RESURSELE ANTROPICE

Deschiderea şi exploatarea sistematică a filonului monumentelor istorice de către multe

ţări de câteva decenii şi semnarea Convenţiei patrimoniului mondial în 1979 de către optzeci
de ţări, aparţinând celor cinci continente, coincide cu diversificarea şi amplificarea turismului
cultural. Lista Patrimoniului mondial stabilită de U.N.E.S.C.O. ne face să înţelegem
imensitatea şi heterogenitatea patrimoniului cultural, amploarea acestui tip de turism, sub
diverse forme.
Dar, sfera patrimoniului cultural - material (patrimoniul construit) şi imaterial
(manifestări culturale, obiceiuri şi tradiţii, etc.) - este într-o continuă creştere prin acumularea
continuă de valori, pentru că şi sensul „monumentului” continuă să evolueze, potenţialul de
extindere fiind imens la dimensiuni planetare. Se pare că tripla extensiune a bunurilor de
patrimoniu – tipologică, cronologică şi geografică – este însoţită de creşterea exponenţială a
publicului lor.
Locuri îndepărtate faţă de europeni, americani sau asiatici sunt uşor de atins prin punerea
acestora în valoare şi, mai ales, a performanţei în transportul aerian.

TIPURI DE MONUMENTE

Monumentul are toate trăsăturile unui fenomen cultural şi sub multiplele forme apare prezent
pe toate continentele.

Orice obiect al trecutului poate fi convertit în mărturie istorică, fără să fi avut la origine
o destinaţie memorială, pe de altă parte orice artefact uman - construit de către o comunitate
de indivizi sau de un individ pentru a-şi rememora sau a rememora altor generaţii persoane,
evenimente, sacrificii, rituri sau credinţe - poate fi investit în mod deliberat cu funcţie
memorială.
Monumentele istorice din spaţiul românesc, în sensul prezentei legi în vigoare – Legea
259/2006 privind monumentele istorice1 - sunt bunuri imobile, construcţii şi terenuri situate
pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi
universală.
În categoria de monumente se includ edificii, situri arheologice, statui, arce de triumf,
apeducte romane, parcuri, aşa cum este Parcul Carol din Bucureşti etc. Însă, dominanţa este
dată de edificii, statui şi grupuri statuare.

1
Legea 422/2001 privind monumentele istorice a fost modificată şi completată devenind Legea 259/2006.
 Edificiile n-au apărut ca obiective de interes turistic, ci au fost construite să
îndeplinească anumite funcţionalităţi, în măsură să răspundă nevoilor speciei umane,
satisfăcând exigenţele de locuit – şi nu numai – ale colectivităţii sau ale fiecărui individ în
parte. Deci, funcţionalitatea, ca primă distincţie a edificiilor, a creat tipologii de edificii sau
construcţii: sacre, rezidenţiale, publice, militare, colective, de producţie, de serviciu,
comerciale, funerare.
Atractivitatea turistică a unor edificii, în general, construcţii destinate locuirii sau unor
activităţi umane specifice (de uz public sau privat) este dată de un sumum de atribute care,
cele mai multe dintre ele, se reunesc în cuvântul artă.

A) Edificiile sacre
Din grupa edificiilor sacre cu valoare turistică fac parte: templele greceşti, bisericile,
catedralele şi mănăstirile, sinagogile, moscheile, stupele şi templele în formă de piramidă.
Acestea au o structură care se conformează funcţiei de exercitare a cultului. În viaţa
religioasă a Greciei antice şi parţial în cazul budismului, hinduismului şi al ritualurilor din
America precolumbiană, templul este un element închis oamenilor simpli, chemaţi să
venereze divinitatea numai în exteriorul acestuia, în vreme ce performarea cultului constituie
apanajul clasei sacerdotale. În religiile Cărţii, edificiul sacru - biserica, sinagoga, moscheea -
răspunde unei exigenţe religioase, fiind conceput pentru a primi un număr mare de persoane2.

A) Templul
Templul grec
Dintre toate construcţiile greceşti cu funcţii sacre aparţinând Antichităţii, cele mai bine
conservate aparţin complexului arhitectural al Acropolei ateniene (v. fig. Edificii sacre-
temple şi pagode, A), dispus pe o colină stâncoasă (la cca 150 m deasupra nivelului mării),
care a devenit scena uneia dintre cele mai extraordinare aventuri artistice din istoria omenirii.
https://pixabay.com/ro/images/search/acropole/

Templul egiptean
Faimoasele temple de pe malul estic al Nilului, din Karnak şi Luxor (v. fig. Edificii
sacre- temple şi pagode, A), dau măsura artei arhitecturale egiptene, în modalităţi diferite.

2
Marco, Bussagli, Să înţelegem arhitectura, Enciclopedia RAO (pentru versiunea în limba română de Gabriela
Sauciuc; prima ediţie a autorului 2003), 2005, p.46.
https://www.google.com/search?rlz=1C1CHBD_enRO902RO902&sxsrf=ALeKk01OiyveGR
ItAulmGEdsbsZfBlxhrQ:1604871717163&source=univ&tbm=isch&q=Karnak+%C5%9Fi+
Luxor&sa=X&ved=2ahUKEwixz_GE9fPsAhXHpYsKHateCacQjJkEegQIAxAB&biw=929
&bih=900

Templul roman
Templul roman mai este regăsit şi astăzi în cele două ipostaze:
- fie asemenea celui etrusc pe care-l continuă, incorporând şi influenţe greceşti, în
general de dimensiuni mici, cu formă dreptunghiulară, construit pe un podium de piatră înalt;
- fie fundamental diferit de tipul templului grec, dar sub formă circulară.
Exemplul tipic pentru cel din prima categorie este templul – bine păstrat până azi – dedicat
Fortunei Virile, din Roma (în anticul Forum Boarium), având alături un alt tip de templu,
circular - stilizare a formei colibelor primitive de pe Palatin – închinat Vestei.

Temple ale Indiei şi ale altor spaţii de răspândire a artei

budiste şi hinduse
O categorie arhitectonică o formează templele săpate în stâncă, numite şi „carne din
carnea pământului” şi templele în aer liber, nesăpate în stâncă.
►) Grandoarea şi monumentalitatea, fantezia şi realizarea artistică excepţională pe care le
exprimă temple-grote indiene, construite din sec III-î.Hr – sec X d.Hr, face să se depărteze de
tipul de arhitectură în stâncă regăsit în Egiptul antic, în Persia din epoca Ahemenizilor, în
Asiria sau în Grecia, obnubilându-l. Lucrări de uriaşe excavaţii şi de o bogăţie sculpturală
unică în lume sunt complexele de temple de la Ajanta, (29 de temple şi mănăstiri, cele dintâi
datând din sec III î. Hr., unele conţinând cele mai splendide galerii de picturi din lume) şi
Ellora (unde pe o distanţă de 2 km au fost tăiate în stâncă nu mai puţin de 34 de temple şi
mănăstiri, unele chiar cu mai multe etaje, şi cu coloane sculptate pe toată suprafaţa lor), azi
situate în statul federal indian Maharashtra

https://www.google.com/search?q=ajanta&sxsrf=ALeKk02LIHtIOS4sAwffm6tcBcfWb8WZ
cw:1604871577071&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=c6gCcD5jzJ2CJM%252CJwclE_i9J
nXd3M%252C_&vet=1&usg=AI4_-
kST2fQKGOnKzTcxBCSrnVxnyvObkQ&sa=X&ved=2ahUKEwjGrYvC9PPsAhVECRAIH
Y7CD9YQ9QF6BAgEEEY#imgrc=c6gCcD5
https://www.google.ro/maps/place/Palitana,+Gujarat+364270,+India/@24.8903878,66.65344
83,5.5z/data=!4m5!3m4!1s0x3be206940dd2779f:0xce74ddd24575d861!8m2!3d21.5346305!
4d71.8274846?hl=en

►) Temple în aer liber care se constituie ca obiective turistice sunt:

- fie în sudul Indiei, dintre cele construite între sec V-XVII d. Hr., unele în mari
complexe în sec. XVI şi XVII, unde oraşe întregi constând (la acea vreme) numai din temple,
precum Satrunjaya, lângă Palitana ( în estul Indiei)
https://www.google.com/search?sa=X&rlz=1C1CHBD_enRO902RO902&sxsrf=ALeK
k02zR3jwvaCKC7jiy-
Tf4Syc1hZBUw:1604872137373&source=univ&tbm=isch&q=Shatrunjaya&ved=2ah
UKEwjzs6HN9vPsAhVEiIsKHQgkDuIQjJkEegQIAxAB&biw=929&bi

https://www.google.ro/maps/place/Palitana,+Gujarat+364270,+India/@24.8903878,66.
6534483,5.5z/data=!4m5!3m4!1s0x3be206940dd2779f:0xce74ddd24575d861!8m2!3d
21.5346305!4d71.8274846?hl=en

- fie în nordul Indiei, cu o arhitectură hindusă (stilul nagara), cum ar fi la

Khajuraho (oraşul curmalilor; de la khajur,”curmal”); la Khajuraho fiind considerate cele
mai bine conservate complexe de temple (s-au păstrat 25, dintre care 20 în condiţii perfecte)
din „subcontinentul” indian;
https://www.google.com/search?rlz=1C1CHBD_enRO902RO902&sxsrf=ALeKk00lmj
HS4_34OSzZhGR0npMfo_gQJQ:1604871936594&source=univ&tbm=isch&q=Khajur
aho&sa=X&ved=2ahUKEwiF3cLt9fPsAhVRl4sKHbWeAOEQ7Al6BAgGEFs&biw=9
29&bih=9
- fie şi în alte spaţii de răspândire a artei budiste şi hinduse, în Indonezia,
Cambodgia, Hong Kong etc.

Templele în formă de piramidă

De fapt, templele în formă de trunchi de piramidă sunt răspândite în regiuni şi la culturi

diferite, de la monumentele din America precolumbiană la ziguratele din spaţiul
mesopotamian (de la zaquaru, „a fi înalt”) şi din Podişul Iranian; prezintă, în partea cea mai
înaltă a lor, un altar şi scări de acces monumentale, pe laturi.
  …….ale civilizaţiei precolumbiene
• Templele olmecilor, toltecilor şi aztecilor

La Teotihuacan („locul unde oamenii devin zei”), în Mexic, un centru religios din sec III
î.Hr., monumentele cele mai grandioase ridicate de olmeci şi reconstruite de tolteci, ale căror
vestigii se păstrează, în parte şi azi, erau: „Piramida Soarelui” - construită între 60-50 î. Hr.
(sec III. d. Hr. după alţii), cu baza pătrată, având latura de 220 m, şi înălţimea actuală de 65
m, azi mare punct de pelerinaj şi se se află în Patrimoniul UNESCO (v. fig. Edificii sacre-
temple şi pagode, C); „Piramida Lunii”, înaltă de 42 m şi templul principal închinat divinităţii
supreme Quetzalcoatl („Şarpele cu pene”), având tot formă de piramidă.

https://www.google.com/search?q=Piramida+Soarelui%E2%80%9D&tbm=isch&ved=2ahU
KEwipl5nS9vPsAhUG_6QKHbJxDeEQ2-
cCegQIABAA&oq=Piramida+Soarelui%E2%80%9D&gs_lcp=CgNpbWcQAzIECAAQHjIE
CAAQGDIECAAQGDoHCCMQ6gIQJ1CBHFi0NWDQQmgBcAB4AIABWYgBWZIBAT
GYAQCgAQGqAQtnd3Mtd2l6LWltZ7ABCsABAQ&sclient=img&ei=02eoX-nhK4b-
kwWy47WIDg&bih=900&biw=929&rlz=1C1CHBD_enRO902RO902

 Templele mayaşilor
Construcţiile mayaşilor reprezintă azi ruinele „oraşelor-temple”, atunci adevărate
ansambluri de temple şi piramide.
Constantele principii arhitecturale, materialele de construcţii (mai mult calcar),
sculptura, de cele mai multe ori impregnată de misticism, şi pictura (mai rară), atrag atenţia
prin armonia formelor, simplitatea planurilor, puritatea volumelor, uneori prin ambianţa şi
amploarea proiectelor (la Tikal, în Guatemala, piramidele au o înălţime de 70 m) şi printr-o
frumuseţe de netăgăduit.
Templul lui Quetzalcoatl are şi azi serii, începând uneori chiar de la baza piramidei, de
sculpturi monstruoase de şerpi3 cu clopoţei şi şerpi cu pene, cu capete şi labe de aligatori,cu
măşti ale zeului ploii şi fertilităţii, Quetzalcoatl, stăpânul cerului şi al pământului şi al tuturor
forţelor naturii

https://www.google.com/search?q=Templul+lui+Quetzalcoatl+&tbm=isch&ved=2ahUKEwi
pl5nS9vPsAhUG_6QKHbJxDeEQ2-

3
pentru azteci şarpele era încarnarea fenomenelor atmosferice şi astronomice.
cCegQIABAA&oq=Templul+lui+Quetzalcoatl+&gs_lcp=CgNpbWcQAzoHCCMQ6gIQJ1D
t4SBYrIIhYI-
PIWgBcAB4AIABdYgBdZIBAzAuMZgBAKABAaoBC2d3cy13aXotaW1nsAEKwAEB&s
client=img&ei=02eoX-nhK4b-
kwWy47WIDg&bih=900&biw=929&rlz=1C1CHBD_enRO902RO902

 Templele incaşilor
Masivitatea edificiilor din piatră şi tehnica construcţiilor, ca şi regularitatea geometrică
a planului urbanistic, a dat faimă civilizaţiei Inca. Ruinele oraşului Cuzco (în Peru de azi) cu
Templul Soarelui (cu înălţimi de 12 m), şi mai ales ale oraşului-fortăreaţă Machu Picchu, la
peste 4000 m altitudine, cu tot ce însemna el, inclusiv Templul Soarelui, Piaţa Sfântă,
mausoleul regal (loc în Patrimoniu UNESCO), dezvăluie ochiului turistului şi vizitatorului
din 1911, când a fost descoperit, o parte din istoria şi cultura acestei civilizaţii. Deşi Cuzco a
fost capitala, Machu Picchu a fost localitatea reprezentativă a imperiului, un exemplu de
arhitectură montană
https://www.google.com/search?q=Machu+Picchu+&tbm=isch&ved=2ahUKEwj2r42U-
fPsAhXtN-wKHRCyC44Q2-
cCegQIABAA&oq=Machu+Picchu+&gs_lcp=CgNpbWcQAzICCAAyAggAMgIIADICCA
AyAggAMgIIADICCAAyAggAMgIIADICCAA6BwgjEOoCECdQzeUIWIH_CGDEkQloA
XAAeACAAWmIAWmSAQMwLjGYAQCgAQGqAQtnd3Mtd2l6LWltZ7ABCsABAQ&sc
lient=img&ei=dmqoX_acMe3vsAeQ5K7wCA&bih=900&biw=929&rlz=1C1CHBD_enRO9
02RO902

 ……ale civilizaţiei spaţiului mesopotamian

Specifice arhitecturii mesopotamiene4 sunt ziguratele, temple sub forma trunchiurilor de
piramidă. Ceea ce atrăgea atenţia în partea de sud a Irak-ului, probabil până la izbucnirea
războiului, erau vestigiile „Marelui zigurat” sau a „Ziguratului roşu”, din anticul oraş Ur.

Stupa

Reprezintă categoria arhitectonică caracteristică arhitecturii indiene, fiind cel mai vechi
monument budist, sanctuar fără spaţiu interior, cu excepţia unei mici nişe (în cadrul unei
stupe) destinată relicvelor. Sunt specifice Indiei şi ariei de răspândire a budismului.

4
Mesopotamia sau „ţinutul roditor dintre cele două fluvii” (Tigru şi Eufrat) se suprapune actualmente cu
aproximaţie Irakului, sud-estului Turciei şi unei părţi din nordul Siriei.
Dintre toate stupele existente azi atât în India, cât şi în întreaga arie de răspândire a
budismului, cea mai veche este cea din Bharhut, în India Centrală (sec. II î.Hr. ), iar cea mai
grandiosă (datând din sec I d. Hr) este cea din Sanchi (în statul federal Madhya Pradesh,
India), înaltă de 13 m şi cu diametru de 32m; stupele de la Sanchi din sec I î.Hr. reprezintă
esenţa artei dinastiei Câtavahana.

https://in.pinterest.com/pin/566749934327311754/

Pagoda

Maiestuoasă şi ornamentată, pagoda i-a inspirat pe mulţi şi reprezintă un simbol al

Orientului Îndepărtat. Aceasta a derivat din stupă (monument budist), prin transformarea
discurilor, care simbolizau cerurile budiste, în acoperişuri care se îngustează spre vârf.
 Multitudinea pagodelor şi a templelor este o caracteristică cunoscută a Myanmar-
ului. Vechimea pagodelor se ridică la cca 1000 ani. Foarte vechi sunt cele din zona Pagan
(capitala ţării în Evul Mediu, azi Bagan), de pe malul stâng al fluviului Irrawaddy (provincia
Mandalay), care au rezistat timpului şi războaielor. Din categoria acestora, cea care
impresionează prin gigantism, prin auriul accentuat în bătaia razelor soarelui ca urmare a
materialului întrebuinţat, este Pagoda Shwezigon din Nyaung-U, lângă Bagan (sau la cca 150
km sud-vest de Mandalay), începută în anul 1060. Alte pagode: Arakan, Maha-Lawka
(simbolul oraşului), Sandamani, Kutho-Daw, Mingun din Mandalay, Shwe Dagon din
Rangoon (sec XVIII).
https://www.google.com/search?rlz=1C1CHBD_enRO902RO902&sxsrf=ALeKk03uos9zzB
g9xTGzAx_PembTpQAw4w%3A1605463904598&ei=YG-
xX9H7I67IrgTPurPABg&q=Bagan&oq=Bagan&gs_lcp=CgZwc3ktYWIQAzIHCC4QQxCT
AjICCAAyBAgAEAoyBAgAEAoyAggAMgIILjICCC4yAggAMgIIADICCAA6BwgjEOoC
ECdQhjZYglBgpnxoAXAAeACAAW2IAW2SAQMwLjGYAQCgAQGgAQKqAQdnd3Mt
d2l6sAEKwAEB&sclient=psy-ab&ved=0ahUKEwjRq-
6Nk4XtAhUupIsKHU_dDGgQ4dUDCA0&uact=5
  Cele mai multe pagode ale civilizaţiei chineze5 pe care le putem vedea, în calitate
de turişti, datează din perioada Tang (618-907), când arhitectura acestei categorii căpăta
formă definitivă şi se apela la un material de construcţie durabil (din cărămidă arsă). Aceste
monumente cu forma de turnuri, cu baza pătrată, păstrează principiile generale ale arhitecturii
chineze din lemn.
Ex- În Beijing, la vest de Palatul Imperial, se înalţă maiestoasă deasupra vechiului oraş
Bai Ta sau Pagoba Albă;

https://www.google.com/maps/place/Templul+Pagodei+Albe/@39.924818,116.363357,15z/d
ata=!4m5!3m4!1s0x0:0x77ee959924b8f665!8m2!3d39.924818!4d116.363357

-Mica Pagodă a Gâştei Sălbatice6 - din Xi'an

https://www.google.com/search?rlz=1C1CHBD_enRO902RO902&sxsrf=ALeKk00H_
V8BEJmAHwUUiFYWIyXNWAvZ2g:1605464685080&source=univ&tbm=isch&q=
Mica+Pagod%C4%83+a+G%C3%A2%C5%9Ftei+S%C4%83lbatice&sa=X&ved=2ah
UKEwj_k4OCloXtAhVoAxAIHWgqCt8QjJkEegQIBBAB&biw=1920&bih=937

 Şi Japonia, Malaysia, Nepal, Vietnam etc, deci ţări ale Orientului Îndepărtat, ne
oferă şansa de a vedea pagode în stilul ţării şi al epocii în care au fost construite.
Sinagoga

Sinagoga destinată la origine întrunirilor şi învăţăturilor (de la grecescul synagogé,

„adunare”; în ebraică bet ha-knesset) a dobândit o funcţie exclusiv religioasă după
distrugerea Templului din Ierusalim (70 d.Hr.). Cu structură originară de tip bazilical, faţă de
edificiile creştine care au orientare spre răsărit, aceasta este orientată către Ierusalim, având
pe peretele estic (Aron ha-qodesh) o nişă pentru păstrarea Sulurilor Legii (Sepher Torah) şi
îmbracă forme diferite, în funcţie de epocă şi de stilurile din fiecare ţară în diaspora ebraică.
În afară de nişă, un alt element fundamental este tribuna sau podiumul pentru citirea
Scripturii şi rugăciunii.
În Europa, cea mai veche dintre cele care s-au păstrat, este cea romanică de la Worms,
reconstruită după distrugerea sa de către nazişti; în stil maur şi frumoasă este cea din Florenţa

5
***, Ghid complet – China, Editura Aquila'93,Oradea, 2002, p.124. Pagodele nu sunt de origine chineză,
reprezentând mai mult reflectarea influenţelor străine în arhitectura locală. În chineză, pagodei i se spune ta,
în trecut tappna, o traducere a cuvântului indian stupa.
6
I s-a dat această denumire mai târziu datorită asemănării izbitoare cu Marea Pagodă, iniţial a avut altă
denumire.
https://www.google.com/search?rlz=1C1CHBD_enRO902RO902&sxsrf=ALeKk00LQLz2U
pBM4V2r8g1GgxFU9uo4vg:1605464982879&source=univ&tbm=isch&q=sinagoga+Worms
&sa=X&ved=2ahUKEwjttYOQl4XtAhU3CRAIHacHBsAQjJkEegQIAxAB&biw=1920&bi
h=937

În Bucureşti, Templul „Coral” este cel mai prestigios lăcaş de cult mozaic din România

Moscheia

Edificiu al lumii islamice închinat credinţei lui Allah (în traducere, Dumnezeu),
moscheea (în arabă masjid, loc de prosternare) s-a născut ca spaţiu de reuniune pentru cult,
dar şi pentru luarea deciziilor importante ale comunităţii.
Elementele fundamentale care ies în evidenţă sunt: zidul fără deschideri (qibla) orientat
către Mecca, în interior acest perete fiind ornat cu o nişă (mihrab); minaretul (minar, „locul
focului”) este un turn înalt prin care sunt chemaţi credincioşii la rugăciune (în sala de
rugăciuni, numită haram)7. Unele moschei sunt lipsite de minarete, putând fi admirate în
mijlocul unor curţi imense, ca de exemplu Moscheea Ibn Tulun, sec al IX-lea, din Cairo
(inclusă din 1979 în UNESCO.
EX: Moscheea al Haram din Mecca, Moscheea Albastră sau Moscheea Sultan Ahmet
din Istanbul etc.

Edificii ecleziastice - biserica, catedrala şi ansamblul mănăstiresc

Biserica (al cărei nume derivă de la latinescul basilica; în italiană chiesa provine de la
grecescul ekklésia, „adunare”) şi catedrala (al cărei nume derivă de la cathedra, „jilţul”
episcopal, de pe latura scurtă a biserici, în zona în care absida închide prezbiteriul)8 sunt o
creaţie a lumii creştine, specifică spaţiului euro-american, unde creştinismul a îmbrăcat
diverse forme. Catedrala era considerată în Evul Mediu edificiul cel mai prestigios.
Toate laolaltă – biserica, catedrala - reflectă un stil arhitectural creştin.
O dată cu adoptarea oficială a creştinismului de către împăratul Constantin (Edictul din
Milano – 313 d.Hr), edificiile sacre au căpătat forme şi simboluri noi, deoarece acesta a evitat
în mod deliberat modelul de templu clasic din cauza conotaţiilor sale păgâne, adoptând în

7
Marco Bussagli, op. cit,pp.48, 49.
8
Marco Bussagli, op. cit., p.47. Dacă intrarea în bazilica romană era situată, de regulă, pe latura lungă, în cazul
bisericilor creştine, aceasta a fost mutată încă de la început pe latura scurtă, absida încheind prezbiteriul. În
această zonă se va dezvolta ulterior corul, cu altarul pentru oficierea slujbelor şi cathedra.
schimb pe cel al bazilicii, întărind astfel noua legătură dintre Biserică şi Stat; bazilica era
edificiul în care, conform tradiţiei, se administra justiţia în numele împăratului.

Pentru unele dintre edificiile religioase –biserici, catedrale - care astăzi atrag masa de
vizitatori printr-o serie de atribute, bazilica San Pietro (prima ridicată de Constantin) din
Roma ca şi Sf. Sofie din Constantinopol (Istanbulul de azi) au servit ca model.

Bisericile din lemn din Europa

Din Evul Mediu până în Epoca Modernă, lemnul a fost folosit atât singur, cât şi în
combinaţie cu alte materiale de construcţie, adesea cu valenţe simbolice şi evocatoare .
În Norvegia, structura de lemn a navelor vikingilor a fost folosită drept model pentru
tradiţionalele Stav-Kirke (biserici cu stâlpi portanţi). Borgund Stav-Kirke (în jurul anului
1150) din Fagusnes (Norvegia) este un exemplu de biserică cu stâlpi portanţi verticali,
decorată în colţurile acoperişurilor cu ornamente care amintesc de prora unei nave vikinge
https://www.google.com/search?sa=X&rlz=1C1CHBD_enRO902RO902&sxsrf=ALeK
k01S-qt0ideJWyBAr7NCFHCG1-
TcSA:1605466497201&source=univ&tbm=isch&q=Borgund+StavKirke+(%C3%AEn+jurul
+anului+1150)+din+Fagusnes+(Norvegia)&ved=2ahUKEwjInI7inIXtAhWI-
yoKHa_ZAi4QjJkEegQIBBAB&biw=929&bih=900

Cele din România merită o tratare aparte, pentru că „nicăieri, însă, nu este atinsă
cutezanţa constructivă şi eleganţa formelor maramureşene” şi „Dintre toate ţările din Europa
de Est [observă într-un studiu cercetătorul englez David Buxton] România este aceea unde
bisericile de lemn sunt cele mai legate de locul unde au apărut şi unde, poate, sistemele
constructive sunt cele mai rafinate.

Biserica, catedrala şi mănăstirea din piatră, zidărie şi cărămidă

La începutul mileniului al doilea, când majoritatea edificiilor aveau dimensiuni mici şi
principalul material de construcţie era lemnul, folosirea pietrei şi grandoarea bisericilor
simbolizau forţa creştinismului. Trecutul, ca potenţial al viitorului, face ca o serie de biserici,
catedralele şi mănăstiri să figureze pe lista valorilor de patrimoniu cultural.

Edificii cu arhitectură bizantină EX:

 - în Turcia - Sf. Sofia din Istanbul;
- in Italia - Bazilica Santa Sabina (417-432 d.Hr.) din Roma cu impunătoarele
coloane în stil corintic din marmură de Paros, acelaşi tip de marmură folosit pentru Pantheon;
- Germania la Aachen - cupola palatină (790-805), cu plan octogonal, interiorul
cuprinde tronul lui Carol cel Mare.
https://www.google.com/search?rlz=1C1CHBD_enRO902RO902&sxsrf=ALeKk00aZH6fD5
fIwam70PDWrh_QaHzMfQ:1605466913526&source=univ&tbm=isch&q=-
%09Germania+la+Aachen+-
+cupola+palatin%C4%83&sa=X&ved=2ahUKEwje79ConoXtAhUFiYsKHXXHCXMQjJkE
egQIBBAB&biw=929&bih=900

Edificii în stilul romanic EX:

- În Franţa - Loara, Saona, Normandia şi Lombardia îşi etalează construcţiile
religioase – Caen, Toulouse, Poitiers etc. – mai ales că aici s-a manifestat faza iniţială de
elaborare stilistică (1030-1080).
- În Germania sunt obiective turistice în care stilul se regăseşte într-un mod
original, cu elemente derivate din tradiţiile carolingiene-ottoniene şi din formele lombarde,
unde edificiul religios apare ca o „construcţie occidentală”, cu turnuri cu logii la primul nivel
şi cu atrium care dă în navă, dominat de o încăpere dedicată de obicei arhanghelului Mihail:
catedrale din Köln (Gross-St Martin cu renumitul turn de pe încrucişarea transeptului, flancat
la cele patru colţuri de patru turnuri octogonale), din Bonn, Koblenz, Neuss (cu o originală şi
interesantă arhitectură romanică, începută în sec. XIII), Worms (sec. IX-XIV - renumită prin
absida şi originalele turnuri cilindrice care magnetizează privirile), colosalul dom din
Limburg (cu nu mai puţin de şapte turnuri şi cu interiorul romanic datând din prima jumătate
a sec. XIII)
- În Spania - catedrala Santiago de Compostela din Compostela
https://www.google.com/search?rlz=1C1CHBD_enRO902RO902&sxsrf=ALeKk02G6i
QY0OVQyvseaBxmD2zlT6C_JQ:1605467299464&source=univ&tbm=isch&q=Santia
go+de+Compostela+din+Compostela+foto&sa=X&ved=2ahUKEwjVo9Tgn4XtAhXts
YsKHVJSDSAQjJkEegQIBBAB&biw=929&bih=900

- în Italia - Bazilica Sant' Ambrogio din Milano

https://www.google.com/search?rlz=1C1CHBD_enRO902RO902&sxsrf=ALeKk00Zwp
2QFDX36--
k1FuETQhez6ZVIQ:1605467427736&source=univ&tbm=isch&q=Bazilica+Sant%27+Amb
rogio+din+Milano+foto&sa=X&ved=2ahUKEwj42emdoIXtAhWis4sKHUOpDlEQjJkEegQI
BBAB&biw=929&bih=900

Biserici şi catedrale în stil gotic

- În Franţa se pot enumera: Biserica Saint-Denis (expresie matură a romanicului
francez, preludiu al arhitecturii gotice) de lângă Paris, catedrale din Paris, Laon, Noyon,
Reims (cu faţade complete din sec XII, aşa cum au fost de la început concepute), din Rouen,
Bourges (cu scena „judecăţii de Apoi”, un basorelief de pe timpanul portalului central al
faţadei),Tours (cu amestec de stiluri la faţadă, uneori şi datorită ritmului încet de lucru –
decenii sau mai bine de un secol). Uriaşa şi impunătoare Catedrala Notre-Dame din Paris,
situată pe insula Île de la Cité (care formează centrul istoric al oraşului) de pe Sena, rămâne
inima istorică şi geografică a Parisului. Magnifica structură a fost începută în 1163, fiind una
dintre cele mai vechi catedrale gotice ale Parisului, dar n-a fost terminată decât în 1345.
- În Anglia - sunt mai scunde decât cele din Franţa, se disting printr-o puternică
impresie de forţă şi de masivitate a zidurilor, dispun (de regulă) de un singur portal, adică o
singură intrare, pe faţada vestică datorită vânturilor puternice şi a deselor rafale de ploi.
Reprezentative sunt catedralele din Lincoln şi Canterbury.
- Italia - domul din Milano, un exemplu unic al acestei ţări de gotic flamboaiant
(stilul moale al goticului târziu), considerat cel mai mare edificiu religios din lumea creştină,
după S. Pietro din Roma.
Biserici şi catedrale în stil renascentist
Începând cu secolul al XV-lea, bisericile îşi menţin planul în cruce latină, cel în cruce
greacă şi central, acoperişurile în două ape (simple sau compozite), decoraţia luxuriantă a
goticului dispare, locul acesteia fiind luat de cadenţe ritmice şi echilibrate specifice renaşterii
(ce foloseşte acelaşi alfabet ca şi lumea greco-romană) ceea ce imprimă senzaţia de echilibru
şi seninătate fie parţial, fie integral edificiului religios.
 Italia:
- Florenţa, leagănul umanismului italian, oraşul primelor forme renascentiste
cuprinde: Domul catedralei Santa Maria del Fiore (1420-1434, datorat lui Filippo
Brunelleschi, cel dintâi arhitect al Renaşterii), un simbol al oraşului de pe Arno,
desăvârşindu-i silueta; Capela Pazzi (1430-1444)9, Bazilicile San Lorenzo şi Santo Spirito,
Biserica Santa Maria Novella (1470);
https://www.google.com/search?q=Domul+catedralei+Santa+Maria+del+Fiore+&tbm=
isch&ved=2ahUKEwiDk7ikoIXtAhVKnqQKHdnbBoQQ2-
cCegQIABAA&oq=Domul+catedralei+Santa+Maria+del+Fiore+&gs_lcp=CgNpbWcQ
AzoHCCMQ6gIQJ1CCrR9Yy9UfYNjfH2gBcAB4AoABiQGIAbchkgEEOC4zMZgB
AKABAaoBC2d3cy13aXotaW1nsAEKwAEB&sclient=img&ei=MX2xX8O2JMq8kg
XZt5ugCA&bih=900&biw=929&rlz=1C1CHBD_enRO902RO902

- Roma, centrul de polarizare al Renaşterii la apogeu (începutul secolului al XVI-

lea): Catedrala Sfântul Petru, operă arhitecturală de cea mai mare însemnătate (cu o
concepţie a planului în cruce greacă închisă) în activitatea lui Michelangelo Buonarroti
(1475-1564), marcând depăşirea fazei Renaşterii, imaginând în acelaşi timp Manierismul
(Renaşterea târzie – cca 1520 - cca 1620) şi Barocul; cupola de la Sf. Petru constituind un
model pentru monumentele arhitecturii europene şi americane.

- Rusia: Cu toate că religia şi arhitectura medievală rusă se dezvoltă sub influenţă

bizantină, totuşi Catedrala Sf. Arhanghel Mihail şi Mănăstirea Krutiţki din Moscova (prima
în Kremlin) afişează în faţadă elementele renascentiste introduse de arhitecţi italieni.

Stilul baroc al bisericilor şi catedralelor

Roma este centrul din care a iradiat în Italia şi apoi în restul lumii arta barocă, de aceea
se mândreşte cu o serie de construcţii religioase. Catedrala Sf. Petru, obiectiv de mare
rezonanţă religioasă şi turistică, este o construcţie completată în 1606-1626 cu nava către vest
şi cu faţada principală într-o splendidă arhitectură a barocului timpuriu10. Grandiosul
ansamblu dezvoltă în plan o formă de cleşte (compoziţie care pare a invita la accesul în
catedrală) şi este materializat de o nesfârşită colonadă dorică11; forma eliptică a spaţiului de
intrare în piaţă este tipic barocă

9
faţa cu o inteligentă combinaţie de elemente verticale (coloane, colonete, lezene) şi orizontale (cele două
antablamente şi acoperişul) care se încheie cu o cupolă rotundă.
10
descrierea după Mira Voitec-Dordea, Renaştere, Baroc, şi Rococo în arhitectura universală, ediţia a doua
revizuită, tipărită la R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2000, p. 248.
11
Stilul doric sau stilul masculin; stilul masculin este o caracteristică atribuită stilului arhitectural doric. Ideea
masculină era legată de eroismul martirilor, de aceea porticul de la San Pietro din Vatican a fost construit în
ordin doric.
 https://www.google.com/search?q=Catedrala+Sf%C3%A2ntul+Petru&tbm=isch&ved=
2ahUKEwiqwf-cooXtAhWO7qQKHRe5CnkQ2-
cCegQIABAA&oq=Catedrala+Sf%C3%A2ntul+Petru&gs_lcp=CgNpbWcQAzIECAAQGDI
ECAAQGDoHCCMQ6gIQJ1DF6AVYx4IGYKGdBmgBcAB4AIABvQGIAb0BkgEDMC4
xmAEAoAEBqgELZ3dzLXdpei1pbWewAQrAAQE&sclient=img&ei=On-
xX6q8NI7dkwWX8qrIBw&bih=900&biw=929&rlz=1C1CHBD_enRO902RO902

Stilul rococo al bisericilor şi catedralelor

Figurează pe listele multor itinerarii turistice un număr ridicat de edificii religioase prin
decoraţia rococo, mai ales a interioarelor, dintre care amintim: Biserica de pelerinaj a
comunităţii rurale Die Wies din Bavaria (construită între 1746-1754 cu elementul spaţial
principal ovalul central, acoperit cu o cupolă), Biserica mănăstirii benedictine de la
Ottobeuren (1744-1767) din regiunea Schwaben.
https://www.google.com/search?q=Biserica+de+pelerinaj+a+comunit%C4%83%C5%
A3ii+rurale+Die+Wies+din+Bavaria+&tbm=isch&ved=2ahUKEwj9_eOpo4XtAhXNAewK
HX60D7AQ2-
cCegQIABAA&oq=Biserica+de+pelerinaj+a+comunit%C4%83%C5%A3ii+rurale+Die+Wie
s+din+Bavaria+&gs_lcp=CgNpbWcQAzoHCCMQ6gIQJ1DruQ5Yp9YOYInjDmgBcAB4AI
ABtAGIAbQBkgEDMC4xmAEAoAEBqgELZ3dzLXdpei1pbWewAQrAAQE&sclient=img
&ei=YoCxX_3EBs2DsAf-6L6ACw&bih=900&biw=929&rlz=1C1CHBD_enRO902RO902

Stilul neogotic al bisericilor şi al catedralelor

Acesta este o reînviere a celui mai caracteristic stil al Evului Mediu, încercare care se
face simţită în Anglia, la jumătatea secolului al XVIII-lea. Moda neogotică se prelungeşte şi
în secolul al XIX-lea.
Catedrala Sagrada Familia din Barcelona, operă a lui Antoni Gaudí (la care a lucrat în
ultima parte a vieţii), le întrece pe toate prin frumuseţe, imită formele naturale, este unică în
istoria arhitecturii.
Biserica din gheaţă
Creaţii noi, efemere, care reflectă imaginaţia şi talentul artistic al sculptorilor în gheaţă,
bisericile din gheaţă pun la îndoială Biserica (ca instituţie) al cărei tip o reprezintă şi stârnind
mai mult atracţia turistică.
 În România, pentru prima dată s-a realizat o biserică din gheaţă în iarna dintre anii
2006-2007, în Munţii Făgăraş, alături de castelul de gheaţă de la Bâlea, construit a doua oară.
Se pare a fi a doua realizare de acest gen din lume, prima aparţinând ţărilor scandinave; a fost
construită în stil ortodox.
Vitraliile

Definite ca „mozaicuri transparente”, abia cu stilul gotic vitraliile devin un element

esenţial al arhitecturii ecleziastice12, arhitectura gotică substituind pictura de pe pereţi, pe care
o elimină aproape cu desăvârşire, locul ei fiind luat de vitralii.
În ideea asigurării unei iluminări mai mari, deoarece lumina pentru omul medieval avea
şi o funcţie simbolică importantă - imaginea lui Hristos ca „lumină a lumii” fiind frecventă în
pictura şi literatura epocii - utilizarea vitraliilor introduce destul de târziu şi o notă de
atractivitate turistică.
în Franţa
Mai întâi trebuie amintită Biserica Abaţiei Saint-Denis, de lângă Paris (începută în anul
1137/1140), deoarece păstrează cele mai vechi vitralii, de la începutul sec al XII-lea, cu
subiecte simbolice alese de ilustrul abate Suger, şi a cărei construcţie i se datorează. În
vitraliile cu figuri istorice apar episoade din prima cruciadă, ca omagiu adus interesului
frecvent manifestat de Ludovic al VII-lea pentru cucerirea Pământului Sfânt; fereastra cu
arborele lui Ieseu deambulatoriu, cca 1140), opera abatelui Suger, trimite la descendenţa lui
Hristos din regii Iudeii.

Aura culturală a bisericilor şi mănăstirilor prin însăşi însemnătatea Bisericii Ortodoxe

Române

Stiluri arhitecturale româneşti şi ansambluri picturale

- Stilul arhitectural moldovenesc şi ansambluri picturale
Foarte multe publicaţii ale istoricilor, teologilor, arhitecţilor, geografilor etc. anunţă că
în Moldova, stilul propriu s-a realizat prin bisericile construite în timpul lui Ştefan cel Mare,
cunoscut sub numele de stilul moldovenesc. Acesta a rezultat din îmbinarea – pe fondul
arhitectonic local - a două influenţe:
-bizantină, venită din Constantinopol,

12
cu toate că utilizarea sticlei colorate (bucăţi de sticlă elaborate, asamblate la început cu armătură de plumb) nu
era în sine o noutate.
 - și gotică, venită din Transilvania, a dat înălţimea, contraforţii, ogivele de la uşi şi
ferestre
- Stilul arhitectural brâncovenesc (ex Mânăstirea Hurezu/Horezu)

Vechimea – reper de atracţie turistică

Biserici ortodoxe construite în sec. XII –XVI (prima parte) în spaţiul Regatului Ungariei
şi al Voievodatului Transilvaniei - dovadă a continuităţii poporului român, azi
însemnate obiective turistice.
Sunt de precizat bisericile din judeţul Hunedoara de la Densuş (sec. X, poate chiar mai
devreme), Streisângeorgiu (sec XII), Strei, Sântămăria-Orlea (sec. XIII), din Braşov,
din Şcheii Braşovului (Biserica Sf. Nicolae) ridicată pe locul uneia din lemn (în 1495,
ulterior primind adăugiri şi schimbări) cu ajutorul lui Neagoe Basarb Voievod din Ţara
Muntenească, din Feleacu (mai demult Feleac)
https://www.google.com/search?q=Densu%C5%9F&tbm=isch&ved=2ahUKEwjKwua
dpIXtAhVD16QKHUzgCGgQ2-
cCegQIABAA&oq=Densu%C5%9F&gs_lcp=CgNpbWcQAzIECAAQGDoHCCMQ6g
IQJ1CIqElYk8JJYJ3MSWgBcAB4AIABa4gBa5IBAzAuMZgBAKABAaoBC2d3cy13
aXotaW1nsAEKwAEB&sclient=img&ei=VYGxX4rEGcOukwXMwKPABg&bih=900
&biw=929&rlz=1C1CHBD_enRO902RO902

Ctitori-domnitori ai Ţărilor Române

Unele biserici şi mănăstiri ctitorite de domnitori ai Ţărilor Române au valoare culturală

de excepţie, transformate în principale obiective turistice.
Mircea cel Bătrân: Biserica mănăstirii Cozia
Bogdan I: Biserica Sf Nicolae din Rădăuţi (biserică de mir), o construcţie de tip
„romanic” sau bazilical, unică în arhitectura Moldovei, fără turlă, cu o navă centrală şi două
laterale, este ctitoria lui Bogdan I, în care a fost şi îngropat acesta, dar şi câţiva dintre urmaşii
săi.
Ştefan cel Mare: mănăstirile Putna, Voroneţ, biserica Mănăstirii Neamţ, biserica din
Borzeşti etc.
Constantin Brâncoveanu: Mânăstirea Hurezu
Nicolae Mavrocordat: Biserica Stavropoleos din Bucureşti
 Sfinte moaşte consacrate de secole– dovezi de întărire a credinţei creştine ortodoxe şi
elemente de atracţie turistică
EX: Moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Moaştele Sfintei Cuvioase
Parascheva de la Iaşi, Moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou (Basarabov) din catedrala
patriarhală, Bucureşti etc

CONSTRUCŢII PENTRU APĂRARE – VALORI DE PATRIMONIU CULTURAL

Fortificaţii antice
Fortificaţii greceşti, greco-romane, romane şi romano-bizantine
EX: Vestigii ale cetăţilor greceşti, întemeiate pe litoralul vestic al Mării Negre începând cu
secolul al VII-lea î.Hr. – Histria (din sec VII î. Hr), Tomis din sec. VI î.Hr), Callatis - sunt
bine puse în valoare turistică la Histria (situl arheologic şi muzeul ) la Constanţa (în centrul
istoric – situl arheologic şi Muzeul de istorie), Mangalia (în cadrul muzeului de arheologie).

Fortificaţii romane şi romano-bizantine până în secolul al VII-lea

EX:
Castrul roman al Legiunii a III-a Gemina (în municipiul Alba IuliaCastrul (şi aşezarea
civilă) de la Tirighina-Barboşi (lângă municipiul Galaţi, construit pe locul fortificaţiei
dacice), Cetatea romano-bizantină Dinogeţia (satul Garvăn, jud Tulcea), Cetatea romană
Noviodunum (Isaccea), Cetatea romană Arrubium (Măcin), Cetatea romană Aegyssus
(Tulcea)13, Cetatea Tropaeum Traiani (loc. Adamclisi, jud. Constanţa)

Aşezări fortificate şi cetăţi daco-getice (sec. I î.Hr – I d.Hr)

în patrimoniul UNESCO se află complexul de fortificaţii din Munţii Orăştiei (jud.
Hunedoara) - fortificaţia Sarmizegetusa Regia (capitala, regatului dac; de la cca 1200 m
altitudine, cetăţile de la Costeşti–Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Luncani-Piatra Roşie –, precum
şi cetăţile din vecinătatea complexului: Cetatea dacică de la Băniţa (jud. Hunedoara), care
supraveghea accesul prin pasurile Vâlcan şi Merişor, Cetatea dacică de la Căpâlna (jud.
Alba), pe valea Sebeşului, care proteja flancul estic al complexului din zona Orăştie.

13
din Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a
III-a – zone protejate
 Fortificaţii medievale
Cetăţile
- În Moldova –Cetatea de Scaun din Suceava (1374-1675), Cetatea Neamţului din
Târgu-Neamţ (începută în timpul domniei lui Petru I) –
- În Transilvania
- Cetatea Bran, din categoria castrelor regale (ridicate în secolul al XIV-lea) care
se mai păstrează, construită de braşoveni în urma dispoziţiei regale din 1377.
- Cetatea Deva, jud. Hunedoara
- Cetatea Biharia, jud. Bihor
- Cetatea Făgăraş – jud Braşov
- În Ţara Românească dintre fortificaţii, roluri importante au jucat: Cetatea
Poienari din judeţul Argeş (sec. XV, „zisă a lui Vlad Ţepeş”, dar considerată a fi, după C.C
Giurescu, „… nucleu al unuia dintre voievodatele care au precedat întemeierea ţării
Româneşti”), Cetatea Giurgiu din municipiul Giurgiu, fortificaţii ale oraşului Târgovişte
- În Dobrogea – Cetatea Enisala din judeţul Tulcea.

Cetăţile ţărăneşti

Cetăţile sunt opere ale ţăranilor liberi de pe teritoriul de colonizare săsească şi din secuime,
singurii ţărani care aveau voie să-şi organizeze apărarea în faţa incursiunilor turceşti, mai
ales, începând cu secolul al XV-lea
- Braşov – la Prejmer, Viscri (ambele monumente UNESCO), Hărman Homorod,
Sânpetru, Drăuşeni, Caţa;
- Sibiu - la Biertan, Valea Viilor14(ambele monumente UNESCO), Richiş,
Cisnădie, Dealul Frumos, Mălâncrav, Moşna, Bazna, Buzd, Curciu, Igjhişu Nou, Saroş.

Ansambluri urbane fortificate

Oraşele transilvane sau cele care erau pe cale de a dobândi privilegiul de „civitas” şi-au
ridicat treptat fortificaţii de piatră, începând cu secolul al XIV-lea15. Multe dintre oraşele

14
Impresionează prin masivitate. Zidurile care înconjoară biserica au formă eliptică, înălţimi de 6-7 m şi au fost
întărite cu patru turnuri scunde de apărare. Biserica are o lungime de 24 m şi o lăţime de 8 m. Altarul bisericii
a fost construit în stil baroc şi are o înălţime de 6 m, fiind decorat cu o uriaşă pictură care reprezintă cele mai
frumoase crucifixuri existente în bisericile din Transilvania.
15
În sec. XIV-XVI, de cele mai extinse întărituri dispuneau Clujul şi Sibiul
româneşti îşi etalează acum impozante ansambluri urbane fortificate, demne de invidiat,
făcând dinamică activitatea turistică în zonă.
 Ansamblul urban fortificat al municipiului Sibiu
 Ansamblul urban fortificat al municipiului Sighişoara
 Ansamblul urban fortificat al municipiului Braşov
 Ansamblul urban fortificat al municipiului Cluj-Napoca
 Ansamblul urban fortificat al municipiului Alba- Iulia
 Ansamblul urban fortificat al Sebeşului
 Ansamblul urban fortificat al municipiului Bistriţa
 Ansamblul urban fortificat al municipiului Mediaş

Case domneşti şi ansambluri de curţi domneşti ruinate

Câteva locuri din ţară ne oferă prilejul să mai vedem ruinele unor ansambluri de curţi
domneşti şi/sau case domneşti, apărute în incintele unor fortificaţii laice sau mânăstireşti.
Dintre acestea amintim:
- Curtea de Argeş, Vestigiile curţii domneşti
- Târgovişte, Ruinele curţii domneşti cu turnul Chindiei şi incinta fortificată
- Iaşi, Vestigiile curţii domneşti
- Suceava, Vestigiile curţii domneşti
- Bucureşti, Ruinele curţii domneşti – Curtea Veche
- Iaşi, Ruinele curţii domneşti
Cula

Simplist, acest tip de construcţie – cula – este o locuinţă boierească fortificată, apărut
începând cu secolul al XVI-lea (probabil) şi continuat până în secolul al XIX-lea, inclusiv.

- judeţul Vâlcea: Măldăreşti, Cula Greceanu* sau „Cula Veche” (sec. XVI-XVIII,;
Măldărăşti, Cula Duca* sau „Cula Nouă”, 1812
- judeţul Gorj: Bărbăteşti, Casa-culă Bărbătescu (xec. XVIII); Cartiu, Casa-culă
Cartianu (sec.XVIII); Curtişoara,

Castelul şi conacul
 Reşedinţe ale unor boieri, oameni de cultură, politicieni, cu precădere în mediul rural,
conacele se constituie ca atracţii turistice (unele muzee) prin istoria celor ce le-au
ridicat şi locuit, prin dimensiuni, arhitectură şi obiectele valoroase pe care le
adăpostesc.

EX:
- Conac al familiei Cantacuzino (sec. XVIII-XIX), loc. Cepleniţa, jud. Iaşi -
valoros exemplar de arhitectură neoclasică
- Conac al familiei Costache Negri (sec. XVIII), loc. Costache Negri, jud. Galaţi -
s-a desfăşurat o parte din activitatea cărturarului; muzeu memorial;
Castelele
a) Cele din spaţiul românesc, unele intrate în circuitul turistic după 1990, sunt rezultatul
condiţiilor socio-politice şi economice din fostele provincii istorice – Transilvania,
Ţara Românească şi Moldova. Locuri ale puterii, castelele regale sau nobiliare
manifestă strălucit alianţa dintre frumos şi util, înseamnă, în acelaşi timp, şi locuri de
cultură şi de voluptate.
Ex:
- Castelul Corvinilor din Hunedoara,
- Castelul Peleş din Sinaia complex arhitectonic, unic în ţară (1873-1914), fondat
de Carol I, fostă reşedinţă regală (Peleş, Pelişor, Foişor, Economat ş.a, parc); azi muzeu;

b) Spectaculoase sunt castelele Europei, acestea numărându-se printre atracţiile turistice

principale. În toată vechea Europă carolingiană şi până în Marea Britanie, deci în
afara spaţiului românesc, puterile care i-au revenit de drept nobilimii feudale o dată cu
trecerea la anul 1000 (după destrămarea imperiului carolingian, la mijlocul secolului
al IX-lea) au fost simbolizate prin castel, castellum.
Cele mai cunoscute şi vizitate castele rămân cele de pe Valea Loarei.

UNIVERSITATEA
Focare de aleasă cultură, universităţile şi-au câştigat faimă prin zestrea lor materială şi
prin moştenirea lor spirituală datorită marilor personalităţi care au studiat sau activat. Cu cât
celebritatea şi numărul personalităţilor a fost mare, cu atât blazonul instituţiei în sine este mai
înnobilat. Dintre acestea, care se constituie ca puncte de atracţie majoră, menţionăm pe cele
din: Bologna (1119), Ravena (1130), Sorbona (1200), Cambridge (1209), Oxford (1214),
Praga (1348), Cracovia (1364), Viena (1365), Moscova (Lomonosov), Bucureşti.

MUZEUL
a) În scopul cunoaşterii, educării şi recreării, patrimoniul muzeal al României -
totalitatea bunurilor, a drepturilor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial ale
muzeului sau, după caz, ale colecţiilor publice, asupra unor bunuri aflate în
proprietate publică şi/sau privată16 – este pus în valoare.
Institutul de Memorie Culturală a identificat un număr foarte mare de muzee şi colecţii
publice (până la 12 decembrie 2006, anul de dinainte de aderare a României la UE), pe care
le-a grupat în 11 profiluri:
- arheologie (55 total),
- artă (159 total),
- etnografie (82 total ),
- etnografie şi istorie locală (87 total),
- filatelie (doar unul),
- istorie (118 total),
- istorie memorială (137 total),
- mixt (10 total),
- numismatică (2 total), ştiinţă şi tehnică (26 total),
- ştiinţele naturii (64 total);

b) Dintre cele mai renumite muzee ale lumii17

- Dintre toate muzeele României, Muzeul Naţional de Artă al României din
Bucureşti este comparabil cu multe dintre muzeele de renume ale lumii. Odinioară palat
regal, Muzeul Naţional are o colecţie de o excelentă reputaţie internaţională, fiind totodată şi
o dovadă a calităţii artei româneşti. Colecţia regală a constituit baza înfiinţării acestui muzeu.
- Muzeul Arheologic Naţional din Atena
- Muzeele Vaticanului
- Luvrul din Paris

16
după Legea [nr. 12/11 ianuarie 2006] pentru modificarea şi completarea Legii muzeelor şi a colecţiilor
publice nr. 311/2003
17
selectare după ***, 100 cele mai frumoase muzee ale lumii, traducere Mircea Moldoveanu, Roxana Bîrsanu,
Augustin Frăţilă, Bucureşti, Editura ALL, 2006.
 - British Museum din Londra a fost înfiinţat în 1773 prin unirea a trei colecţii
particulare
- Galeria Tretiakov din Moscova
- Insula Muzeelor din Berlin
- Palatul Topkapî din Istanbul

EDIFICII DE SERVICII ŞI INFRASTRUCTURĂ DE COMUNICAŢIE

a) Caracteristicile izbitoare ale unor gări feroviare18 le conferă ceva în plus decât
funcţia pentru care au fost construite, „încadrându-le” şi în categoria obiectivelor turistice:
- gara din Milano având drept caracteristici principale vechimea şi proiectarea cu un
gust al monumentalităţii (reproiectată în 1913 în stil Liberty, care poate fi recunoscut şi în
Pennsylvania Station din New York , 1902-1912);
- gara din Bombay, India (1887), unde combinaţia de elemente romanice şi gotice cu
cele inspirate din tradiţia artei mogulilor a devenit un simbol care marchează, probabil, cea
mai însemnată contribuţie a dominaţiei coloniale britanice din India în sistemul feroviar
https://www.google.com/search?q=gara+din+Bombay&tbm=isch&ved=2ahUKEwj-
n5_dqIXtAhWaNuwKHYISCg0Q2-
cCegQIABAA&oq=gara+din+Bombay&gs_lcp=CgNpbWcQAzoHCCMQ6gIQJ1Dc8ckBW
M6KygFgmZXKAWgBcAB4AIABaYgBaZIBAzAuMZgBAKABAaoBC2d3cy13aXotaW1
nsAEKwAEB&sclient=img&ei=DIaxX_7pDJrtsAeCpaho&bih=900&biw=929&rlz=1C1CH
BD_enRO902RO902
bAeroporturile mai moderne cu o structură „satelitară” sau „stelară”, reflectă
importanţa enormă pe care acestea au căpătat-o. Dintre acestea se pot menţiona:
Aeroportul Kennedy din New York cu terminalul TWA (construit între 1956-1962),
Aeroportul Charles de Gaulle cu modulul de racord (construit în 1994).
c) Liniile electrificate din marile metropole sub forma monoraiului, de obicei
supraînălţat, de tipul celor din Tokyo sau Sydney şi sub forma metroului, cu rulare
subterană, pe lângă faptul că asigură transportul rapid şi la îndemână devin
„chemătoare” prin ceea ce oferă turiştilor, care vizitează aceste oraşe.
În cazul metrourilor, atractivitatea este dată de:

18
Dan Ghinea, op. cit, Bucureşti, 2002, p. 242; Marco Bussagi, op.cit., pp. 66,67, 71.
 - vechime, cu tronsoane construite şi date în exploatare în urmă cu peste 100 ani la:
Londra (186319), New York (1868), Viena (1894-1897), Budapesta (1896), Paris (1899-
1904);
- amploare şi complexitate arhitecturală şi inginerească, aici încadrându-se
incalcilabilul metrou din New York
d) Poduri, viaducte, apeducte, tuneluri, diguri
Ex:
- Apeductul lui Claudius (38-52 d. Hr), Roma;
- celebrul pod Carol din Praga
- Podul peste Bosfor
- Tunelul Simplon ( feroviar) , în Alpi, intre Elveția și Italia, construit în 1921, cca
20 mii km
- Digul de închidere Ijseel din nord-vestul Olandei, finalizat în 1932 (în baza unui
proiect demarat în 1918, în vederea recâştigării terenului pierdut, ca urmare a valurilor de
furtună care au afectat puternic ţărmul în sec. XIII, mai ales golful Zuidersee);
e) canalele şi strâmtorile prin poziţia şi rolul geostrategic remarcabil jucat de-a
lungul timpului imprimă valoare culturală acelor locuri

19
primul metrou din lume.
 OBELISCUL, MONUMENTUL ŞI STATUIA, ARCUL, POARTA, TURNUL,
FÂNTÂNA ŞI JOCUL DE APE

Obeliscul:

EX:

- în spaţiul egiptean, adică în locurile de origine, la intrarea în temple, de regulă

câte unul (vezi templul lui Amon-Ra din Luxor
- Roma, aduse de împăratul Constantin II în 357 d. Hr., de Caligua de la Heliopolis
(locul unde se pare că obeliscurile ar fi apărut întâia dată), în în faţa catedralei Sf. Petru, în
faţa Panteonului

Monumentul şi statuia
Sunt în general opere cu valoare artistică remarcabilă care atrag turiştii, uneori devin locuri
unde se fixează întâlniri, pentru rezidenţi şi turişti. Au o arie largă de răspândire şi densitate,
faţă de multe alte tipuri de monumente.
Ex:
- Monumentul lui Victor Emanuel al II-lea20 sau il Vittoriano aflat în Piaţa Veneţiei
din Roma, cunoscut şi sub numele de Monumentul Soldatului Necunoscut sau Altarul Patriei,
proiectat de Giuseppe Sacconi21 şi realizat între1885-1911, din marmură, de Botticino
- Monumentul triumfal „Tropaeum Traiani” din Adamclisi, jud. Constanţa
Arcul, poarta, turnul şi farul

EX:
- Arcul de Triumf din Paris
- Poarta Brandenburg din Berlin, terminată în 1791, singura poartă care s-a mai
păstrat din cele 14 construite de Carl Langhans între anii 1788-1791
- Turnul înclinat (Torre Pendente) din Pisa, semn distinctiv al oraşului toscan de pe
râul Arno, face parte dintr-un ansamblu de clădiri medievale din Piazza del Duomo (Piaţa
Domului); este monument UNECSO datorită unicităţii sale arhitectonice.

20
Vittorio Emanuele al II-lea a fost regele Italiei în secolul al XIX-lea.
21
polemicile stârnite de impozantul monumentul l-au făcut să se sinucidă, în 1905, la vârsta de 50 de ani.
 - fântânile arteziene şi căderile de apă de la palatele Petrodvorez din Sankt
Petersburg sau Curtea lui Petru (construcţie începută în 1714 de către Petru cel Mare şi
continuată ulterior de urmaşii acestuia).

LISTA MONUMENTELOR UNESCO

Situația pe țări :
https://whc.unesco.org/en/list/&order=country#alphaJ
Imagini:
https://whc.unesco.org/en/list/&order=country#alphaJ