Universitatea Romano-Americana

Facultatea de Relatii Comerciale si Financiar Bancare Interne si Internationale

Gestiunea si Auditul Afacerilor

DIAGNOSTICUL FINANCIAR
S.C. TRITON TEHNOLOGIES S.R.L.

Masterand: Bogdan Catalina

GAA,GR.3
 2011

CUPRINS

CAPITOLUL I : PREZENTAREA GENERALA A SC. TRITON TEHNOLOGIES SRL

Scurt istoric
Prezentarea detaliata a activitatii comerciale

CAPITOLUL II : DIAGNOSTICUL FINANCIAR PE BAZA INDICATORILOR DE

RENTABILITATE SI DE POZITIE FINANCIARA

2.1. ANALIZA RENTABILITATII

2.1.1. Analiza rezultatelor
2.1.2. Analiza veniturilor
2.1.3. Analiza cheltuielilor
2.1.4. Analiza rezultatelor pe baza tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune
2.1.5 Ratei rentabilitatii comerciale
2.1.6 Ratei rentabilitatii economice
2.1.7. Rata rentabilitatii financiare

2.2 ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE

2.2.1. Analiza corelatiei FR- NFR- TN
2.2.2. Ratele de lichiditate sau de trezorerie.
2.2.3. Ratele privind structura Activul si Pasivul
2.2.4 Evaluarea politicii de indatorare a societatii

CAPITOLUL III : ANALIZA RISCULUI

3.1. Riscul din exploatare
3.2. Riscul financiar
3.3. Riscul de faliment
3.3.1. Modelul B – Bailesteanu
3.3.2. Modelul A – Anghel

2
 CAPITOLUL I

S.C. TRITON TEHNOLOGIES S.R.L.

1. Informaţii generale privind S.C. TRITON TEHNOLOGIES S.R.L.

Societatea comercială romano-belgiană Triton Tehnologies S.R.L., cu sediul în Constanta

este o societate comercială constituită în baza art. 2, alin. e, din legea 31 din anul 1991 privind
societăţile comerciale republicată, fiind un agent economic privat, cu personalitate juridică având
capital Belgian şi care a luat fiinţă în anul 1992.
Forma societăţii este cea cu răspundere limitată, ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu
patrimoniul social, iar asociaţii sunt obligaţi numai la plata părţilor sociale.
Societatea cu răspundere limitată “Triton Tehnologies“ este înfiinţată de asociaţii:
- Societatea comercială “Gestinov SA”, cu sediul în Belgia, şi
- Georges Frere, cetăţean belgian, cu domiciliul în Belgia.
Capitalul social al firmei este de 6.742.794 mii lei, aportul la acesta fiind realizat astfel :
- 99,9941 % firma Gestinov SA
- 0,0059% Georges Frere.
Durata societăţii este nedeterminată.
Firma îşi desfăşoară activitatea la sediul social al firmei din Constanta, Bdul Dorobanţilor,
nr. 669.Societatea a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului din judeţul Constanta în anul
1992. Aceasta are ca scop producerea de bunuri materiale şi efectuarea de acte şi fapte de comerţ cu
respectarea dispoziţiilor legale.

2. Obiectul de activitate

Produce : Electromotoare de mica putere pentru bunurile de larg consum cum ar fi :

√ Masini de rasnit cafeaua ;
√ mixere de bucatarie;
√ storcatoare de fructe .

Obiectul de activitate al societăţii este următorul:

- activităţi de producţie industrială, prin prelucrări mecanice, a unor produse din metal,
comercializarea acestor produse en gros şi en-detaille;
- import-export de produse industriale, de bunuri de larg consum, de bunuri alimentare

3
 şi nealimentare, de uz casnic sau industrial, produse şi materii prime, comercializarea acestora,
en gros sau la preţ cu amănuntul, potrivit dispoziţiilor legale;
- cooperarea cu diferite firme din ţară şi străinătate în scopul realizării unei activităţi
economice specifice, în vederea creşterii calităţii produselor, diversificării acestora, introducerii
de noi tehnologii şi modernizări, aprovizionării şi desfacerii unor produse şi materiale;
- transportul de mărfuri şi persoane, service, reparaţii şi întreţinere.
Obiectul de activitate al societăţii poate fi completat sau modificat prin hotărârea asociaţilor
şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Explicit activitatea desfăşurată este producţia industrială, prin prelucrare mecanică, şi
anume: producerea pieselor de schimb pentru maşinile de injectat plastic.
Procesul tehnologic constă într-o succesiune de operaţii bine stabilite, prin care materia
primă, materialul sau semifabricatul le parcurge suferind transformări pentru ca în final să se ajungă
la produsul finit .
Activitatea desfăşurată de societate este exclusiv de comerţ exterior, firma nu lucrează
pentru piaţa românească, producţia realizată este destinată partenerului belgian.
Aceste produse finite se comercializează prin intermediul contractului de lohn încheiat cu
firma PMT SA din Belgia. Firma Triton importă de la partenerul său belgian materia primă
necesară realizării pieselor de schimb executate, pentru care firma PMT va plăti manopera. Pe lângă
materia primă şi furniturile necesare procesului de producţie, firma executantă va primi şi desenele
necesare pentru executarea pieselor.
Transportul extern al mărfurilor exportate este efectuat pe cale rutieră, cu camionul firmei
PMT SA.
Utilajele de producţie, respectiv strungurile sunt modernizate, ele lucrând conectate la
calculator, acesta având implementat program special care asistă operaţiile executate de utilaj la
parametrii setaţi ai programului informatic.

3. Structura de activitate

Activitatea societăţii este realizată prin intermediul compartimentelor sale, atât a celor
funcţionale cât şi a celor de exploatare. Aceste servicii sunt: administrativ, P.P.U.P
(Programarea, Pregătirea şi Urmărirea Producţiei ), financiar-contabil şi proiectare şi nu în
ultimul rând atelierul.

.3.1. Structura de exploatare

4
 La baza structurii de exploatare stă atelierul societăţii ce îndeplineşte următoarele obiective:
- Asigură realizarea ritmică a producţiei şi muncii, răspunde de realizarea programului de
producţie la termenele stabilite;
- Coordonează şi organizează în bune condiţii procesul de producţie la fiecare loc de muncă
pentru realizarea producţiei la toţi indicatorii planificaţi;
- Urmăreşte permanent şi ia măsurile corespunzătoare ca locurile de muncă să fie asigurate cu
materii prime, materiale, semifabricate, documentaţie, SDV-uri şi AMC-uri necesare executării şi
realizării ritmice a producţiei;
- Ia măsuri şi răspunde de respectarea tehnologiilor prevăzute în documentaţie, utilizarea şi
omologarea SDV-urilor şi colaborează cu biroul proiectare pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea
acestora.
Şeful de atelier analizează zilnic rezultatele obţinute de fiecare muncitor şi dispune măsuri,
dacă este cazul, astfel încât fiecare muncitor să-şi poată realiza sarcinile şi ia măsuri de încadrare în
consumurile specifice şi urmăreşte reducerea şi optimizarea acestora.
Tot acesta organizează fiecare loc de muncă, supraveghează şi îndrumă fiecare muncitor în
vederea însuşirii cunoştinţelor şi deprinderii necesare executării în bune condiţii a sarcinilor de
producţie, supraveghează executarea operaţiilor pe întreg timpul executării operaţiilor.
Se iau măsuri pentru însuşirea de către membrii formaţiei de lucru a reglementărilor privind
ordinea şi disciplina tehnologică şi de muncă, a prescripţiilor de exploatare şi întreţinere a
instalaţiilor, utilajelor, precum şi a regulilor de manipulare, transport şi depozitare a materiilor
prime şi ale produselor.
Se iau măsuri pentru efectuarea la timp a operaţiilor de întreţinere şi se asigură introducerea
şi extinderea metodelor moderne de producţie si a calităţii produselor şi a lucrărilor executate.
Şeful de atelier explică unele operaţii sau manevre cu grad de dificultate sporit până la
însuşirea acestora de către salariaţii din subordine şi mai îndeplineşte următoarele sarcini precum:
- Verifică şi rezolvă operativ sesizările salariaţilor din subordine privind caracteristicile
calitative ale materiilor prime, materialelor şi sculelor utilizate în fabricaţie care nu corespund
standardelor, normelor sau caietelor de sarcini.
- Ia măsuri de conservare a calităţii produselor la locurile de muncă, opreşte executarea
operaţiilor în cazul constatării unor abateri grave de la normele de calitate.
- Organizează în cadrul colectivului de muncă discutarea cazurilor de încălcare a normelor
de calitate a cazurilor de rebuturi şi a măsurilor ce trebuie luate pentru evitarea acestora.
Asigurarea creşterii productivităţii muncii, a aplicării corecte a normelor de protecţia muncii
ajută la obţinerea unor rezultate satisfăcătoare în muncă.

5
 Şeful atelierului mai are şi o serie de răspunderi în ceea ce priveşte realizarea în condiţii
optime a sarcinilor de producţie în sectorul condus şi participă la activitatea de normare operativă a
muncii.
Asigurarea desfăşurării activităţii de producţie în deplină securitate, cu respectarea integrală
a măsurilor de protecţia muncii şi PSI conduce la încrederea acordată de către muncitori sistemului
de lucru.
Instruirea salariaţilor din formaţie şi supravegherea strictă a reglementărilor privind protecţia
muncii, a regulilor de igiena muncii şi PSI este unul din obiectivele urmărite de către şeful de
atelier, alături de verificarea însuşirii regulilor de protecţia muncii de către membrii formaţiei de
lucru pe care o conduce.
Se iau măsuri pentru funcţionarea neîntreruptă şi în deplina siguranţă a instalaţiilor şi
maşinilor, prevenirea accidentelor şi a incendiilor.
Conducătorului atelierului ia măsuri de dotare a locurilor de muncă cu prescripţiile tehnice
de exploatare necesare, de efectuare la timp a reviziilor tehnice şi reparaţiilor planificate, de luare a
tuturor măsurilor pentru evitarea oricăror avarii sau întreruperi accidentale şi de utilizare a
echipamentului de protecţie şi de lucru prevăzute în normele specifice fiecărui loc de muncă.

Structura funcţională

În cadrul serviciului administrativ funcţionarul are următoarele sarcini :

Participă la întocmirea planului de aprovizionare cu materiale de întreţinere, piese de
schimb, gospodăresc şi rechizite.
Împreună cu serviciul tehnic (proiectare) asigură organizarea, păstrarea şi clasarea în arhivă
a documentaţiei originale de bază si auxiliare.
Coordonează activitatea de elaborare a planului de paza a obiectivelor şi bunurilor societăţii,
stabilind modul de efectuare a acestuia, precum şi necesarul de amenajări, instalaţii şi mijloace
tehnice de pază si alarmare pe care îl reprezintă spre avizare organelor în drept.
Împreună cu biroul tehnic recrutează, intervievează şi selectează angajaţi pentru posturile
vacante.
Întocmeşte pontajul pentru personalul societăţii care nu-şi desfăşoară activitatea în secţia
uzinaj.
Răspunde de menţinerea ordinii si disciplinei în cadrul serviciului.

6
 Stabileşte pentru fiecare subordonat atribuţiile şi sarcinile de serviciu prin fişa postului şi
urmăreşte cum sunt duse la îndeplinire, luând măsurile ce se impun, când se constată nerespectarea
acestora.
Răspunde de respectarea legilor si actelor normative specifice domeniului propriu de
activitate.
Serviciul P.P.U.P. ( Programarea, Pregătirea şi Urmărirea Producţiei) are următoarele
atribuţii, lucrări, sarcini:
- urmărirea stocului de semifabricate,
- comandarea de semifabricate în timp util pentru fluidizarea procesului de producţie,
- lansarea şi urmărirea comenzilor de colaborare în cazul operaţiilor tehnologice executate
de alte societăţi,
- asigură la nevoie legătura cu societatea ordonatoare (prin contractul de lohn) pentru
clarificarea problemelor referitoare la desenele de execuţie,
- urmărirea execuţiei comenzilor la termenele stabilite,
- centralizarea datelor necesare în vederea expedierii coletelor,
- recepţionarea şi lansarea comenzilor în atelier,
- întocmirea centralizatoarelor pe comenzi şi pe repere şi menţinerea acestora la zi,
- actualizarea comenzilor cu eventualele modificări de termene, desene, număr de bucăţi,
materiale, condiţii tehnice, etc. şi urmărirea actualizării modificărilor.
Ca limite de competenţă reprezintă societatea în relaţiile cu colaboratorii pe plan intern.
Compartimentul Financiar-contabil îndeplineşte următoarele atribuţii, lucrări, sarcini:
Aplică prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991 republicată şi a Hotărârii Guvernului nr.
704 / 14 dec.1993, pentru aprobarea regulamentului de aplicare a legii contabilităţii.
Înregistrează în contabilitate bunurile mobile şi imobile, creanţele şi datoriile.
Evidenţiază în contabilitate rezultatele inventarierii patrimoniului societăţii.
Asigură respectarea normelor contabile, stocarea, păstrarea sub forma suporţilor tehnici şi
controlul datelor înregistrate în contabilitate, privitoare la utilizarea sistemelor de prelucrare
automată a datelor.
Răspunde pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmite pentru prelucrare.
Răspunde de exactitatea datelor care stau la baza înregistrărilor în contabilitate şi care
angajează răspunderea.
Evidenţa secţiunilor contabilităţii se efectuează prin prelucrarea automată a datelor şi anume:
operaţiuni de capital, contabilitatea imobilizărilor, contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de
execuţie, contabilitatea terţilor, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor veniturilor şi

7
rezultatelor, contabilitatea angajamentelor şi a altor elemente patrimoniale, contabilitatea de
gestiune, precum şi închiderea şi deschiderea conturilor.
Reprezintă societatea în relaţiile cu toate autorităţile de stat, băncile şi alte instituţii
specializate.
Asimilat compartimentului mai sus amintit este magazia societăţii care realizează
următoarele:
- Efectuează recepţia materiilor prime şi a materialelor ce intră în societate;
- Întocmeşte actele de evidenţă a stocurilor şi le menţine la zi;
- Întocmeşte bonurile de consum pentru lansarea în fabricaţie a comenzilor;
- Eliberează materialele din magazie şi supraveghează debitarea lor când este cazul.
Marchează şi inscripţionează sub îndrumarea şefului de secţie materialele şi reperele ce intră
în societate.
Întocmeşte periodic stocurile existente în magazie.
Răspunde de îndeplinirea sarcinilor enumerate mai sus şi de depozitarea şi menţinerea
integrităţii materialelor din gestiune.
Răspunde de respectarea legilor si actelor normative specifice domeniului propriu de
activitate.
Biroul de proiectare are ca atribuţii, lucrări, sarcini:
Verificarea, adaptarea şi eventual completarea documentaţiei tehnice primite de la partenerul
său.
Stabilirea algoritmului de calcul al semifabricatelor şi a masei reperelor.
Determinarea profilului sculelor necesare prelucrării reperelor.
Întocmirea de relevee sau desene noi in funcţie de necesităţile Secţiei Uzinaj (atelier).
Realizează activităţi de proiectare legate de noi comenzi, de prototipuri şi de autodotare.
Ca limite de competenţă amintim asigurarea legăturii între secţia uzinaj şi biroul proiectare.
Răspunde de întocmirea planingului.
Răspunde de calculul dimensiunilor semifabricatelor.

8
 CAPITOLUL II

DIAGNOSTICUL FINANCIAR PE BAZA INDICATORILOR

DE RENTABILITATE SI DE POZITIE FINANCIARA

1) ANALIZA RENTABILITATII

Contul de profit si pierdere se prezintă astfel:

2008 2009
Venituri exploatare 19278324 26750690
Cheltuieli exploatare 18246072 26141898
Rezultatul din exploatare (profit) 1032252 608792
Venituri financiare 1230202 2802248
Cheltuieli financiare 688198 3582714
Rezultatul financiar (profit)(pierdere) 542009 780466
Venituri extraordinare 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0
Rezultatul extraordinar 0 0
Profit brut 1574256 0
Impozit pe profit 197748 0
Profit net 1376508 0

Asa cum rezulta din datele prezentate, in cei 2 ani de analiza, s-au inregistrat evolutii
pozitive, concretizate in cresteri valorice de la o perioada la alta.

9
 Rezultatul de exploatare a inregistrat o scadere accentuata in anul 2009 fata de 2008.
Aceste fluctuatie importanta s-au datorat,in primul rand, modificarilor neasteptate ce au afectat
negativ segmentul de piata in care actioneaza intreprinderea si a recesiunii pietei externe .
Evoluţia veniturilor, cheltuielilor şi profitului din exploatare în perioada 2008 - 2009:

Indicatori 2008 2009

Venituri exploatare 19278324 26750690
Cheltuieli exploatare 18246072 26141898
Rezultat exploatare(profit) 1.032.252 608.792

Rezultatul din exploatare evaluează rentabilitatea economică a întreprinderii şi corespunde

activităţii normale şi curente a întreprinderii (operaţiunilor curente), inclusiv operaţiunile efectuate
în exerciţiile anterioare dar aferente exerciţiului curent.
Rezultatul exploatării reflectǎ mărimea absolutǎ a rentabilităţii de exploatare, obţinutǎ prin
deducerea tuturor cheltuielilor ( plătibile şi calculabile) din veniturile exploatării (încasabile şi
calculabile).
Rezultatul aferent activitatii de exploatare a inregistrat o scadere accentuata in anul 2009 fata
de 2008. Aceste fluctuatie importanta s-au datorat, in primul rand, modificarilor ce au afectat
segmentul de piata pe care actioneaza intreprinderea, recesiunii pietei externe manifestata prin
posibila pierdere a unor clienti sau de aparitia altor societati ce prezinta o cerere diversificata si de
calitate superioara etc. Toate acestea au dus la scaderea volumului de activitate sub nivelul de
utilizare eficienta a capacitatilor de productie si a fortei de munca existente.
Rezultatul financiar a inregistrat o pierdere remarcata in fiecare exercitiu financiar. Desi
veniturile au inregistrat o crestere la nivelul anului 2009, cheltuielile au crescut intr-o masura mult
mai mare, ceea ce a generat un rezultat negativ
Evoluţia veniturilor, cheltuielilor si a rezultatului financiar in perioada 2008 - 2009:

2008 2009
Venituri financiare 1230202 2802248
Cheltuieli financiare 688198 3582714
542009
Rezultat financiar (profit/pierdere) -780466

Derularea de operatiuni cu caracter financiar constituie calea principala de a asigura

migrarea capitalului sub forma plasarii celui temporar disponibil sau atragerii celui necesar. De
aceea, activitatea financiara prezinta o importanta deosebita pentru asigurarea flexibilitatii si

10
mobilitatii capitalului, iar daca este bine orientata, poate conduce la obtinerea de profituri insemnate
de catre agentul economic implicat.
De-a lungul perioadei analizate, rezultatul financiar a reprezentat o pierdere ce s-a remarcat
in fiecare exercitiu financiar. Desi veniturile au inregistrat o crestere la nivelul anului 2009,
cheltuielile au crescut intr-o masura mult mai mare, ceea ce a generat un rezultat negativ.
Rezultatul financiar exprima contributia (pozitiva sau negativa) a operatiunilor financiare
in rezultatul global.
Rezultatul extraordinar, determinat ca diferenta intre veniturile si cheltuielile
extraordinare. In 2008 si 2009 rezultatul a fost nul ca urmare a reducerii cheltuielilor si a veniturilor
la valoarea 0.

Evoluţia veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatului brut în perioada 2008 - 2009:

Indicatori 2008 2009

Venituri totale 20508526 29552938
Cheltuieli totale 18934270 29724612

1.574.256 171.674
Rezultat brut (profit / pierdere)

Desi veniturile au inregistrat o crestere foarte buna la nivelul anului 2009, cheltuielile au
crescut alarmant demult generand o scaderea dramatic de mult a rezultatul brut .

2.1.2. ANALIZA VENITURILOR

Controlul conturilor de venituri este asigurat prin controlul posturilor corespondente

din bilanţ.
Structura veniturilor pe categorii în perioada 2008 – 2009 se prezintă astfel:

Venituri Exploatare Financiare Extraordinare Total

2008 19278324 1230202 0 20508526
2009 26750690 2802248 0 29552938

Din datele prezentate se relevă următoarele aspecte:

Faţă de realizările anului 2008, veniturile societăţii, în anul 2009, au crescut;
Cauzele principale care au determinat cresterea veniturilor au fost:

11
 - Prezenta resurselor financiare;
- Detinerea monopolului in ceea ce priveste importul si exportul produselor
fabricate de intreprindere;
• Majorarea veniturilor isi are originea in cresterea importanta , in preturi
comparabile , a veniturilor din activitatea de baza (exploatare) cat si din activitatea
financiara;
• Ponderea majoră în totalul veniturilor o deţin veniturile din activitatea de baza
(exploatare), care variaza intre 94% si 91%;
• Veniturile financiare participa la constituirea veniturilor totale cu procente anuale
intre 6% si 9% ;
Veniturile financiare sunt constituite in principal pe seama dobanzilor incasate pentru
disponibilitatile din banci , precum si din diferentele favorabile de curs valutar;
Veniturile extraordinare sunt 0.

Veniturile din exploatare au următoarea structură:

INDICATORI 2008 2009

Cifra de afaceri 18890528 25356402
Variaţia stocurilor - sold creditor 376692 872678
Alte venituri din exploatare 11104 521610
TOTAL 19280326 26752693

Se observa o majorare substantiala a cifrei de afaceri ceea ce inseamna o crestere a

incasarilor datorata imbunatatirii calitati produselor fabricate si a politici si marketing-ului adecvat.
Cresterea variatiei stocurilor se datoreaza cresterii costurilor.
Evolutia favorabila a altor venituri din exploatare a atenuat consecintele negative ale
celorlalte categorii de venituri, astfel ca la nivelul veniturilor totale evolutia a fost pozitiva.

Veniturile financiare au următoarea structură:

INDICATORI Exerciţiul financiar 2008 Exerciţiul financiar 2009

Venituri din dobânzi 7610 4408
Alte venituri financiare 1222592 2797840
Venituri financiare TOTAL: 1230202 2802248

Veniturile financiare in anul 2009 au inregistrat o crestere semnificativa fata de 2008, fiind
generate de sconturile primite si de efectele modificarii cursului de schimb valutar.

2.1.3. ANALIZA CHELTUIELILOR

12
 Analiza cheltuielilor realizate in structuri este asigurat prin controlul posturilor
corespondente din bilanţ. S-a asigurat că aceste conturi au fost evidenţiate după natura lor şi că
închiderea conturilor de cheltuieli s-a efectuat în conformitate cu prevederile Regulamentului de
aplicare a Legii Contabilităţii nr. 82/1991.

Structura cheltuielilor pe categorii în perioada 2008 – 2009 se prezintă astfel:

Cheltuieli Exploatare Financiare Extraordinare Total

2008 18.246.072 688.198 0 18934270
2009 26.141.898 3.582.714 0 29724612

Din datele prezentate rezultă:

Ponderea majoră în totalul cheltuielilor o deţin cheltuielile din exploatare;

Cresterea cheltuielilor de exploatare de la un an la altul s-a datorat cresterii costurilor de
productie.
Principala cauza care a condus la majorarea costurilor a constituit-o continua crestere a
preturilor la materii prime, materiale consumabile, energie electrica, gaze naturale, majorarea
cheltuielilor aferente personalului si prestatiilor externe.
Societatea a înregistrat cheltuieli financiare foarte scazute in anul 2008, cea mai mare
partea a acestora provenind din diferentele nefavorabile de curs valutar, insa in 2009 cheltuielile
financiare au crescut alarmant de mult.
Cheltuielile extraordinare au inregistrat valoari nule in 2008 si 2009 determinate de
majorarea ratei dobanzilor aferente creditelor bancare, influentelor nefavorabile din deprecierea
continua a cursului de schimb valutar, amortizarii aferente gradului de neutilizare.

Evoluţia cheltuielilor de exploatare pe categorii de cheltuieli este următoarea:

Categorie de cheltuieli 2008 2009

Cheltuieli cu materiile prime şi consumabile 1.116.178 2.884.180
Alte cheltuieli materiale 1.201.054 1.877.408
Cheltuieli cu energia şi apa 192.962 597.840
Cheltuieli cu salariile şi cu asigurările sociale 6.403.798 9.046.284
Cheltuieli privind prestaţiile externe 4.498.872 9.528.738
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte 315.826 529.956
Cheltuieli cu despăgubirile, donaţiile 97.780 369.286
Ajustarea valorii imobilizărilor corporale 1.050.454 1.308.206
Ajustarea valorii activelor circulante 3.369.148 0

Urmărind evoluţia ponderilor categoriilor de cheltuieli în totalul cheltuielilor de exploatare,

se observă:
√ ponderea cea mai ridicată în totalul cheltuielilor de exploatare o deţin cheltuielilor
cu personalul.

13
 Cresterea ponderii de la 34% in 2008 la 35% in 2009 a cheltuielilor cu salariile si asigurarile
sociale arata ca personalul nu a cunoscut o reducere, dimpotriva numarul de personal a crescut fata
de anul 2008 demonstrând preocuparea conducerii societăţii pentru stimularea activităţii salariaţilor.
√ de asemenea o pondere mare în totalul cheltuielilor de exploatare o deţin
cheltuielile privind prestaţiile externe externe intre 25% si 37%, cheltuieli specifice
activitatii societatii, care au devenit absolut necesare pentru îmbunătăţirea activităţii întreprinderii, a
calităţii produselor sale, pentru promovarea întreprinderii şi ameliorarea imaginii sale;
√ cresterea cheltuielilor materiale in 2009 fata de 2008 datorită cresterii volumului
producţie;
√ majorarea cheltuielilor cu impozitele locale ca urmare a accentuării fiscalităţii,
extinderii bazei impozabile si majorarea acesteia.

2.1.4. Analiza rezultatelor pe baza tabloului

Soldurilor Intermediare de Gestiune

Rezultatul brut al exercitiului reprezinta suma rezultatelor din activitatea de exploatare,

financiara si extraordinara: (Rb = rezultatul brut al exercitiului)
Rb = RE + RF + Rex
Analiza structurala a rezultatului brut se realizeaza pe baza metodei balantiere.
In analiza structurala a rezultatelor intreprinderii bazata pe gruparea veniturilor si cheltuielilor
dupa natura lor se pot utiliza soldurile intermediare de gestiune (SIG), avand ca sursa de informatii
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (Tabloul SIG).

Nr Exercitiu financiar
crt Indicatori Pozitiein CPP 2008 2009
1 V. din vanz. marfurilor (ct. 707) 03 0 0
2 Ch. privind marfurile (ct. 607) 13 0 0
3 Marja comerciala (rd.1 -2) 0 0
Productia vanduta
4 18.890.528 25.356.402
(ct. 701-706+ct.708) 02
5 Variatia stocurilor (+/-)(ct.711) 05 / 06 376.692 872678
6 Prod. imobilizata (ct. 721+722) 07 0 0
7 Productia exercitiului (rd.4+5+6) 19.267.220 26.229.080
Consumuri intermediare, res-pectiv
8 10+11+12+24 7.009.066 14.888.166
chelt. provenite de la terti
9 Valoarea adaugata (rd.3+7-8) 12.260.854 11.340.914

14
 V. in subventii de exploatare aferente
10 04 0 0
CA nete (ct.7411)
Cheltuieli cu impozitele si taxele (gr.
11 315.826 529.956
63) 25
12 Cheltuieli cu personalul (gr.64+ct.621) 14 6.403.798 9.046.284
Excedentul brut din expl. (rd.9+10-
13 5.541.230 1.764.674
11-12)

14 Alte venituri din exploatare 08+ 19 +22 + 29 13.804 521.610

15 Alte cheltuieli din exploatare 26 97.780 369.286
16 Ajustari 18+21+28 4.419.602 1.308.206
17 Rez. din exploatare (rd.13+14-15-16) 1.032.252 608.792
18 Venituri financiare 38 1.230.202 2.802.248
19 Cheltuieli financiare 47 688.198 3.582.714
20 Rez. curent (rd.17+18-19) 1.574.256 - 171.674
21 Venituri extraordinare 52 0 0
22 Cheltuieli extraordinare 53 0 0
23 Rez. extraordinar (rd. 21-22) 0 0
24 Rez. brut al ex. (rd. 20+23) 1.574.256 - 171.674
25 Impozitul pe profit 60 197.748 7.048
26 Rez net al ex. (rd. 24-25) 1.376.508 - 178.722

Informatiile oferite de tabloului SIG sunt utile atat managerilor firmei, cat si investitorilor de
capital (actionari si creditori).
Diminuarea VA in 2009 este rezultatul scaderii mai accentuate a productiei exercitiului
decat cea a consumurilor intermediare. Scaderea productiei exercitiului se datoreaza in special
micsorarii productiei vandute lucru care a generat efecte nefavorabile asupra profitului .
In 2009 excedentul brut din exploatarea a inregistrat o scadere ca urmare a scaderii valorii
adaugate.
Tot in 2009 se inregistreaza o scadere a rezultatului de exploatare reflectand o inrautatire a
activitatii din exploatare.
In 2009 se inregistreaza pierdere din activitatea curenta datorita cheltuielilor financiare
foarte mari.Activitatea curenta in 2009 cunoaste o inrautatire scazand cu 1.402.582 mii lei .
In ansamblu intreprinderea inregistreaza o reducere a profitului .

Principalele obiective în cadrul analizei pe baza ratelor constau în studierea şi interpretarea

a cel puţin trei dimensiuni financiare: rentabilitate, lichiditate şi structura financiară.

15
 1. Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice şi financiare ale
întreprinderii, permiţând compararea performanţelor industriale şi comerciale ale acestora.
Ratele de rentabilitate măsoară rezultatele obţinute în raport cu activitatea
întreprinderii (rentabilitatea comercială) şi a mijloacelor economice (rentabilitatea
economică) sau financiare (rentabilitatea financiară).

Indicatori de rentabilitate
Elemente 2008 2009
Rentabilitatea financiară netă (Rezultatul
net / Capitaluri proprii) 0.11 0
Rentabilitatea înainte de impozitare
(Rezultatul curent înainte de impozitare / 0.12 0.01
Capitaluri proprii )

2.1.5 ANALIZA RATEI RENTABILITATII COMERCIALE

Rata rentabilităţii comerciale exprimă eficienţa activităţii comerciale a întreprinderii,

asigurând legătura dintre profitul şi cifra de afaceri netă. În literatura de specialitate există mai
multe moduri de calcul al acestei rate de rentabilitate, dar cele mai utilizate sunt următoarele:
P
a) Rc = r ×100
CA

P
b) R = o ×100
M b CA

P
c) Rcn = n ×100
CA

unde: R c = rata rentabilitatii comerciale

R cn = rata rentabilitatii comerciale nete
R M b = Rata marjei brute din vanzari
CA = cifra de afaceri neta
Pr = profit aferent cifrei de afaceri nete
Po = profit operational
Pn = profit net

16
 In cazul intreprinderilor mari romanesti se recomanda, prin legislatia actuala din domeniul
contabilitatii, prezentarea situatiilor financiare a anumitor indicatori care reflecta performantele
economico-financiare ale acestora, printre care si rata marjei brute din vanzari.
Principala limita a acestor rate de rentabilitate in caracterizarea performantei la nivel
microeconomic, este generata de faptul ca se calculeaza pe baza profitului contabil, deci va fi
influentata semnificativ de politicile si practicile contabile utilizate de intreprindere (metoda de
amortizare a activelor fixe, metoda de evaluare a stocurilor, politica de provizioane etc).
Analiza factoriala a ratei rentabilitatii comerciale se poate efectua pe baza modelelor:

∑qvi × pi − ∑qvi ×ci  ∑qvi ×ci 

I. Rc = ×100 = 1 − ×100
∑qvi × pi  ∑qvi × pi 
 

∑g i ×rc
II. Rc = i ; r = pi −ci ×100
ci
100 pi

Rata marjei brute din vanzari reflecta ponderea profitului operationalin cadrul cifrei de
afaceri nete. Aceasta rata de rentabilitate reflecta politica comerciala aintreprinderii si capacitatea
acesteia de a controla costurile de productie. Nivelul marjei de profit depinde de natura activitatii,
dimensiunea, capacitatea tehnica si performantele acesteia, cota de piata detinuta, mediul
concurential national si international etc.
Pentru analiza de tip factorial vom utiliza urmatoarul model de analiza a ratei marjei brute din
vanzari:

Po ∑ q vi × p i − ∑ q vi × c pi ∑ q vi × c pi
R Mb = × 100 = ×100 = (1 − ) ×100
CA ∑ q vi × p i ∑ q vi × p i

Nivelul ratei rentabilitatii comerciale este influentat de structura productiei vandute, costul de
productie unitar si pretul mediu de vanzare (exclusiv TVA).

Nr. Exercitiul financiar Modificare

Crt. Indicatori Simbol 2008 2009 ∆
18.890.52 25.356.402
1 Cifra de afaceri neta ∑qv x p 8 6.465.874
Costul bunurilor vandute si 17.782.87
24.747.610 6.964.738
2 serviciilor prestate ∑qv x cp 2
Profit Operational (marja bruta
3 aferenta CA) Po 1.107.656 608.792 - 498.864
4 Indicele mediu al preturilor Ip - 121 %
Indicele mediu al costurilor de
5 productie Icp - 118%
17
6 Cifra de afaceri recalculata (1/4) ∑qv1 / p0 - 20.955.704
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri
7 recalculate ∑qv1 / cp0 - 20.972.255
Rata marjei brute din vanzari (rata
8 rentabilitatii comerciale) RMb 5,9 % 2,40 % -3,5 %

Metodologia de cuantificare a variatiei ratei marjei brute din vanzari si a influentelor

factorilor, este urmatoarea:
∆R =R −R = 30 .36 % − 31 .99 % = −1.63 %
Mb Mb
1
Mb
0 2,40 – 5,9 = - 3,5
din care datorita:

a) Influentei modificarii structurii productiei vandute:

∑q v ×c p ∑q v ×c p
1 0 ) ×100 −(1 − 0 0 623 .542 662 .809
∆g = (1 − ) ×100 = (1 − ) ×100 −(1 − ) ×100 =
∑q v ×p ∑q v ×p 894 .510 911 .067
1 0 0 0
= 30 .29 % −27 .25 % = +3.04 %

∆ g = (1- 20.972.255 / 20.955.704 )*100 – 5,9 =

∆ g = (1- 1,0007)*100 –5,9=0,0007*100 – 0,059 =0,07– 0,059

∆ g = 1,1 %

b) Influentei modificarii preturilor de vanzare pe produse:

∑q v ×c p ∑q v ×c p
1 0 1 0 623 .542 623 .542
∆p = (1 − ) ×100 −(1 − ) ×100 = (1 − ) ×100 −(1 − ) ×100 =
∑q v ×p ∑q v ×p 1.082 .357 894 .510
1 1 1 0
= 42 .39 % −30 .29 % = +12 .10 %

∆ p = (1 – 20.972.255 / 25.356.402 ) 100 – 0,07 =

∆ p = (1- 0,827)*100 –0,07= 17,29 % - 7% = 10,29 %

∆ p = +10,29 %

c) Influentei modificarii costurilor de productie pe produse:

∑q v ×c p ∑q v ×c p
1 1 ) ×100 −(1 − 1 0 735 .780 623 .542
∆c = (1 − ) ×100 = (1 − ) ×100 −(1 − ) ×100 =
∑q v ×p ∑q v ×p 1.082 .357 1.082 .357
1 1 1 1
= 32 .02 % −42 .39 % = −10 .37 %

∆ c = (1- 24.747.610 / 25.356.402 )*100 – 17,29 =

∆ c =(1- 0,975)*100 –17,29 =2,40–17,29= -14,889 %

18
∆ c = - 14,889 %
∆ g 1,1 %
∆ p +10,29%
∆ c -14,889 %

Se constata reducerea ratei marjei brute din vanzari cu aproximativ 24% in anul 2009 comparativ
cu anul 2008. Descresterea ratei a fost determinata de influentele negative determinate de cresterea
costurilor de productie. Contributia nefavorabila a modificarii structurii cifrei de afaceri nete este efectul
majorarii ponderii produselor mai putin profitabile decat media pe intreprindere in anul anterior.
Majorarea preturilor de vanzare influenteaza pozitiv rata marjei brute cu 10,29 % reflectand
efectul imbunatatirii calitatii produselor si serviciilor, politicii comerciale a intreprinderii.
Luand in considerare dinamica similara a costurilor de productie pe produse si a preturilor de
vanzare, apreciem ca majorarea costurilor si deci influenta negativa de -14,889 % a acestui factor
asupra ratei marjei brute din vanzari, nu a fost generata de imbunatatirea calitatii produselor si
serviciilor sau alte cauze, ci de efectul inflatiei, ceea ce a contribuit direct la cresterea cheltuielilor
cu materiile prime si materialele consumate, cheltuielilor cu personalul, cheltuielilor administrative
si a celor de desfacere etc.

Micsorarea ratei marjei brute din vanzari semnifica diminuarea eficientei activitatii
comerciale a intreprinderii si insuficienta controlului costurilor aferente vanzarilor, deci un semnal
negativ pentru investitori.

2.1.6. ANALIZA RATEI RENTABILITATII ECONOMICE

Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilităţii economice, pune în
evidenţă performanţele utilizării activului total al unei întreprinderi, respectiv a capitalului investit
pentru obţinerea acestor performanţe.
Literatura de specialitate oferă mai multe modalităţi de calcul pentru rata rentabilităţii
economice (Re):

Excedent brut al exp loat ării ( EBE )

Re = ×100
Active totale ( At )

sau

19
 Pro fit brut
Re = ×100
At

Construirea ratei pe baza unui anumit rezultat determină o viziune specifică semnificaţiei
rezultatului:
 utilizarea rezultatului exploatării va determina o rată independentă atât de
politica fiscală şi de structura capitalurilor (politica de finanţare) cât şi de fluxurile extraordinare
 dacă rata rentabilităţii economice va fi construită pe baza excedentului brut
al exploatării (EBE), va fi independentă şi de politica privind amortizarea capitalului tehnic, pe
lângă elementele menţionate anterior;
 folosirea profitului brut este utilă managerilor întreprinderii şi va determina un
nivel mai ridicat al ratei, în măsura în care celelalte două activităţi (financiară şi extraordinară) aduc
profit; această variantă este mai puţin utilizată.

- mii lei-
Nr Exercitiul financiar Modificare
Crt Indicatori Simbol 2008 2009 ∆
Rata marjei brute din vanzari
1 (rata rentabilitatii comerciale) 5,9 % 2,4 % - 3,5 %
2 Cifra de afaceri neta ∑qv x p 18.890.528 25.356.402 6.465.874
3 Active imobilizate Ai 16.741.648 15.510.342 - 1.231.306
4 Active circulante Ac 19.833.878 29.501.460 9.667.582
5 Total activ At 36.575.526 45.011.802 8.436.276
6 CA/Ai CA/Ai 1,128 1,634 0,506
7 CA/Ac CA/Ac 0,952 0,859 - 0,093
8 CA/At CA/At 0,516 0,563 0,0473
9 Rata rentabilitatii economice Re 16,7 18,9 2,23

Rc
Re
Re== Profit / At ; Rc = Profit / CA
1 + 1
CA CA
Ai Ac 20
 * 100

∆ Re = Re1 – Reo = 18,9 – 16,7 = 2,23

∆ Re = 2,23

Nivelul rentabilitatii economice a cunoscut o crestere in 2009 fata de 2008 datorata

influentelor pozitive ale randamentului activelor circulante si rentabilitatii comerciale, adica a
crescut capacitatea economica efectiv investita
Cresterea randamentului activelor circulante arata eficienta in utilizarea activelor.
Majorarea rentabilitatii economice reflecta faptul ca intreprinderea isi permite remunerarea
actionarilor si creditorilor, intreprinderea putandu-se baza atat pe fonduri proprii cat si pe
imprumuturi.
Eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a întreprinderii a crescut .

1Influenta modificarii randamentului activelor imobilizate:

Rc0
− Re0
1 1
+ = (5,9 / 1,66163 –16,7) = 3,55073 – 16,7 = - 13,1492 %
CA1 CA0
Ai1 Ac0

2. Influenta modificarii rotatiei activelor circulante:

Rc0 Rc0
−
1 1 1 1
+ + = 5,9 / 1,775035 + 13,1492 =3,3238+13,1492= + 16,473%
CA1 CA1 CA1 CA0
Ai1 Ac1 Ai1 Ac 0

3. Influenta ratei rentabilitatii comerciale:

21
 R c1 − R c 0
= (-3,5 / 1,775) = - 1,9718 %
1 1
+
CA1 CA1
Ai 1 Ac 1

1 1 At
, unde + = 1 = VR1
CA1 CA1 CA1 =45.011.802 / 25.356.402 = 1,775
Ai1 Ac1

Randamentului activelor imobilizate -13.1492

Rotatia activelor circulante +16.473

Rata rentabilitatii comerciale -1.9718

Nivelul rentabilitatii economice cunoaste o reducere de 2,23 % datorata influentelor negative

ale randamentului activelor imobilizate si activelor circulante si rentabilitatii comerciale. Reducerea
randamentului activelor imobilizate cu 13,149 % si cresterea randamentului activelor circulante cu
16,473 % arata ineficienta in utilizarea activelor.

Rata rentabilitatii comerciale influenteaza rentabilitatea economica cu –1,9718 %, aceasta

explicandu-se datorita cresterii costurilor de productie, reducerii structurii vanzarilor si cresterii
preturilor de vanzare .

2.1.7. ANALIZA RATEI RENTABILITATII FINANCIARE

NR.
INDICATORI 2008 2009
CRT
1 Active totale 36.778.554 49.016.928
2 Capitalul propriu 12.667.940 12.489.224
3 Venituri totale 20.508.526 29.552.938
4 Profitul net 1.376.508 178.722

22
 Pn 0
Rf 0 = × 100 = 8,026% 10,87 %
Kp 0

Pn 1
Rf 1 = × 100 = 13,047% 1,43 %
Kp1

∆ Rf = Rf1 – Rf0 = 1,431 – 10,68% = - 9,44 %

Indicatori 2008 2009

Rata rentabilitatii financiare 10,87 1,43

Rata de rentabilitate financiara masoara randamentul capitalurilor proprii.

Analizand comparativ cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a scazut
de la o perioada la alta cu 0,4825 ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila.

1. Influenta vitezei de rotatie a activelor totale:

Vt Vt 1 At 0 Pn 0 Vt At Pn
∆ = × × × 100 − 0 × 0 × 0 × 100 = − 0,837%
At At1 Cp 0 Vt 0 At 0 Cp 0 Vt 0

Vt Vt 1 At 0 Pn 0 Vt At Pn
∆ = × × × 100 − 0 × 0 × 0 × 100 = − 0,837% (29.552.938/49.016.928)*( 36.7
At At1 Cp 0 Vt 0 At 0 Cp 0 Vt 0
78.554 / 12.667.940 )*( 1.376.508 /20.508.526) –
- 0,1068 % = (0,60*2,90*6,71) - 10,687 =

Vt Vt 1 At 0 Pn 0 Vt At Pn
∆ = × × × 100 − 0 × 0 × 0 × 100 = − 0,837% 11,67 % – 10,687 = 0,82 %
At At1 Cp 0 Vt 0 At 0 Cp 0 Vt 0

Vt Vt 1 At 0 Pn 0 Vt At Pn
∆ = × × × 100 − 0 × 0 × 0 × 100 = − 0,837% + 0,82 %
At At1 Cp 0 Vt 0 At 0 Cp 0 Vt 0

2. Influenta factorului de multiplicare a capitalului propriu:

At Vt 1 At1 Pn 0 Vt At Pn
∆ = × × × 100 − 1 × 0 × 0 × 100 = 1,022%
Kp At1 Kp1 Vt 0 At1 Kp 0 Vt 0

At Vt 1 At1 Pn 0 Vt At Pn
∆ = × × × 100 − 1 × 0 × 0 × 100 = 1,022% (29.552.938/49.016.928)
Kp At1 Kp1 Vt 0 At1 Kp 0 Vt 0
*(49.016.928/12.489.224)*( 1.376.508/20.508.526) –
- 0,11748 = (0,60291 * 3,9247 * 0,06711)*100 – 11,67 =
At Vt 1 At1 Pn 0 Vt At Pn
∆ = × × × 100 − 1 × 0 × 0 × 100 = 1,022% 15,80085 – 11,67
Kp At1 Kp1 Vt 0 At1 Kp 0 Vt 0

23
 At Vt 1 At1 Pn 0 Vt At Pn
∆ = × × × 100 − 1 × 0 × 0 × 100 = 1,022% + 4,13 %
Kp At1 Kp1 Vt 0 At1 Kp 0 Vt 0

3. Influenta profitului net la 1 leu venituri totale:

Pn Vt 1 At1 Pn 1 Vt At Pn
∆ = × × × 100 − 1 × 1 × 0 × 100 = 3,163%
Vt At1 Kp1 Vt 1 At1 Kp1 Vt 0

Pn Vt 1 At1 Pn 1 Vt 1 At1 Pn 0
∆ = × × × 100 − × × × 100 = 3,163% 1,413 - 15,80085
Vt At1 Kp1 Vt 1 At1 Kp1 Vt 0
Pn Vt 1 At1 Pn 1 Vt 1 At1 Pn 0
∆ = × × × 100 − × × × 100 = 3,163% - 14,39 %
Vt At1 Kp1 Vt 1 At1 Kp1 Vt 0

Pn Vt 1 At 1 Pn 1 Vt At Pn
∆ = × 100 − 1 × 1 × 0 × 100 = 3,163%
×-14.39× %
Vt At1 Kp1 Vt 1 At1 Kp1 Vt 0
At Vt 1 At1 Pn 0 Vt At Pn
∆ = × × 100 − 1 × 0 × 0 × 100 = 1,022%
× +4.13%
Kp At1 Kp1 Vt 0 At1 Kp 0 Vt 0
Vt Vt 1 At 0 Pn 0 Vt 0 At 0 Pn 0
∆ = × × 0.82× 100
% − × × × 100 = − 0,837%
At At1 Cp 0 Vt 0 At 0 Cp 0 Vt 0

Analizand comparativ cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a scazut
de la o perioada la alta cu 9,44 %, ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila.
Viteza de rotatie a activelor totale a dus la reducerea ratei rentabilitatii financiare cu 14,39 %,
ceea ce arata ineficienta in utilizarea activelor. Pentru o mai buna interpretare se recomanda analiza
vitezelor de rotatie pe principalele categorii de active, si anume activele imobilizate si activele
circulante.
Factorul de multiplicare a dus la cresterea ratei rentabilitatii financiare cu 4,13%. Profitul net
la 1 leu venituri totale a dus la cresterea ratei rentabilitatii cu 0,82 %, aspect ce evidentiaza
eficienta exploatarii activitatii.

2.2 ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE

2.2.1. Analiza corelatiei FR-NFR-TN

Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară,

performanţele şi modificările poziţiei financiare ale întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de
utilizatori în luarea deciziilor economice

24
 Deciziile economice, care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare, necesită evaluarea
capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi
siguranţei generării lor.
Analiza în dinamică a indicatorilor economico – financiari se bazează pe datele furnizate de
bilanţul contabil.
Din această analiză se poate stabili un diagnostic asupra situaţiei financiare şi rentabilităţii
întreprinderii, care să permită determinarea, confirmarea sau infirmarea punctelor tari sau a celor
slabe, în manifestarea întreprinderii: de investiţii, de exploatare, de trezorerie şi de finanţare.
Pentru această analiză financiară regrupăm poziţiile din bilanţul contabil, obţinând
bilanţul financiar.

An Activ imobilizat Capital permanent

2008 16 741 648 000 67 427 940 000
2009 15 510 342 000 67 428 000 000
Datorii curente de
Stocuri şi creanţe
exploatare
2008 19 423 726 000 20 741 546 000
2009 29 345 660 000 28 517 452 000
Disponibilităţi Datorii financiare curente
2008 410 152 000 704 560 000
2009 155 800 000 984 008 000

Conform acestui tablou voi calcula cele trei mase ale bilanţului:

Fondul de rulment financiar = Capitaluri permanente – Activ imobilizat

FRF 2008 = 67 427 940 000 - 16 741 648 000 = 50.686.292.000

FRF 2009 = 67 428 000 000 - 15 510 342 000 = 51.917.658.000

Nevoia de fond de rulment = Stocuri şi creanţe – Datorii de exploatare

NFR 2008 = 19 423 726 000 - 20 741 546 000 = - 1.317.820.000

NFR 2009 = 29 345 660 000 - 28 517 452 000 = 828.208.000

Trezoreria = FRF - NFR

TN 2008 = 50.686.292.000 + 1.317.820.000 = 52.004.112.000

TN 2009 = 51.917.658.000 - 828.208.000 = 51.089.450.000

În perioada 2008 – 2009 FRF este pozitiv , întreprinderea putând să-şi acopere nevoia de
investiţii din capitalurile permanente.

25
 Trezoreria pozitivă este rezultatul echilibrului financiar, iar excedentul de finanţare se
va regăsi sub forma disponibilităţilor băneşti din conturile bancare şi din casă. Întreprinderea
dispune de lichidităţi care îi permit rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cât şi
efectuarea diverselor plasamente eficiente.

2.2.2. RATELE DE LICHIDITATE SAU DE TREZORERIE.

SITUAŢIA RATELOR DE LICHIDITATE

ACCEPTABILITATII
PERIOADA
RATA FORMULA DE CALCUL

LIMITELE
2008 2009 Indicatori
de evoluţie

RATA ACTIVE CIRCULANTE

LICHIDITATII
RLG= DATORII EXIGIBILE PE >2 0.9562 1.0345 1.01337
GENERALE
TERMEN SCURT
(CURENTE)
RATA CREANTE+DISPONIBILITATI
LICHIDITATII >1
RLR= 0.848 0.6 1.17482
REDUSE DATORII EXIGIBILE PE
(RAPIDA) TERMEN SCURT
RATA DISPONIBILITATI >
LICHIDITATII RLI= 0,65 0.0197 0.129 2.38430
DATORII IMEDIAT EXIGIBILE
IMEDIATE
RATA CAPITAL PERMANENT
FONDULUI DE RFR= > 0,3 1.1234 1.118 0.99518
ACTIV IMOBILIZAT
RULMENT

Gradul în care întreprinderea poate face faţă datoriilor pe termen scurt este dat de un sistem
de rate de lichiditate:

 Rata lichidităţii generale (Rlg) reflectă posibilitatea activelor curente de a se

transforma într-un termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile. La
nivelul unei întreprinderi situaţia se consideră favorabilă atunci când valoarea acestei rate este
cuprinsă între 2 si 2,5.

26
 La nivelul întreprinderii S.C. TRITON TEHNOLOGIES S.R.L. activele circulante au fost
la sfârşitul anului 2008 în valoare de 19.833.978 mii lei şi la sfârşitul anului 2009 de 29.501.460 mii
lei din care stocurile de 2.243.632 mii lei, iar datoriile exigibile pe termen scurt 20.741.466 mii lei
în anul 2008 şi de 3.506.988 mii lei, respectiv 28.517452 mii lei în 2009.
In 2008 nivelul indicatorului este mai mic de 1,0 , respectiv 0,95 ceea ce poate fi un semn de
alarma privind capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile scadente pe termen lung, indicand
de asemenea un capital de lucru negativ..
In 2009 nivelul indicatorului se ameioreaza , inregistrand un nivel de 1,0345 .

Rata lichidităţii reduse exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile

curente din creanţe şi disponibilităţi. Teoria economică consideră ca o rată cuprinsă între 0,8 şi 1
reprezintă o situaţie optimă în ceea ce priveşte solvabilitatea parţială.
Valoarea ratei la nivelul societăţii analizate în anul 2008 cât şi în 2009 a fost subunitară,
respectiv 0.848 şi 0.6. Aceasta înseamnă că stocurile sunt finanţate, iar în condiţiile în care
previziunile de trezorerie sunt corecte şi stocurile de care dispune societatea sunt sănătoase, faptul
că raportul este subunitar nu reflectă o situaţie nefavorabilă.
In 2008 rata fiind de 0,848 e apreciata drept corespunzatoare.

 Rata lichidităţii imediate caracterizează capacitatea de rambursare instantanee a

datoriilor, ţinând cont de încasările existente. Teoria economică apreciază corespunzătoare o rată
mai mare de 0,3. În anul 2008, întreprinderea S.C. Triton Tehnologies S.R.L. a avut o rată a
lichidităţii imediate de 0.0197, iar în anul 2009 valoarea acestei rate este de 0.1292, observându-se
creşterea de 2.38 .

 Rata fondului de rulment

În ambele perioade 2008 si 2009 rata fondului de rulment are o valoare supraunitara ceea ce
semnifica faptul ca ansamblul imobilizarilor este finantat din resurse durabile respectiv din
capitalurile permanente.
În acelasi timp se constata o diminuare a acestei rate în anul 2009 comparativ cu anul 2008 ceea
ce corespunde unei deteriorari a structurii de finantare.

 Rata solvabilităţii exprimă gradul în care întreprinderea face faţă datoriilor totale.
Prin SOLVABILITATE se înţelege capacitatea unei întreprinderi de a-şi achita toate
obligaţiile asumate faţă de terţi, atât cele cu scadenţe apropiate, cât şi cele cu scadenţe îndepărtate.

27
 O întreprindere este solvabilă când suma activelor sale investite în mijloace fixe şi active
circulante este mai mare sau cel puţin egală cu totalul pasivelor exigibile. Sub acest aspect, o
întreprindere poate fi solvabilă chiar dacă, la un moment dat, nu are capacitatea de plată şi nu
dispune de lichiditate financiară.
Lipsa capacităţii de plată şi a lichidităţii financiare pot fi temporare dacă unitatea economică
este solvabilă.
Starea de solvabilitate se asigură numai prin realizarea unei activităţi eficiente. Pierderile din
patrimoniu ca urmare a unei activităţi ineficiente aduc după sine, mai curând sau mai târziu, starea
de insolvabilitate ca termen limită de funcţionare a unei întreprinderi.
Solvabilitatea este apreciată pozitiv când indicatorul se apropie de 100%, limita minimă fiind
50%.
Valoarea raportului mai mare de 1,5 dovedeşte ca întreprinderea are capacitatea de a-
şi achita obligaţiile băneşti imediate şi îndepărtate faţă de terţi.

Activ imobilizat + Activ circulant

Solvabilitatea =
Total datorii

Rata solvabilitatii patrimoniale

1.1234 1.118 0.99518
(Activ total / Datorii totale)

Rata solvabilităţii pe termen lung la nivelul societăţii în cei doi ani analizaţi sub 1,5
evidenţiază riscul de insolvabilitate pe care şi l-au asumat furnizorii de fonduri puse la
dispoziţia întreprinderii.

RATELE PRIVIND STRUCTURA ACTIVULUI SI PASIVULUI

Ratele privind structura activului şi a pasivului stabilesc ponderea fiecărui post sau grupe de
posturi de activ sau de pasiv în totalul bilanţier.

Indicele de
EXPLICAŢII 2008 2009
evoluţie
Rata activelor imobilizate
7,062 7,933 1,12327
(Active imobilizate /Total activ) * 100
Rata imobilizărilor corporale
5,444 7,136 1,31095
(Imobilizări corporale /Total activ) * 100
Rata imobilizărilor financiare
1,195 0,393 0,32844
(Imobilizări financiare /Total activ) * 100
28
 Rata activelor circulante
69,996 69,909 0,99877
(Active circulante /total activ) * 100
Rata creanţelor
23,064 23,435 1,01607
(Creanţe /Total activ) * 100
Rata disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor
2,744 6,448 2,34993
(Disponibilităţi şi plasamente /Total activ) * 100
Rata cheltuielilor in avans 22,942 23,229 1,01248
Rata stabilităţii financiare
39,447 40,565 1,02835
(Capital permanent /Total Pasiv) * 100
Rata autonomiei financiare globale
10,986 10,555
(Capitaluri proprii /total pasiv) * 100
Rata datoriilor totale
89,014 89,445 1,00484
(Datorii totale/Total pasiv) * 100

√ Rata activelor imobilizate – masoara importanta relativa a activelor pe termen lung in

totalitatea activelor intreprinderii. Acest indicator permite aprecierea flexibilitatii financiare a firmei
in masura in care evidentiaza componenta de capital investit in active fixe.
Se observa o majorare a ratei activelor imobilizate de la 7,062 in 2008 la 7,933 in 2009 majorare
obtinandu-se din imbunatatirea tehnicii de productie, cat si ameliorarea politicilor contabile

√ Rata imobilizarilor corporale masoara ponderea capitalurilor fixe corporale ( masini/

echipamente) in cadrul activelor intreprinderii. Nivelul in crestere al indicatorului, de la 5,44 % in
2008 la 7,136 % in 2009, este influentat de politica de amortizare, politica de investitii.

√ Rata imobilizarilor financiare evidentiaza dimensiunea legaturilor si relatiilor strategice si

financiare pe care o anumita intreprindere le are cu alte entitati economice in vederea obtinerii
efectelor de sinergie sau de sustinere a cresterii externe

√ Rata activelor circulante reflecta ponderea activelor circulante in totalul activelor

intreprinderii, fiind o masura a flexibilitatii financiare in masura in care evidentiaza importanta
relativa a activelor usor de transformat in bani.

√ Rata disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor ( Rata neta de asigurare cu disponibil)

reprezinta o masura a lichiditatii interne a intreprinderii.

29
√ Rata stabilităţii financiare evidentiaza importanta relevanta a surselor de finantare pe termen
lung si trebuie corelata cu marimea activelor pe termen lung. Capitalul permanent reflecta toate
sursele de finantare pe termen lung, indiferent de sursa acestora.

√ Rata autonomiei financiare globale reprezinta o masura conservatoare de analiza a finantarii

activelor intreprinderii, evidentiind ponderea surselor proprii pe termen lung in totalul activelor.
Tinand cont ca in general nivelul de peste 33 % reprezinta o situatie de normalitate iar in 2008
indicele era de 10,98 % si in 2009 era de 10,55, rezulta o situatie nefavorabila, insa trebuie
mentionat si faptul ca indicatorul este influentat sensibil de specificul firmei si de politiica
financiara promovata de management.

√ Rata datoriilor totale masoara importanta relevanta a datoriilor indiferent de perioada de

exigibilitate. Rata este influentata tat de specificul activitatii de exploatare, cat si de structura de
finantare a intreprinderii.

2.2.4. RATELE DE INDATORARE

In activitatea pe care o desfasoara, pentru finantarea pe termen lung sau scurt, firma apeleaza
la imprumuturi bancare. O asemenea operatie nu constituie o exceptie sau intotdeauna un indiciu cu
privire la eventualele dificultati financiare.
Studierea gradului de indatorare a firmei reprezinta in primul rand o problema de gestiune
interna, prin caretrebuie sa se asigure utilizarea eficienta a creditelor contractate si asigurarea
conditiilor necesare pentru rambursarea la termen a ratelor scadente si a dobanzilor aferente. In
acelasi timp analiza gradului de indatorare a intreprinderii constituie o problema in care sunt
interesati subiecti diferiti in randul carora , bancile finantatoare ocupa un rol important.

Analiza gradului de indatorare urmareste punerea in evidenta a evolutiei acestuia intr-o

anumita perioada in vederea adaptarii politicii financiare care sa asigure indepenenta necesara. Ca
instrumente operationale, teoria si practica economica recomanda in principal ratele de indatorare.
Aceasta analiza este cu mult simplificata datorita inexistentei unor datorii contractate de firma. Se
poate calcula rata levierului care reflecta gradul in care capacitatile proprii asigura finntarea
activitatii intreprinderii.

30
 Ratele de îndatorare pun în evidenţă repartiţia capitalurilor permanente între fondurile
proprii şi cele împrumutate pe termen mediu şi lung. Se calculează prin compararea finanţării
externe prin datorii cu fondurile proprii.

Indicatori
RATE DE ÎNDATORARE 2008 2009
de evoluţie
Rata autonomiei financiare
27,85 26,02 0,93430
(capitalul propriu /capitalul permanent) * 100
Coeficientul total de îndatorare
8,1023 8,4737 1,04584
(datorii totale / capitaluri proprii)
Rata de prelevare a cheltuielilor financiare
16,78 6,13 0,36536
(cheltuieli financiare / EBE) * 100
Rata datoriilor financiare
9,41 11,02 1,17127
(Dat financiare pe TS/L / K permanente) * 100
Rata capacităţii de împrumut
2,9594 2,3607 0,79768
(capitaluri proprii / îndatorare la termen) * 100
Rata capacităţii de rambursare
82,11 224,66 2,73597
(împrumuturi pe termen lung / CAF) * 100
Costul îndatorării
0,0050 0,0309 6,20592
(cheltuieli financiare / împrumuturi totale)
Indicatorul privind acoperirea dobânzilor
(profit înaintea plăţii dobânzilor şi a impozitului pe 20,350 13,4797 0,06623
profit /cheltuiala cu dobânda)

 Coeficientul total de îndatorare sau „rata de levier” (N) reflectă gradul în care
capitalurile proprii asigură finanţarea activităţii întreprinderii şi gradul în care angajamentele sale,
pe termen scurt şi lung, sunt garantate de capitalurile proprii. Cu cât nivelul levierului este mai mare
decât 1, cu atât întreprinderea va depinde mai mult de creanţierii săi.
La sfârşitul anului 2008, nivelul ratei de îndatorare a fost de 8,102, iar în anul
2009, întreprinderea S.C. Triton Tehnologies S.R.L. a evidenţiat un nivel al
levierului de 8,47, ceea ce arată că întreprinderea depinde de finanţatorii externi.

 Rata datoriilor financiare exprimă gradul de îndatorare pe termen lung. Se consideră

ca rata datoriilor financiare trebuie să fie mai mică de 0,5 pentru ca o întreprindere să poată
beneficia în continuare de credite bancare pe termen lung şi scurt. Rata capacităţii de împrumut a

31
scăzut în 2009 de 0,79 ori, deoarece indicele de creştere a capitalurilor proprii (1,007) a fost
devansat de indicele de creştere a datoriilor financiare (1,26).

 Rata capacităţii de rambursare (rata acoperirii creditelor) exprimă capacitatea

întreprinderii de a rambursa în totalitate împrumuturile contractate pe termen lung. Se obţine prin
raportarea împrumuturilor pe termen lung la capacitatea de autofinanţare. Cu cât valoarea raportului
este mai mică (în număr de ani) cu atât mai mare va fi capacitatea de rambursare. Nivelul acoperirii
ratelor la S.C. Triton Tehnologies S.R.L. în anul 2008 a fost de 0,82 ani, iar în 2009 de 2,24 ani. Se
constată că durata de rambursare a creditelor a crescut în 2008 cu un an şi jumătate.

CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE (metoda

2008 2009
adiţională)

Rezultatul net al exerciţiului 1.376.508 0

(+) Amortizări de exploatare calculate 1.050.454 1.308.206

(=)CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE 2.426.962 1.308.206

 Rata de prelevare a cheltuielilor financiare pune în evidenţă capacitatea de plată a

costului de îndatorare. Nivelul maxim admis pentru ca întreprinderea să-şi desfăşoare activitatea in
continuare în condiţii bune este de 0,6. La nivelul societăţii analizate această rată a avut în cei 2 ani
valorile de 0,16 si 0,06. Excedentul brut de exploatare în suma de 1.787.375 mii lei în 2008 a scăzut
în 2009 la 286.000 mii lei datorită diminuării veniturilor din vânzarea bunurilor şi produselor finite.

 Indicatorul privind acoperirea dobânzilor se obţine prin compararea profitului

înaintea dobânzilor şi a impozitului pe profit la cheltuielile cu dobânzile. In anul 2008 profitul net
înaintea plăţii dobânzilor şi a impozitului pe profit a fost de 455.455 mii lei, diminuându-se în 2009
la valoarea de 234.009 lei. Raportul în cei 2 ani a fost supraunitar, ceea ce înseamnă că cheltuielile
cu dobânzile nu influenţează în sens negativ profitul întreprinderii.
- Mii lei -

INDICATORI 2008 2009

32
 REZULTATUL ÎNAINTE DE IMPOZITARE 453.217,00 216.649,00

CHELTUIELILE CU DOBÂNZILE 2.238,00 17.360,00

REZULTATUL ÎNAINTE DE IMPOZITARE ŞI DE

455.455,00 234.009,00
PLATA DOBÂNZILOR

CAPITOLUL III

3.ANALIZA RISCULUI

Riscul economic reprezinta incapacitateaa intreprinderii de a se adapta la timp si cu cel mai

mic cost, la variatiile mediului, adica exprima vualitatea rezultatului economic la conditiile de
exploatare. In teoria economica s-a impus analiza cot – volum – rezultat, numita si analiza pragului
de rentabilitate, ca o modalitate operationala si eficienta de analiza a riscului.

33
 Pragul de rentabilitate sau “punctul mort operational” este punctul la care rezultatul este
nul, adica cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare; dupa acest prag activitatea devine
rentabila. Determinarea pragului de rentabilitate se poate face in unitati fizice sau valorice, pentru
un singur produs sau pentru intreaga activitate a firmei.
Pragul de rentabilitate in unitati fizice se determina pornind de la ipoteza unui cost
variabil constant (v=ct) in raport cu cresterea volumului productiei; adica indiferent de volumul
fizic al productiei vandute (Q), cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt constante, variind in
schimb volumul total al acestora (CV); CV = v*Q

3.1. RISCUL DIN EXPLOATARE

Oriceintreprindere, pentru a fi rentabila, trebuie saisi acopere integral cheltuielile si sa obtina

profit. Riscul de exploatare reprezinta incapacitatea unei societati de a se adapta la modificarile
mediului cu costuri minime.
Practic, pentru determinarea riscului de exploatare se analizeaza pragul de rentabilitate (cifra
de afaceri critica) precum si evolutia lui in raport cu factorii conjuncturali care pot influenta
volumul de activitate, implicit indicatorii de performanta si rezultate aiintreprinderii.
- mii lei -
Indicatori Simbol 2008 2009
CA ∑qvp 18.890.528 25.356.402
CT ∑qvc 18.934.270 29.724.612
CV ∑qvcv 6.567.540 8.942.142
CF Cf 12.366.730 20.782.470
CA critica CAcr 16. 957.582 22.104.320
Perioada critica Tcr 323 313
Indicator risc Re 11,34 % 14,63 %
Coeficient elasticitate E 9,82 7,83

CT = CV + CF
CA= CF+CV
CA – (CV+CF) = 0

CAcr2008 = CF = 16.957.582 mii lei

1 – CV/CA

CAcr2009 = CF = 22.104.320 mii lei

1 – CV/CA

34
 Intreprinderea trebuie sa realizeze vanzari de 16.957.582 mii lei in 2008, respectiv
22.104.320 mii lei in 2009 pentru a nu inregistra pierderi.
Perioada critica = CAcr / CAz – timpul in care se realizeaza CA pana la nivelul critic

CAz 2008 = CA 2008 / 360 zile = 52473.60

CAz 2009 = CA 2009 / 360 zile = 70434.45

Perioada critica 2008 = CAcr / Caz = 323 zile

Perioada critica 2009 = CAcr / Caz = 313 zile

Se observa ca pragul de rentabilitate se atinge in 2008 in timp de 323 de zile, in 2009 in 313
de zile. Peste aceasta perioada se inregistreaza profit.

Masurarea riscului de exploatare pe baza:

1. indicatorilor de pozitie fata de pragul de rentabilitate in marime relativa:

Re = CA – CAcr x 100
Cacr

(CA – CAcr) in 2008 = 1.923.151

(CA – Cacr) in 2009 = 3.235.120
Re 2008 = 11.34 % Re 2009 = 14.63 %

Se observa prin urmare ca valoarea Re este pozitiva, intreprinderea avand o situatie stabila
din perspectiva exploatarii observandu-se o crestere in 2009 fata de anul precedent .
2. coeficientului de elasticitate
CA
E=
CA-Cacr
E 2008 = 9,82 E 2009 = 7,83
Cu cat elasticitatea este mai mare cu atat riscul este mai mare, prin urmare riscul de exploatare
scade in 2009 fata de 2008 (o alta explicatie ar fi ca CA este mai apropiata de CA critica in 2008
fata de 2009).

35
 3.2. RISCUL FINANCIAR

In acest caz marimea cifrei de afaceri trebuie sa acopere pe langa cheltuielile totale de
exploatare si cheltuielile cu dobanzile.

CAcrg= CF + D
1- CV/ CA

CAcrg 2008 = 23225203 mii lei

Cacrg 2009 = 38611587 mii lei

Indicatori Simbol 2008 2009

CA ∑qvp 18.890.528 25.356.402
CT ∑qvc 18.934.270 29.724.612
CV ∑qvcv 6.567.540 8.942.142
CF Cf 12.366.730 20.782.470
Dobanzi D 12.783.926 14.212.426
CA critica globala CAcrg 18.969.248 32.111.130
Diferenta CA ∆CA 78.720 6.754.728
Indicator de risc Re 0,44 % 26,63%
Coeficient de elasticitate Ecrg 240 3.75

Analiza riscului pe baza indicatorului de pozitie fata de CA critica globala:

Re = CA – CArg x 100
CA

Re 2008 = 0,41% Re 2009 = 26,63 %

Analiza pe baza coeficientului de elasticitate critic global:

E = CA/ ∆CA

E 2009 = 240 E 2008 = 3,75

Se observa o situatie instabila din punct de vedere financiar si o crestere a riscului financiar
in 2009 fata deanul anterior .

3.3. RISCUL DE FALIMENT

Aparitia falimentului este determinat de urmatoarele stari: imposibilitatea achitatii

obligatiilor curente, lipsa de surse pentru rambursarea creditelor, incasari de la clienti cu intarziere,
peste scadenta facturilor si nu in ultimul rand aparitia pierderilor.

36
 In analiza riscului d faliment vom folosi doua modele si anume : modelul Bailesteanu si
modelul Anghel
3.3.1. Modelul B - Bailesteanu

G1 = Active curente/Pasive curente = lichiditatea curenta

Calculul primului indicator al funcţiei scor

-mii lei-
Indicator Valori
2008 2009
Active curente – A CIRC 19.833.878 29.501.460
Pasive curente- DAT PE 20.714.466 28.517.452
TS
G1 0,95 1,035

G2 = Activ total / Datorii totale = solvabilitatea

Calculul celui de-al doilea indicator al funcţiei scor

-mii lei-
Indicator Valori
2008 2009
Active totale 36.575.526 45.011.802
Datorii totale 21.446.026 32.522.578
G2 1,705 1,384

G3 = CA / Clienti = recuperare clienti

Calculul celui de-al treilea indicator al funcţiei scor

-mii lei-
Indicator Valori
2008 2009
CA 18.890.528 25.356.402
Clienti - CREANTE 17.180.094 25.838.627
G3 1.1 0,98

G4 = Profit net / Cost = rentabilitate costuri

Calculul celui de-al patrulea indicator al funcţiei scor

-mii lei-
Indicator Valori
2008 2009
Profit net 1.376.508 178.722
Cost- CH TOTALE 18.934.270 29.724.612

37
 G4 0,072 0,0060

B = 0,444*G1 + 0,909*G2 + 0,0526*G3 + 0,0333*G4 + 1,414

2008: B = 0,444* 0,95 + 0,909 * 1,705 + 0,0526*1.1 + 0,0333* 0,072+ 1,414 =

= 0,4218 + 1.5498 +0.05786 + 1.414 + 0.0023976 = 3.4458576
2009 : B = 0,444 * 1,035 + 0,909 * 1,384 + 0,0526* 0,98 + 0,0333* 0,0060 + 1,414 =
= 0.45954 + 1.258056 + 0.051548 + 0.0470862 + 1.414 = 3.2302302

B> 2,0 prin urmare intreprinderea se afla intr-o zona favorabila.

3.3.2. Modelul A - Anghel

X1 = Profit net/Venituri - rata rentabilitatii veniturilor

Calculul primului indicator al funcţiei scor

-mii lei-
Indicator Valori
2008 2009
Profit net 1.376.508 178.722
Venituri 20508526 29.552.938
X1 0,067 0,006

X2 = Cash-flow net / Active totale – rata de acoperire a datoriilor cu cash-flow

Calculul celui de-al doilea indicator al funcţiei scor

-mii lei-
Indicator Valori
2008 2009
Cash-flow 52.004.112. 51.089.450
Active totale 36.575.526 45.011.802
X2 1.42 1.135

X3 =Datorii / Active - rata de indaorare a activului

Calculul celui de-al treilea indicator al funcţiei scor

38
 -mii lei-
Indicator Valori
2008 2009
Datorii totale 21.446.026 32.522.578
Active totale 36.575.526 45.011.802
A3 0.586 0.722

X4 = Obligatii curente / CA * 360 – rata de achitare a obligatiilor

Calculul celui de-al patrulea indicator al funcţiei scor

-mii lei-
Indicator Valori
2008 2009
Obligatii curente- 20741466 28.517.452
(furnizorii+dat ts – credite)
CA 18.890.528 25.356.402
X4 1.097 1.12

Functia scor este:

A= 5,676 + 6,3718 X1+ 5,3932 X2 – 5,1427 X3 – 0,0105 X4

A 2008 = 5,676 + 6,3718 *0,067+ 5,3932 *1.42– 5,1427 *0.586 – 0,0105 *1.097 =
A 2008 = 5.676 + 0.4269106 + 7.658344 -3.0136222 - 0.0115185 =10.7361139
A 2009 = 5,676 + 6,3718 * 0,006 + 5,3932 *1.135 – 5,1427 *0.722 – 0,0105 *1.12 =
A 2009 = 5.676 + 0.0382308 + 6.121282 - 3.7130294 - 0.01176 = 8.110693
Conform acestui model daca functia este intre 0 si 2,05 este situatie de incertitudine, iar daca
este mai mare ca 2,05 este situatie non-faliment
Se observa foarte clar ca intreprinderea in anii 2008 - 2009 era intr-o zona de non-faliment
se afla intr-o situatie buna .

39
 CONCLUZII

Datorită instabilităţii financiare din economia românească, nu se poate realiza o analiza

pertinentă a situaţiei financiare a firmei pe baza indicatorilor economico-financiari în date contabile
decât folosind datele actualizate care se realizează pe baza Indicelui Preţurilor de Consum (IPC)
pentru actualizarea la inflaţie a elementelor patrimoniale.
În anul 2008 indicele preturilor de consum a înregistrat o valoare de 1,31, ajungând la un
nivel de 1,18 în anul 2009.
În cadrul stocurilor se observă o pondere redusă a materiilor prime. Acest fapt se datorează
importurilor de materii prime efectuate de societate în regimul contractării în lohn. În consecinţă,
aceste mărfuri sunt înregistrate extracontabil, in conturilor din afara bilanţului.
Materialele consumabile se folosesc tot în procesul de producţie, dar şi pentru întreţinere şi
curăţenie, cât şi pentru nevoi curente ale firmei.
Produsele în curs de execuţie se realizează în urma lansării în producţie a comenzilor şi a
finalizării acestora in decursul a mai mult de o luna de zile.
Creanţele deţin o pondere de 83% din totalul activelor circulante. Clienţii externi au o
valoare foarte mare, sumele neîncasate datorându-se faptului că partenerul extern este şi furnizorul
principal al societăţii, iar aceasta din urmă înregistrează datorii pe măsură. Firma Triton
Tehnologies doreşte să realizeze o compensare a datoriilor cu creanţele, însă datorită formalităţilor
şi cheltuielilor ce derivă din aceasta operaţiune se va realiza, dar mai durează în timp.
Capitalul social subscris vărsat este integral străin. Rezervele legale sunt formate astfel:
rezerve legale constituite până la nivelul la 0,05% din capitalul social, iar diferenţa o reprezintă alte
rezerve constituite.
Rezultatul exerciţiului este profit. Repartizarea a fost făcută în anul 2008 cu ajutorul
contului de profit şi pierdere.
S-au constituit din profitul anilor precedenţi şi alte rezerve.

40
 Din totalul datoriilor, furnizorii externi au o pondere de 91%. Din totalul furnizorilor, cel
extern are cea mai mare valoare. Nu s-a achitat partea care depăşea creanţa avută asupra aceluiaşi
partener extern din cauza disponibilităţilor, diferenţa urmând a fi fiind supusă compensării.
Remuneraţia datorată personalului este achitată pe 10 ianuarie anul următor, aceasta fiind
data plăţii salariilor, iar datoriile aferente asigurărilor şi protecţiei sociale s-au achitat de asemenea
în anul următor.
Dividendele de plată nu s-au achitat deoarece acţionarul majoritar nu a solicitat plata
acestora.
Valoarea veniturilor pe anul 2008 este de 20.508.526 mii lei din care se scad cheltuielile în
sumă de 18.934.270 mii lei, valoarea profitului ridicându-se la 1.574.256 mii lei.
Rezultatul poate fi o mărime pozitivă, denumită profit sau beneficiu, atunci când veniturile
sunt mai mari decât cheltuielile, sau o mărime valorică negativă denumită pierdere, în situaţie
inversă.
În cazul. rezultatul financiar al anului 2008 al societăţii S.C. TRITON TEHNOLOGIES
S.R.L este sub formă de profit.
La nivelul firmei S.C. TRITON TEHNOLOGIES S.R.L. activele circulante au fost la
sfârşitul anului 2008 în valoare de 19.833.978 mii lei şi la sfârşitul anului 2009 de 29.501.460 mii
lei din care stocurile de 2.243.632 mii lei, iar datoriile exigibile pe termen scurt 20.741.466 mii lei
în anul 2008 şi de 3.506.988 mii lei, respectiv 28.517452 mii lei în 2009.
Rata lichidităţii a crescut cu 2 procente.

41