DREPTUL UNIUNII EUROPENE

Curs 4
România, stat membru al Uniunii Europene

Prin integrarea în Uniunea Europeană, România a devenit parte a acestui nou tip de
sistem de organizare politică şi economică, UE având astăzi o serie de caracteristici ce o
diferenţiază de structurile internaţionale clasice şi o apropie de cele federale:
o monedă unică;
o control unic la frontierele externe;
o sistem vamal unic;
o buget provenit în bună parte din resurse proprii;
o capacitate decizională pe teritoriul statelor membre în domeniile sale de
competenţă exclusivă sau mixtă;
o politici comune şi un sistem de drept ce prevalează în faţa normelor juridice
naţionale.

Încercări de stabilire a unor relaţii cu Comunităţile Europene

- datează încă din 1980, când România a încheiat un Acord comercial cu acestea, dar care
a fost suspendat datorită situaţiei precare a drepturilor omului şi, în general, a inexistenţei statului
de drept în România;
- după schimbarea regimului politic în decembrie 1989, România s-a apropiat de
Comunităţile Europene, şi astfel, în 1991, a intrat în vigoare Acordul de comerţ şi cooperare,
după care a apărut ideea asocierii României la Comunităţile Europene.
- Pregătirea aderării României la Uniunea Europeană a început în anul 1993 odată cu
semnarea Acordului de asociere.
Acordul european de asociere a României la Comunităţile Europene s-a semnat la 7
februarie 1993 şi a intrat în vigoare la 1 februarie 1995, constituind cadrul juridic-instituţional al
 DREPTUL UNIUNII EUROPENE

raporturilor dintre România şi Comunităţile Europene, având ca scop final pregătirea integrării
României în Uniunea Europeană.
- la 22 iunie 1995, România a depus cererea de aderare, iar în anul 2000 a demarat negocierile de
aderare, deschizând şi încheind treptat, până în decembrie 2004, toate cele 31 de capitole.
Negocierile au fost încheiate în luna decembrie 2004 și s-a putut semna la 25 aprilie 2005
Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, urmată de ratificarea acestuia de
Parlamentul European, de toate parlamentele celor 25 state membre ale Uniunii Europene şi de
Parlamentul României.
- la 1 ianuarie 2007, România, alături de Bulgaria, a devenit membră a Uniunii Europene.

Calitatea de stat membru al Uniunii Europene

- implică atât drepturi, cât şi obligaţii. Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia
adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent, la fel ca în cazul oricărui alt stat
membru al Uniunii Europene.
- după intrarea în Uniunea Europenă, România are reprezentanți în toate instituțiile
europene, iar cetățenii săi beneficiază de drepturile conferite de cetățenia europeană.
- limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, toate
documentele comunitare fiind traduse și în limba română.
Aderarea României la Uniunea Europeană a însemnat, în primul rând, o serie de avantaje
reciproce atât pentru noul stat membru, cât și pentru comunitatea căreia i s-a alăturat. Chiar dacă
procesul de pregătire a început cu mulți ani în urmă, iar statul român și-a îmbunătățit pe parcurs
legislația astfel încât să ajungă la standardele europene (preluarea acquis-ului comunitar), abia
din momentul aderării (2007) România a putut juca un rol direct în deciziile care se iau la nivel
european.
Între 4-7 iunie 2009 au avut loc primele alegeri pentru Parlamentul European, la care
România a participat în calitate de stat membru, fiind aleși 33 de europarlamentari.
Data de 1 ianuarie 2014 este considerată finalul perioadei de tranziție în ce privește
restricțiile de acces pe piața muncii din UE pentru lucrătorii din România.
La 22-25 mai 2014 au avut loc alegeri pentru Parlamentul European, delegația română
incluzând 32 de membri, cu unul mai puțin decât în precedenta legislatură.
 DREPTUL UNIUNII EUROPENE

Dupa alți 5 ani, pe 26 mai 2019 s-au desfășurat în România alegeri pentru Parlamentul
European. Cei 32 de eurodeputați români au fost aleși prin vot universal direct de către toți
cetățenii UE înregistrați pe listele electorale și având vârsta de peste 18 ani. Scrutinul s-a
desfășurat într-o singură circumscripție electorală, pe baza reprezentării proporționale, ceea ce
înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi
obținut de partid.
România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de
ordine a candidaților pe listă. Locurile în Parlamentul European sunt alocate partidelor care obțin
cel puțin 5% din voturile valabil exprimate.
De la 1 ianuarie 2019, România a preluat, pentru prima dată, președinția rotativă a
Consiliului Uniunii Europene. Președinția Consiliului se asigură prin rotație între statele membre
ale UE la fiecare 6 luni. În cursul acestei perioade, Președinția conduce reuniunile la toate
nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.
Președinția este responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația UE, de
asigurarea continuității agendei UE, a unor procese legislative bine organizate și a cooperării
dintre statele membre. Pentru aceasta, Președinția trebuie să acționeze ca un intermediar onest
și neutru.
Prioritățile Președinției române, grupate pe cei patru piloni - Europa convergenței,
Europa siguranței, Europa actor global și Europa valorilor, au fost articulate și strâns corelate
cu agenda europeană și așteptările cetățenilor europeni. Aceste priorități au reflectat asumarea
unei situații de fapt și provocările la care trebuie împreună să se facă față.
Faptul că România este astăzi o țară europeană sigură și predictibilă într-o zonă
caracterizată de multiple provocări și necunoscute ne impune pe viitor o acțiune hotărâtă alături
de statele membre care doresc dezvoltarea în continuare a proiectului european.