Tema 4

Istoria Artei

1. Templele romane au fost printre cele mai importante clădiri din cultura romană, fiind închinate
unui singur zeu. La greci, planul templelor era dreptunghiular sau circular, iar forma templului a
fost adaptată caracterului divinității căreia i-a fost dedicat. Acest ansamblu, compus din templu,
divinitate și cadrul lor natural, exprimă seninatate și o măreție firească. La romani, templele sunt
preluate în mare măsură de la greci, însă diferența constă în podiumul mai înalt pe care sunt
construite și în coloanele de pe lateral, care sunt acum atașate de zid. Spre deosebire de greci,
care individualizau și integrau templele diverselor situații de mediu natural, romanii, nefiind prea
preocupați de natura, își integrau templele în mediul construit urban. În afara tipului clasic de
templu roman, există și un templu cu plan circular, de la care s-a format mai târziu Pantheonul.

TEMPLUL LUI BACCHUS

PANTHEON
2. La început sculptura romană se confunda cu cea etruscă. După aceea a urmat o perioadă cu
influențe elenistice, în care se punea accentul pe redarea caracteristiciilor unice ale personajelor.
Sculptura Romei Antice a fost reprezentată de portrete și reliefuri. Portretele se remarcă prin
realism, împinse până la a reda inclusiv diformităţile presonajelor, cele mai multe fiind de femei,
iar reliefurile au carcter narativ, fiind folosită tehnica altoreliefului. Diferența dinttre sculptura
greacă și cea romană este aceea că în Grecia Antică, sculptorii reprezentau personajele în floarea
vârstei, cu trupuri armonioase, sănătoase (bătrânii și copii fiind considerați incompatibili cu
idealurile lor), iar în Roma Antică se punea accentul pe caracteristicile personale unice ale
individului, relevând raporturile dintre expresia figurii şi caracterul personajului.
3. Imperiul Roman a lăsat în urma sa o moștenire grandioasă asupra dezvoltării Europei în
aspecte privind instituțiile, cultura, limbile, religia, arta, arhitectura, filosofia, dreptul și știință.
Dintre construcțiile specifice perioadei romane se numără edificii cu caracter colectiv: forumul
(spațiu central în Piața centrală), bazilica (spațiu specific roman, al cărui plan va fi preluat în
bisericile creștine), teatrul, amfiteatrul (construcție specific romană de plan eritic, cu forma a
două teatre alipite care formează în centru o arenă), termele romane ( ansamblu arhitectural ce
cuprinde băi bublice, piscine în aer liber, spații destinate sportului, biblioteci etc.), edificii cu
caracter comemorativ (columnele, arcurile), locuințele particulare și templele (care în mare
măsură reiau planul templelor grecești, dar sunt construite pe un podium mai înalt).

FORUM
 TERME ROMANE

TEMPLU ROMAN

4. Împărații romani au fost conducătorii care au preluat controlul lumii romane odată cu
prăbușirea ansamblului instituțional și social pe care se sprijinea Republica. Printre aceștia se
numără Claudius, Nero, Hadrian, Traian, Vespasian și Vesta.
HADRIAN

TRAIAN
 Temă suplimentară
Colosseum

Denumirea sa reală este cea de Amfiteatrul lui Flavian, acest monument fiind construit la
cererea împăratului Vespasian și ulterior inaugurat de succesorul său Titus, ambii făcând parte
din dinastia Flaviilor. Nu este doar cel mai mare amfiteatru din Imperiul Roman, dar este cel mai
mare amfiteatru construit vreodata.
În vremurile vechi, acest amfiteatru era utilizat ca arenă pentru gladiatori și pentru alte
evenimente publice sau spectacole de teatru și diverse expediții de vânătoare.
În vremea creștinismului acest monument a fost considerat un simbol păgân și în această
perioadă au început să apară cele mai multe legende și mituri despre celebrul monument. Multe
dintre acestea au fost răspândite de creștini, care îl considerau un loc al pierzaniei și al lăcomiei.
Planul său este eliptic, având 189 m lungime și 156 m lățime. Arena centrală este ovală,
fiind înconjurată de un zid de 4,5 m înălțime, care se ridică până la nivelul primelor rânduri
pentru spectatori.
Partea păstrată a zidului exterior al fațadei monumentale se compune din trei niveluri de
arcade suprapuse, având deasupra o platformă pe care se înalță un atic foarte înalt, prevăzut cu
ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt încadrate de semi-coloane dorice, ionice și corintice,
în timp ce aticul este împodobit cu pilaștri corintici. Fiecare arc de la al doilea și al treilea etaj era
ornat cu statui, probabil reprezentând divinități și alte personaje ale mitologiei greco-romane. În
jurul părții de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse în corbel. Acestea susțineau un
acoperiș mare, retractabil, cunoscut sub numele de velarium, care fereau spectatorii de arșița
soarelui sau de ploaie.
In interiorul arenei, se pot vedea camerele subterane si pasajele ce erau acoperite cu placi
din lemn. Aceste pasaje erau folosite la transportul animalelor si a gladiatorilor in arena. Nisipul
nu mai exista in acest moment, dar pe vremuri, pe podeaua colosseumului era nisip pentru ca
gladiatorii sa nu alunece, iar sangele varsat sa fie usor acoperit si absorbit.
 Elev: Demeter Andreea-Maria
Secția: Design ambiental, anul I