1.

Date despre autor si opera

Liviu Rebreanu, prozator ardelenesc, este unul dintre intemeietorii romanului romanesc interbelic.
Autor de schite si nuvele, este cunoscut mai ales pentru romanele realiste ,,Ion” si ,,Rascoala” in care
a zugravit lumea rurala.

,,Ion”, primul roman publicat de Liviu Rebreanu in 1920, este primul roman realist de tip obiectiv, cu
tematica rurala, o capodopera a literaturii romane interbelice.

2. Perioada interbelica

Perioada interbelica este o perioada de maxima inflorire a literaturii romanesti. Se manifesta 2

tendinte care polenizeaza traditionalismul(M. Sadoveanu si V. Voiculescu) si modernismul(C.
Petrescu, T. Arghezi, I. Barbu, L. Blaga). Pana in anul 1920 doar cateva creatii sunt notabile: Ion
Creanga- Amintiri din copilarie, Ioan Slavici-Mara. Ion este prima creatie obiectiva moderna.

3. Roman realist

O trasatura a realismului regasita in opera lui Rebreanu este verosimilitatea, evidentiata prin
folosirea tehnicii planurilor paralele si a contrapunctului, tehnici prin care autorul construieste un
univers nou, prezentand intr-un mod inedit realitatea, prin viata taranilor din satul Pripas.

4. Titlul si temele romanului

Titlul este dat de numele personajului principal, care, prin dragostea lui pentru pământ devine
exponent al țărănimii, individualizându-se însă prin modul în care ține. Titlul ales este unul plin de
semnificații, Ion fiind un nume foarte des întâlnit în spațiul mioritic, autorul dorind ca atenția
cititorilor să fie îndreptată către personajul principal și nu către acțiunea propriu zisă.

Tema romanului este problematica pământului, analizată în condițiile socio-economice ale satului
ardelenesc de la începutul secolului al XX-lea. Romanul prezintă lupta unui țăran pentru a obține
pământ și consecințele actelor sale. Tema centrală este dublată de tema iubirii și tema destinului.

5. Structura si compozitie

Din punct de vedere compozițional, romanul ,,Ion” are două părți: ,,Glasul pământului” și Glasul
iubirii”, titluri ce sugerează vocile interioare care motivează acțiunile personajului. Prima parte
urmărește patima lui Ion pentru pământ și dorința lui de a se impune în ierarhia satului, în care el
este marginalizat. El își atinge țelul seducând-o pe Ana, fiica lui Vasile Baciu, un om bogat din Pripas
și reprimandu-si dragostea pentru Florica, o fată frumoasă, dar săraca.

Partea a doua urmărește personajul principal in ipostaza de stăpân al averii dorite și reîntoarcerea la
prima sa dragoste Florica, măritată însă cu George Bulbuc. Sinuciderea Anei și moartea copilului lor
Petrișor sunt evenimente care grăbesc acțiunea și anticipează sfârșitul tragic al protagonistului
omorât cu sapa de George Bulbuc.

Romanul are 13 capitole, ce poartă titluri sugestive: primul-,,Inceputul”, ultimul-,,Sfârșitul”, indicând

constructia simetrica.

6. Relatia incipit-final

Simetria incipit-final se realizează prin descrierea drumului, care intră și iese din satul Pripas,
simbolizând intrarea și ieșirea din universul ficțional. Personificat, drumul are semnificația simbolică
a destinului.
 7. Prezentarea evolutiei celor doua planuri narative

Desfășurarea acțiunii prezintă pe mai multe planuri narative evoluția personajelor și a relațiilor
dintre ele. Ion și George Bulbuc se confruntă la cârciumă pentru Ana. Vasile Baciu și-l dorește ca
ginere pe George. Fată lui are ochi doar pentru Ion. În cele din urmă Ion reușește să o să ducă pe Ana
și o lasă însărcinată, fortandu-l pe Vasile Baciu să o căsătorească pe fată cu el. Căsătoria nu-i aduce
însă și pământul. Pentru Ana începe atunci calvarul: este maltratată și alungată de către tată și sot.
Vasile Baciu cedează și ii da averea lui Ion. Ana se spanzura, iar la scurt timp după moartea mamei
moare și copilul Petrișor. Nici moartea Anei și nici a copilului nu-i trezește lui Ion vinovăție sau
regret. El ignora faptul că dragostea lui, Florica este măritată cu George și se reîntoarce la ea, sub
pretextul prieteniei cu soțul acesteia. Deznodământul previzibil rezolvă conflictele: Bulbuc îl omoară
pe Ion, fapt pentru care este închis. Florica rămâne singură, iar preotul Belciug are satisfacția de a
vedea că pământurile lui Ion revin bisericii.

Îmi plan secundar, este prezentat destinul familiei Herdelea, relațiile învățătorului cu Ion, cu preotul,
cu autoritățile maghiare, evoluția lui Tita ca poet și jurnalist, nunta Laurei cu George Pintea.

8. Natura conflictelor

Conflictul central este determinat de lupta pentru pământ, trăită de Ion, un țăran sărac. Conflictul
exterior principal, se manifestă între Ion și Vasile Baciu, Ana fiind motivul confruntări lor. Conflictul
dintre Ana și Vasile Baciu este reprezentat de moartea soției lui Vasile Baciu la nașterea Anei și a
deceselor fraților ei rămânând singurul copil al lui Vasile Baciu. Drama protagonistului este ilustrată
de conflictul interior, între obsesia pentru pământ și pentru Florica, așa cum sugerează și titlurile
celor două părți. Conflictele secundare dintre învățătorul Herdelea și preotul Belciug, dintre Ion și
George, dintre Ion și Simion Lungu completează tabloul relațiilor interumane.

9. Perspectiva narativa. Tehnici narative

Perspectiva narativă este obiectivă, naratorul fiind omniscient și omniprezent relatând la persoana a
treia prin verbe și pronume. Se utilizează narațiunea îmbinata armonios cu descrierea care este
utilizată pentru a oferi cititorului o imagine clară a satului. Dialogul are rolul de a pune accentul pe
trăsăturile de caracter ale personajelor.

10. Concluzia

În concluzie, romanul ,,Ion” este o capodoperă a literaturii române datorită îmbinării dintre tema
tradițională a pământului și tehnica modernă de caracterizare a personajului, ilustrând în mod realist
dramele individuale și colective din societatea rurală.