Flautul fermecat

Wolfgang Amadeus Mozart (n. 27 ianuarie 1756, Salzburg - d. 5 decembrie 1791, Viena) a fost
un compozitor austriac, unul din cei mai prodigioși și talentați creatori în domeniul muzicii
clasice. Anul 2006, cu ocazia jubileului a 250 de ani de la nașterea compozitorului, în Austria și
Germania a fost cunoscut ca „Anul muzical Mozart”.
În scurta sa viață, Wolfgang Amadeus Mozart a compus un număr enorm de opere muzicale,
cele mai multe neegalate în frumusețe sau profunzime. În 1862 Ludwig von Köchel a clasificat
și catalogat compozițiile lui Mozart, fiind numerotate cu mențiunea KV (Köchel-Verzeichnis =
catalogul Köchel). Ultima sa creație, Recviemul în re minor, are numărul 626.

Prințul Tamino își pierde cunoștinta. Cele trei doamne îl salvează dar, la trezirea sa, păsărarul
Papageno se laudă că el a făcut-o. Doamnele reapar, nu numai pentru a-l pedepsi pe păsărar
pentru minciună, dar și pentru a încredința lui Tamino portretul fiicei Reginei Nopții, pe care
acesta va trebui să o salveze de temutul Sarastro. Însăși Regina vine să întărească această
rugăminte. Tamino primește ca armă un flaut fermecat, iar Papageno un joc de clopoței. În
tărâmul lui Sarastro, Pamina suferă din cauza paznicului Monostatos, care o dorește. Papageno
apare și îi spune că Tamino o va salva. De la un preot, Tamino află că Sarastro nu este un tiran,
ci un mare învățat. Cei doi tineri se vor întâlni, dar gărzile îl conduc pe Tamino la Sarastro.
Acesta îi explică lui Tamino că Pamina este protejată de el împotriva influenței nefaste a
Reginei. Cei doi nu se vor putea uni decât după ce vor trece prin Templul Încercărilor.
În fața preoților, Sarastro arată că Tamino și Pamina sunt sortiți unul altuia. Prima încercare
este tăcerea, pe care Tamino o învinge, nu însă și Papageno (Papagheno). Regina Nopții vrea
s-o convingă pe Pamina să-l ucidă cu un pumnal pe Sarastro, dar ea refuză. Între timp, lui
Papageno, o bătrână oribilă îi oferă să bea apă, spunând că-i este iubită. La sunetul flautului,
Pamina se apropie și, neînțelegând tăcerea lui Tamino, se crede părăsită. Preoții anunță o a
doua încercare, sfătuindu-i pe cei doi tineri să-și ia rămas bun. Pentru că Papageno a greșit, are
de ales între bătrânică sau pedeapsă. Resemnat, acceptă căsătoria și are surpriza să vadă,
alături de el, o încântătoare Papagena. Paminei, care vrea să se sinucidă, trei mesageri îi spun
că Tamino o iubește, oprind-o de la gestul fatal. Probele care urmează vor fi trecute de amândoi
- Apa și Focul. În sunetul flautului, ei le înfruntă victorioși, în aclamațiile triumfătoare ale întregii
asistențe. Papageno, rămas singur, vrea să se spânzure, dar cei trei mesageri îl sfătuiesc să
cânte din clopoței. Deîndată Papagena reapare spre fericirea lui. Degeaba mai încearcă Regina
Nopții să se răzbune. Întreaga ei suită va fi înghițită de întunericul etern. Într-o strălucitoare
lumină, Tamino și Pamina sunt primiți de Sarastro, care îi unește în sunetele vocilor celeste.