Transporturi și clădiri

41. subliniază potențialul de economisire a energiei în sectorul clădirilor care ar putea duce la o scădere
a cererii de resurse energetice fosile cum este petrolul și gazul și salută eforturile actuale ale Comisiei și
ale statelor membre de a exploata și mai eficient acest potențial;

42. salută eforturile Uniunii Europene de diversificare a resurselor energetice în sectorul transporturilor;
favorizează abordările bazate pe piață la introducerea de noi tehnologii; recunoaște că prețul reprezintă
cel mai bun indicator de competitivitate a noilor tehnologii; își exprimă însă regretul față de lipsa de
ambiție în ceea ce privește exploatarea potențialului oferit de vehiculele eficiente din punct de vedere
energetic, mai bine concepute și mai ușoare;

43. își exprimă îndoielile cu privire la capacitatea pe termen mediu și lung a biocombustibililor de primă
generație de a substitui petrolul; solicită eforturi sporite în domeniul cercetării combustibililor sintetici;

44. este convins că creșterea consumului de petrol în sectorul transporturilor poate fi redusă pe termen
mediu și lung numai dacă Uniunea Europeană și statele membre iau măsuri suplimentare care să
conducă la reorientarea transportului și a mobilității către moduri mai durabile, care consumă mai puțin
petrol sau care nu consumă deloc, ca de exemplu transportul pe căi feroviare sau navigabile, precum și
lanțurile de mobilitate intermodală din zonele urbane (mers pe jos și deplasare cu bicicleta, transport
public și mobilitate colectivă); este, de asemenea, convins de faptul că pot fi realizate economii
considerabile de energie prin utilizarea mai eficientă a sistemelor moderne de gestionare a traficului,
menite să reducă întârzierile și deviațiile în traficul rutier și aerian, precum și în transportul pe căi
navigabile, și prin intensificarea eforturilor de promovare a logisticii ecologice;

Relațiile cu țările în care consumul de petrol crește

45. îndeamnă Uniunea Europeană și statele membre să ia măsuri pentru a garanta o bază juridică
obligatorie, progresivă și cuprinzătoare în tratate pentru aprovizionarea și securitatea energetică
europeană comună și subliniază în acest sens importanța deosebită a unei strategii coerente față de
principalii furnizori externi; sprijină Tratatul de la Lisabona, ca un pas în direcția bună, deoarece conține
o clauză referitoare la solidaritatea energetică și așează politica energetică în sfera de responsabilitate
comună a UE și a statelor membre; relevă faptul că imensa dependență a UE de combustibilii fosili poate
submina coerența și eficiența politicii sale externe și de securitate comune;

46. este de părere că trebuie să se țină seama mai mult de temele legate de politica energetică în cadrul
relațiilor externe ale Uniunii cu țările în care se constată o creștere semnificativă a consumului de petrol
și Uniunea Europeană trebuie să acționeze în direcția eliminării subvențiilor de stat pentru produsele
petroliere;

47. invită Comisia să integreze în politica sa comună externă, comercială și de vecinătate măsuri care pot
contribui la promovarea la nivel mondial a unei decuplări a creșterii economice de consumul de petrol;

48. subliniază, în special, faptul că nu s-a acordat încă destulă atenție și nu s-a discutat suficient în cadrul
UE pe marginea consecințelor geopolitice ale modificărilor cadrului global asupra siguranței energetice
internaționale și pe marginea urmărilor pentru viitoarea politică economică internațională; este
încredințat că menținerea soluțiilor naționale trebuie înlocuită cu noi forme de cooperare între Uniunea
Europeană, Statele Unite, Rusia și China la nivel politic și economic, care trebuie de asemenea
instituționalizate pe termen mediu;

49. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.