Prin 

istoria României se înțelege, în mod convențional, istoria regiunii geografice românești precum
și a popoarelor care au locuit-o și care, pe lângă diferențele culturale specifice și transformările
politice, au dotat-o cu o identitate specifică, identitate care în timp a condus la recunoașterea
României drept subiect istoric de sine stătător. Într-o accepțiune mai restrânsă, prin istoria României
se înțelege doar istoria statului unitar, adică istoria statului modern România, a Regatului României
și a formelor de organizare intermediare, precum și a evenimentelor care au dus la formarea sa ca
stat național.