dintre medic gi cel care practicE terapia orientald Ia domiciliu.
Din moment ce stimulenfli puternici de tipul cafelei, alcoolului qi tutunului
sunt cei mai mari dugmani ai inimii, aceptia uebuie evitali.

Brongita eronic5. (nrse, expectoragie gi dificultifi respiratorii)

De indatt ce tncepe st sufle vAntul rece de toamnfl, unele persoane reincep
tupitul pe care il uitaserf, in timpul zilelor cfrlduroase de var5.. Pentru alre
persozrne, tusea gi expectoratia care se fflceau f[r[ nici un fel de efort tn timpul
zilei, devin brusc dificile tn nopqile reci.
Tusea este provocatE de anomalii ale cflilor respiratorii, care pot avea origini
diferite. (1) Stimulii produgi de inspirarea aerului rece, fumului de turun, gazelor
iritante gi aqa mai departe. (2) Ohsrrucgia cf,ilor respiratorii cu materiale sfteine
flrm ar fi, spre exemplu, apa; in aceast[ situa;ie, tusea reprezintE modalitatea
organismului de a incerca sE scape singur de obstrucfre. (3) furomalii proprii
cIilor respiratorii; acestea pot avea aspectul unei dureri in gf,t, unui edem
laringian, febrei sau al unor secregii pe care organismul tncearcfl sE le indepEneze.
Tusea poate fi dererminatE de iritapia datH de un clrrrcer la nivelul gffrului. (4) Acu-
mularea de flegmE (secregie a membranelor mucoase din c[ile respiratorii)
trebuie indepErtatf,;'tusea reprezint[ modalitatea de a o elimina. (5) tn stadiile
incipiente ale pleureziei, lichidul exsudativ iriti pleura gi determinil hrsea.
Afecfiunile febrile - guturaiul, Eflpa, pleurezia pi pneumonia - pot declanpa
crize de tuse. Dac[ febra crepte iar celelalte simptome nu se amelioreazt, ne
putem gflndi la tuse convulsivfi, astrn, afeqiuni cardiace, pneumonie sau bronpitl
cronici. De fapt, hrsea insogitf, de expectora;ie* este adeseori semn de hrongitE
cronicH. Flegma r5.u mirositoare rezultf, din prezen[a microorganismelor S€rle;
ratoare de puroi asociate cu hronpita cronicH, acestea putsnd fi prezente gi in
pneumonie, bron;iectazie, tuberculozfl pulmonar5. pi gripd. Brongita cronicfl este
considerati boalE profesionalf, la persoanele ca.re lucreazd in minerit sau in
industria linii. Mai nou, in ultimii ani, poluarea a fEcut din brongitfl o afeqpigne
obirynuitfr in rf;ndul persoanelor care locuiesc in zonele industriale sau in zona

* Denumirea medicalE a acliunii de eliminare a secreliilordin cIile respiratorii. (n. tad.)

 -l
l'
t

108 Tsueo - puNCTE vTTATE iru rEnapm onrerutnti.

autostrf,zilor cu trafic intens. Suferin-

pele cardiace, afecgiunile ren'le, con-
iumul exagerat de alcool ;i fumatul {r-
excesiv pot contribiri Ia apar$ia acestei -lA l

afecgiuni. DacE boala continuH avan- s5-

seze, ea poate deveni fatalfi; toruqi,

masajul clasic, acupunctura, terapia
shiatsu sau moxibustia pot trata cazu-
rile ugoare.
VI.I-I3 (Fet-yfi)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
colo anei vefiebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a treia vertebre toracale. u
W-14 (Clfielryin-yii) 1r

Un sun Ei cinci bu lateral, de fiecare Parte a

coloanei veftebrale, sub nivelul apofizelor spi' /h
floase ale celei de-a patra vertebre toracale'
VtJ-15 (Ilsin-yti) I
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a o t
I
colo anei verteb rale, s ub n ivel ul apofi zelor spi'
a
I c
noase ale celei de-a cincea vertebre toracale. I C

vt.I-23 (Sften-yti)
Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare parte a i
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a doua vertebre lom-
hire, care este localizatE Ia in[I1imea ultimei
perechi de coaste.
w-47 (chih-shih) Fis. 725
Trei sun lateral, de fiecare parte a coloanei
vertehrale, sub nivelul apofizelor spinoase
ale celei de-a doua vertebre lombare; late-
ral fa1[ de punctele W-23.

in medicina orientalf, existl un anu-

mit tratament Pertfl: vindecarea tusei
pi a expectoragiei in exces, probleme
care au tendinfa s5. se manifeste Ia d
persoanele slabe constinrEional- Pentnr
a verifica diagnosticul, comprimafi ,il
punctele W-23 pi W-a7 (fis. 12s) ti tu
R-l-5 (fig. 126). Dac[la nivelul acestor
puncte tsubo existfl o rigiditate sau in cazul in care compresiunea determinH
apari,tia unor dureri, persoana necesitfl tratament ce trebuie aplicat urmfitoarelor
puncte tsubo : VU-13, P-1, P-4, P-6 gi P-9 pentru a indepHrta filsea pi expectora[ia
TnernuENTE spEcrFICE 109

excesivi; tratamentul pe VU-14, P-4 (Hsis-psi)

VU-15, VC-17 gi VC-14 indepErteazl Partea muscularH a braplui,
durerile gi calmeaz5 palpitaliile (figu- situatE la acelaginivel cu ma-
rile de la 125 1a727). Masagi cu dege- meloanele cflnd corpul se
aflE in pozipie de drepgi.
tele mari pe meridianele care includ P-6 (I('ung-tsui)
aceste puncte tsubo. (Masajul trebuie Pe marginea din dreptul de-
sf, fie efectuat pe direcgiile indicate de getului mare a p54ii inre-
sflgepile din figurile 125-128). Acest rioare a antebraprlui, in punc-
tratament indep5rt eaziltn acelapi timp tul siruat Ia aproximativ o
ffeime din distanla dintre cot
;i ugoara rigiditate ce apare la nivelul pi articula$a mf;inii.
lui SP-g gi SP-6 (fiS. 128) in aceste P-9 (T'ai-yrtan)
cazuri. Nu toate aceste puncte pre- CAnd degetele pi pahna sunt
zintH simptomele mengiorate, la toate indnse Ia maximum, se evi-
persoanele. Oricum, verificafi-le; g[si- denEiazfi un tendon gros la
baza degetului mare. Punc-
;i-le pe cele cu rigiditate gi tratali-le tul tsubo este localizat pe par-
corespunzEtor. Pentru cazurile cronice
teatendonului dege-
sau refractare la tratamen! folosi;i mo- tul mare.
Fig. 727
xibustia.
P-l (chunsft)
Extemitatea superioar[ a pd4ilor
laterale ale toracelui anterior,la ni-
velul celui de-al doilea spafiu inter-
costal. La o distangE de ;ase surr
lateral fall de o linie mediani pe
ambele pe4i ale toracelui.

yc-l-7 (Shang-chuns) sP-9 (riru- ting-

In centrul sternului, la ch'iian)
jumfltatea distanfei Imediatdedesubtul
dintre mameloane. proruberanlei osoa-
VC-r4 (Chri-chEeh) se de sub genunchi,
Imediat sub nivelul dia- in dreptul capului
fragmului; doi sun sub tibiei.
nivelul e:rtremit[1ii infe - SP-6 (San-y[n-
rioare a sternului. chiao)
R-15 (Huang'-yri) Trei sun deasupra
Punctele localizate la laturii interne a
cinci bu lateraf de fie- gleznei, pe DA

care pafte a omhilicului. internd a bei.

Fis. 125
Fis. L28