‘ADEMICA atom ety Textele. eee eke Jean-Michel Adam iY i bie latelac-onewe ie ic ee fe a NAGVOV >Capitolul 4 Prototipul secventei argumentative Asa cum am notat mai devreme, nu trebuie si confundam unitatea zitionala, pe care o desemnez cu termenul de seeventi argumentativa, cu entatia in general, si nici secvenfa descriptiva, despre care tocmai s-a tat, cu functia descriptiv-referentiala a limbii, ori dialogismul cu dialogul. punct de vedere general, argumentatia poate fi vizuté ca cea de-a patra sau de-a saptea funetie a limbajului, daca Iuam in considerare functiile emotiv- ve, conativ-impresive si referenfiale ale Iui Baler, adaugénd la acestea ile metalingvistiea, fatic& si poetico-autotelicé ale lui Jakobson. Nu vom ici in problematica devenita deja clasica, cea a priortatii acordate functici iptive (conceptia asa-zis& descriprivised) sau functiei argumentativ-retorice s ascriptivisia). Atunei end vorbim, ne referim lao lume” (,reala” fictiva, prezentata ca atare sau nu), construim 0 reprezentare: aceasta este tia deseriptiva a limbii. Dar vorbim cel mai adesea incereand s& impartasim saul reprezentiri referitoare la o tema dat, c&utind si joc sau sa intensificdm adeziunea auditorului (sau auditorilor) la teza care in asentimentul nostru. Cu alte cuvinte, de cele mai multe ori, vorbim iru a argumenta si aceasta finalitate este considerata de catre unii ca venind completarea valorii descriptiv-informative a limbii (aceasta este pozitia cd, devenita clasica) si de citre alii ca fiind de prim ordin (teza lui Duerot i Anscombre, 1983). in aceasta ultima perspectiva, datele informationale nu t vazute ca fiind prioritare in reconstituirea sensului unui enunt ci ca fiind derivate ale valorii sale argumentative. Daca urmarim schema 2, prezentata chiar la inceputul acestei Iucrari pagina 29), notiunea general’ de argumentatie poate fi abordaté fie la nivelul si al interactiunit sociale, fie la nivelul organizarii pragmatice a Daca definim argumentatia ca pe 0 constructie a unei reprezentiti discursive apartinand unui enuntiator (planul A3 de organizare) care isi propune i modifice reprezentarea pe care o are un interlocutor asupre unui obiect de liscurs dat, atunci putem pune scopul argumentativ in termeni de orientare locutionara (planul A1), Daca ins consider argumentatia ca fiind o forma 121‘TEXTELE. TIPURI $I PROTOTIPURI de constructie elementaré, dack postulim ci locutorii detin reprezentiti prototipice referitoare Ja una sau mai multe scheme de argumentatie, atunei ne situdm la nivelul B2 al organizarii seoventiale a textualitati Din accasti perspectiva, ne punem intrebarea dacd anumite succesiuni de propozitii pot fi marcate ca fiind succesiuni reinterpretabile in termeni de relatie Argument(2) —> Coneluzie, Informatie(i) data (e) -> Conclusie (Toulmin 1858: 95) sau, mai mult, Rasionamente >» Coneluzie (Apathéloz si colab. 1989). Aceste variante tin cont de unul si acelasi fenomen: printr-un discurs argumentativ se urméeste influentarea opiniilor, atitudinilor, comportamentelor ‘unui interlocutor sau ale unui auditor, ficénd credibil sau acceptabil un enunt (concluzie) care se sprijin’, prin diferite modalititi, pe un altul (argument / informatie / rationamente), Prin definitie, informafia-argument vizeaza si sustind sau sd respingi o propozitic. Putem spune ca aceste notiuni de coneluzie de informatie data (sau premisa) fac trimitere una la cealalta. Un enunt izolat hu reprezint& a priori o concluzie sau un argument-informatie data. Daca o (una singuré sau mai multe) propozitie apare ca fiind prealabilé unei concluzii, aceasta este a posteriori, in raport cu cea din urma, Relatia [Informatie dati > Coneluzie] poate fi considerati drept o secventi de baz, in misura in care 0 serie este intrerupta si se resimte un efect de inchidere (Apothéloz si al, 1984: 38). Aceastdi idee este sustinuta astizi de un numar de specialisti in argumentafie, precum M.- J. Borel, de exemplu, care exprima o pozitie foarte apropiati de cea sistematizata in prezenta lucrare: .O concluzie nu poate exista in afara unei premise si reciproc. Spre deosebire de premise, specificul unei coneluzii este cel de a mai putea servi ulterior in discurs, spre exemplu, cu titlu de premiza. Astfel, ne aflim in fata unui tip de secventa textuala care difera de alte seevente, narative de exemplu” (1991: 78). D. Apothéloz si D. Miéville, reflectind asupra relajiei de sustinere (étayage), aplicati pe un corpus oral, epereazi toate situajille in care un segment de text apare ca un argument Pentru enuntarea unui alt segment din acelasi text” (1989: 248). Prin termenul de segment, ei desemneaza unitatile textuale ,ale c&ror intindere poate varia de la propozitie, enunt sau o seeventi de enunturi” (ibid: 249). Aceasta analiza a relatiilor dintre segmentul sustimut si segmentul susfindtor are relevant, cu certitudine, in problematica aflatd aici in discutie. 1. TA, Van Djk (1980) este direct influentat de aceastéfilosofie a limbajului ; la aceeasi conceptie se raporteaza astizi Plantin (1990: 22-34) si Brassart (1990: 316. 317). 122 1. O schema de sus Pentru a explicita acest argumentative, trebuie s& revenin Anti, asupra unui exemplu propu: (30) Marchiza are main fin © succesiune de acest argumentativa clementari, inn instruetiumi pentru tratamental pr Propozitia p [Marchiza are main dati-argument pentru 0 conch rispunde, intr-un fel, unei intr marchizi? Propozitia p enunté in coneluzia c. Totusi, aga cum se Toulmin (1958), pentru ea ac rispundem la ined o intrebare in la concluzia ? Ce poate legitin faptul cd este sau mu plicuti? warrant” la Toulmin) sau ,lice evitarea obligativitatii de a intro stabileascd o legatura dintre inf ‘exist un topos actualizat in enu baza de inferenta si vine si sustit (28) Barbatilor le plae feme ‘Ave astfel posibititat rationament subiacent care are f (barbatii/ femeile) la un singur multe probleme. Barbatilor le plac femeile ¢ OR, Marchiza are méini fir DECI imi place marchiza Informatia data, ce apa place marchiza] decdt prin inter > Pentru o descriere deta 210 din lucrarea mea, Elements de1S Prototipul secvenfet argumentative 1. O schemé de sustinere argumentativa 2 propozitiilor Pentru a explicita acest principiu care se afl la baza oric&rei asertiuni centative, trebuie si revenim asupra cdtorva cenunturi deja analizate gi, mai i, asupra unui exemplu propus in capitolul 1 (80) Marchiza are mai ine, dar nu imi place de ea. © succesiume de acest tip poate fi considerati drops 0 secventé ‘aqumentativa elementaré, in mésura ‘in care conectorul DAR™ furnizeaz seivetuni pentru tratamentul propozitilor care il preced Sa ‘urmeazi dupa el. Propozitia p (Marchiza arc min fin] este oferit spr Tectura ca o informatie . Propozitia p fespande, int-un fel, unei intrebari implicite Ge tipul: De ce iti place de mepehiza? Propozitia p enuntd informatia dats (ncata” 8 ‘Toulmin) care justified encluzia e, Totusi, asa cum se subliniaz in schema ‘argumentativa creat de Pulmin (1958), pentra ca aceasti justficare si fie valabilé, trebuie si fispundem la fnc& o intrebare implicit: cam puter Bees de la informatia data p Teroncluzia c? Ce poate legitima trecerea de la mfinile fine ale marchizei la faptul cA este sau mu plicuta? © regula de inferenf, un prineipiu general {yarrant” Ta Toulmin) sau icent& de inferare” (De Pater 1965: 95) ne permite rr obligativitatii de a introduce alte informatii date $1 vine, fntr-un fel, s& stabileascd o legatura dintre informatia dat si concluzie. jn exemplul nostru, sant un topos actuaizat in enunful 28) din primul capita, care serveste drept ease ic inferenth gi vine 6 susfind trcerea de a informaia data la concluzie. fieargument pentru o coneluzie c [imi place de ea] neexprimat (28) Barbar le plac femelle care au main fine ‘Avem astfel posibilitatea si descoperim migcarca inferentiala dinte-un rationament subiacent care are forma unui silogism, Tn cars SST de ta clasé {barbati/femeile) la un singur membru al casei (Fu J marchiza) nu ridie& prea multe probleme. ‘Bérbatilor le plac femeile care au mai fine 28) (OR, Marchiza are maini fine (29) DECI imi place marchiza Informatia data, ce apare in (29), nu poate conduce Ia coneluzia {imi place marchiza] decat prin intermediul inferentel adicd aplicdrii unei reguli de pentru o deseriere detaliatt # acestui eonector, fae trimitere la paginile 191- ‘10 ain tucrarea mea, Elements de linguistiquetertelle 13‘TEXTELE. TIPURI $I PROTOTIPURI inferenta sustinuti de rationamentul sau de garantul explicitat de cdtre premisa ‘major’ (28). Trebuie s& adaugam totusi cd o Restrictie (respingere sau exceptie) este necesar si fie introdus, modalizaind trecerea de la informatia data la coneluzie: inferentele pot fi cu siguranté sustinute de un numar de justificdri sau Suporturi (,Backing asa cum apare la Toulmin 1958: 103 si 105), dar este posibil ca, in anumite circumstante, s& nu poatd fi aplicate; intotdeauna trebuie sa Fasim loc pentru o eventuala non-aplicare a regulilor de inferenta sau chiar pentru o respingere”*. Cu alte cuvinte, chiar daca informatia data-argument aduce cu sine PROBABILUL sau VEROSIMILUL (adverb modal al posibilitatii) concluzia este posibili in cadrul unei restric sau a unui contra-argument (NUMAI DACA). Pe scurt, schema de baz a argumentatiei este o punere in relatic a informayiilor date eu 0 concluzie. Aceasta punere in relatie poate fi implicit sau explicit fondati (garant sau suport) sau contrazis& (respingere sau excepyie). Daca informatia data este de cele mai multe ori explicité, suportul este adeseori implicit, iar celelalte componente se situcaz& intre cei doi poli de implieitare sau explicitare. Schema migedrii argumentative este, de acum, urmatoarea: Propozitia p [marchiza are -—-—-_ REGULA ~ deci probabil ---—>[imi place marchiza] ‘ain fine] INFERENTEI CONCLUZIE INFORMATIE fe deoarece mu st dacs GARANT RESTRICTIE, Barbatilor le plac doar dacé femeile care au SPECIFICATIE mai eee dat find ca SUPORT Este foarte necesar acum s ludm in considerare doar caracterul probabil al aplicarii regulii inferentei care conduce catre o concluzie, pe de o parte, si de restrictie, pe de alti parte, deoarece in enunful (30) constatam ed, in cea de-a doua propozitie, introdusd prin conectorul DAR (aici concesiv), se subliniaz’ tocmai inversarea concluziei la care ne-am ® Plantin (1990: 30) observa pe bund dreptate ©& Restricfia este 0 component care consti intr-o ,aluzie la pozitia unui adversar” sau cel pufin a unui potential adversar. 124 fi asteptat, Avem de-a face inferenfei este contrazisi, Propozitia p [informagia ~~ data [Aplicarea regulitinterente t Coneluziag Faptul ef putem inloc $1 TOTUSI nu-mi place d [Marchiza are maini fine DA concesiva a operatiei argumei spune ca regula inferenfei — c din cauzi ci ar trebui si fie DACA marchiza nu este conservatoare, inculta pentru printr-un careu argumentativ: Informatia dap = [Marchiza are mainile fine] { _Coneluzieg {mi place de ea} ‘care este inci 0 daté modifica de sustinere/respingere a enun care 0 vom numi canonicd sau pe cit posibil simplificata, sa propozitii descriptive: (1) Harlem este elvefian,Prototipul secvenfei argumentative .e cu o schema coneesiva clasica, in care regula asteptat. Avem de-a fact tei este contrazisa. DAR —— [Aplicarea —> Propozitianon-q restrictici] 7 + concluziag Faptul c& putem inlocui DAR eu $1 TOTUSI [Marchiza are maint Hie TOTUST nu-mi place de ea] sau putem combina DAR cu TOTUS! DAR TOTUSI mu-mi place de ea] confirma natura wntative declangate prin DAR. In acest caz, putem care in general poate fi aplicaté~ nu se aplica aici, sine vA o8 ar trebui S& fie sustinutd print-o forma de restriefie: NUMAT DACA marchiza nu este prea proasta, pretentioasa, tanara/batran’, Censervatoare, inculti pentru mine. Ceea ce ar putea fi, canonie, reprezentat printr-un careu argumentativ spune cA regula inferentei -- Arg-Datay [Este proasta si urata] = DAR Informatia dati p [Marchiza are mainile fine) 4 4 Coneluzia non [Nu imi place de ea] Concluzieg_ +- {imi place de a} Modetul lui Toulmin (revizut de cdtre De Peter 1965 si Plantin 1990, care este inca o daté modificat aii) reprezint® cu acuratefe schema procesului Gr sustinerelrespingere a enunfurilorcaracteristce a seoventei argumentative pe see e vom num canonicd sau prototipic Pentru a expune, pe scurt, o versiune pe cat posibil simplifieat, s8 ne oprim pentru moment, la urmatoarele doua propozitii descriptive: (1) Harlem este elvetian.‘TEXTELE. TIPURI $I PROTOTIPURL (1°) Omar este francez. © propozitie de acest tip poate fi asertata, intro seeventa argumentativa, ddac& se sprijina pe o alté propozitie: (2) Harlem s-a néscut in Lausanne. (2?) Omar s-a niscut in Evian Cea de-a doua propozitie nu primeste statutul de informatie data sau de premisd pentru concluzie — [propozitia (2) > DECI VEROSIMIL propozitia (1)] decat in funetie de 0 a treia propozitie, cel mai adesea implicit: (3) Oamenii nascuyi in Lausanne sunt in general cetateni elvetieni.. G’) Oamenii nascuti in Evian sunt in general cetifeni france: Aceasta propozitie implicita, care asigura inferentele si pertinenta constructiei argumentative, se bazeazi si ea, la rindul ei, pe un Suport care, de asemenea, are un caracter implicit: (4) Date find dispozitile legale ale codul din fara respect in vigoare privind nationalitatea Resirictia (respingerea sau exceptia) care trebuie introdusa aici este urmatoarea: (5) Numai daca paringii sai nu sunt straini si Harlem nu a optat la varsta de optsprezece ani pentru nationalitatea elvetiand sau nu si-a facut studile sau nu a locuit suficient de mult timp in Elvetia sau deja fusese naturalizat german. Aceasta restricfie, introdusa datorité dreptului de prima sedere intr-o fara strain, in vigoare atunci in Franfa sau a dreptului de intregire a familici, nu se aplica in acelasi mod in Franta (1') si in Elvetia (1). Dubla nationalitate poate fi luat& in calcul in (1"), dar nu si in (1). Restrictia diferd in functie de dispozitiile legale ale codului privind cetajenia, ins, in orice caz, pentru a putea aserta (1), trebuie si admitem (2), datorité lui (3) si (4) si cu conditia (5). in interiorul unei ,,lumi” (sau spatiu) semantice (pe care il putem considera un cmp argumentativ), este posibild sustinerea argumentativa a unui enunt. ‘Urmitoarea schem® argumentativa complet (preluata in parte de la Toulmin,”*) sintetizeazi aceasta migcare: ° Vezi si Plantin, 1990: 28 si Brassart, 1990: 317. Propozitia (2) [INFORMATIA DATA] t Deoa [Gal dat fin (SUF Analiznd mai in profi cu siguranté posibil si pro argumentatie si si facem distin propozitif) si argumentarea pro de delicata pentru a acorda m furniza baza unui prototip al se Inainte de a discuta de: aceasta dati, asupra eterogenit exemple propuse in capitolele primul paragraf dintr-o poves narativa (cap. 1, pl si cap. 2, punet de vedere argumentati, (8) [a] Era odata un pring fie 0 printest adevarat. [ si, la drept vorbind, de pr daca erau prinjese edevai [h] Drept pentru care, s cata, in primele doua prc (premisele) — [a] 4 fost odata = iar de aici reiese ci se pos eroului acestei povesti si-si g de regate si printese nu se duce conector argumentativ ~ [c] descriptiva introdusa prin prim printesa adevarata — vine s8 a rage 0 coneluzie non-c: poat argumentativa va fi in acest cantativa, sau de pozitia inenta re, de litatea i este ta de au nu, ntr-o i, nu ate 2 de tea ). in un ela Prototipul secvengel argumentative Propodiia (2) nfeeni ~~~ dec probabil —» Propocii (1) [INFORMATIA DATA] L i [CONCLUZIE] Deoarece (3) mu i dacai(S) [GARANT] [RESTRICTIE] rmumai daca t (SPECIFICATIE] dat find ca (4) [SUPORT] Analizénd mai in profunzime regulile de inferenta (sau de trecere), ar fi eu siguranti posibil si propunem o tipologie a formelor comune de argumentatie si sA facem distinctia dintre demonstratie (inlantuire deductiva de Propozitii) si argumentarea propriu-zis4, Las la 0 parte aceasti problema destul e delicata pentru a acorda mai mult interes schemei generale, care ar putea furniza baza unui prototip al secventei argumentative. JInainte de a discuta despre acest prototip si mai ales de a insista, si de aceasta data, asupra eterogenitatii textuale, mi se pare util si revenim la doud exemple propuse in capitolele rezervate povestirii si descrierii, Exemplul (8), primul paragraf dintr-o poveste de Andersen in care am analizat structura narativa (cap. 1, pl si cap. 2, pp. 61-62), poate fi, de data aceasta, analizat din Punet de vedere argumentativ, reperdnd conectorii $i rolul aeestora: (8) [a] Era odata un print [b] care voia si se insoare eu o printesd, (e] numai si fie o printesé adevirata, [dl] Merse deci peste mati stir ca si giseascé una, [e] si, la drept vorbind, de pringese era plini lumea;[F] insé nu putea sti niciodata aca erau prntese adevarat: [g tot timpul ise plrea ceva nelalocul lui la ele. {h) Drept pentru care, se intorcea intoideauna suparat ed nu a gasit ceea ce tut in primele dou& propozitii pot fi identificate informatiile date (premisele) — [a] A fost odata un pring [b] care voia sé se insoare cu o printesd ~ iar de aici reiese c& se poate infera (concluzia implicita) c& i-ar fi simplu croului acestei povesti si-si giseascd o sotie. Intr-adevar, in umea povestilor, de regate si prinfese nu se duce lipsa. Propozitia descriptiva introdusa de primul conector argumentativ ~ [c] NUMA/ SA FIE o pringes adevarati. Propozitia la prima iblul care Pentru © ferentele humea — mw putea pul i se nigcarea inorcea miscare lei de th} reanizatorului narativ ,Era odaté” si a cuplului verbo. panboral imperfect-perfect simplu, la persoana a Ill-a (el a) si, pe de alta Pare, din motive generice: acest text este o poveste. Structura argumentativa pe “Logica” mack deseris-o este subordonati structurii sceventiale narative, jpelca” acestui paragraf este, cu siguranfa, cea descrisa ie cele doua scheme &¢ sustinere argumentative ale propozifilor pe care tosmet le-am ardtat, insa povesalon Si, Satureazi sensul decét in cadrul logicli navative specifice Povestilor: subiectii pleacd in cdutarea unui obiect care trebuie valorizat, ci Inseareas transforme orelatie de disjunetie tnt-o relate de conjunctie pentru a auluce objectul care lipseste si care reprezinta, de fapt, motivatia naratiunii Prima secventa, marcati de momentul plecdrii si vel a intoareerii subicctului- conta pe faptul ci povestea este Fubliniind un alt aspect de eterogenitate, exemplul deseriptiv (7) din ‘apitolul 3, ne permite analiza unui caz in care apar doug descr, suecesive ale scelulasi personaj, fiecare la réndul ei rezumata.printr-o reformulare (despre care am discutat mai devreme). @ {Plservitorul chine, de ete ori mu mil gindese la el! [P2] Cit de ‘mare nea feaerptza, mie si lui Anne-Marie, cind am fost a1 lag ion aril alanis ca un gentleman, acest asitic imbrictin hain deal costumul Siu de teat albastra, papion si pantfi din imitate de pice wef ‘pus c&-i un Ir toned Camavel. [P4]Si tots, asa iat si usaty, cu feta pace seulpta in lemn de sent tare adis din padurile virgine, eu oehi oe tigru si pomesi lune, parca un adevarat Cavaler de rizboi. [PS] Le veer Ii, am fost foarte emotionat,inima fmi bitea tar: 38 ai un asemenca rarnee servitor mi se Plirea palpitant dar siinspaimintator in Prima fraza-seeventa descriptivi [P3] rezulta o Propozitie reformulativa: Propozitia p: Servitorul chine ..] aif spus efi un ersonaj de camaval, Cea de-a doua fiw poate fi rezumati print-o alt reformulae: Propoziia q: Servitorul chines [.] prea un adevirat Cavaler de rzbot————— C3 4 Prop 4 D4-+ C4 [PS] fn functie de aceasté schema a misearii argumentative, putem observa cd cole douit seevente descriptive apar in cadrul unei migciri argumentative Sominante, Prezenta reformulirlor, despre care s-a discutat fn capitolul 3, se justifica aici in intregime. Functia seeventialé a reformulirii a fost foarte rar ‘Mbliniaté de cdtre Hingvigti: se poate foarte bine aici observa cum, reformularea aeatI de intermediar, un punet de franziie intre seeventa descrip fA pe ‘care o incheie si miscarea argumentativa inglobant, 2. Schema inferenti Putem spune c& model goneral, prin induce (dacd P proprie discursului proprit-zis {in Analitica prima (24 =, Aristotel ne prezintS © pri rationament prin care, date necesar, 0 nous propozitie Pr frebuie adiugat c& aceasta jnferentei reprezinté simpla 2 formala, ineat este posibil St ‘Sa retinem doar c& structura. (Gmajore si minore)—> conch {in raport cu aceasta formal, disoursul natural f fntimpla gi in cele doud exe arg. in alte studii (1990: 12 (6) Toate virtutle se ‘Toate florile se afl MIEREA ‘TRUBER (0) fn fructe ug (ATUNCI nici in Bat in (9) nu exist miere”. In (10) se subint fambele cazuri, putem t Cartea 1 din Retorica, silogism sunt .compust ddecat intr-un silogism Pt eunoscut, nu este mevo (13574), Dac’ lua in ¢ faptul o& pentru a con drept premits o coroat! jnutil de adaugat: 1a feunoscut de toatl lum: despre entimem’, ade ‘mentul de unde era,va ve ga ea pe Prototipul seeventei argumentative 2. Schema inferential, silogismul sientimema putem spune c& modelul redus al migclrii argumentative este realizat in genera, prin inducfie [daed p atunci q] si prin silogism (cu varianta incompleté ie discursului propriu-zis: entimema). fn Analitica prima (24b, 18-22) ~ in Topica, Cartea I, 10025-10026 |, Arstotel ne prezinté o prima definitie a silogismutu Silogismul este un riionament prin care, date fiind anumite premise, rezultd de aici, in mod aaeear ¢ nou propozitie prin simpla prezents a acestorinformatii date.” Mai petals adaupat e& aceasta nus necesita nici suport, nici restitie ste regu Fitnetct reprezinté simpla apticare a unei scheme abstracte (0 schema att de femal neat este posibil sf rezulte de aici concluzit fe absurde, fie amuzante) Sh retinem doar c& structura silogismului corespunde schemet de baz: (Premise {majore si minore)—> coneluzie]. iivraport cu aceasta structura logic, géndité la modul putin cam ideal s foal, discursul natural face fnsi apel mai degraba Ia entimem’. La fe! se infimpid si in cele dou’ exemple de texte publicitare, pe care le analizez, mat Pe larg, in alte studii (1990: 121-133): (9) Toate virtuile se afl in flori Toate florile se aflé in miere. MIEREA, ‘TRUBERT (10) in fructe nu gisim bule de aer ‘ATUNCI nei in Banga nu gisim bule de aer in (9) nu exist concluzia silos mului: Deci toate virtuyile sunt in miere”. in (10) se subinfelege o premisa: Nu exist’ deeat fructe in Banga”. in cesie cazuri putem regisi defintia aristotlicd @ entimemei, Aristotel, in Cartea I din Retorica, precizeazi cd exemplul ca inductie si entimema Slosism sunt ,compusi din putin termeni si de cele mai multe ori mai putin rest nteun silogism propritzis. intr-adevar, dac& unul din acest termeni este cereal, nu este nevoie s& fie rostt, auditorul nsusi opereaz& substtuires” (1357a), Daca lum in considerare exemptul unui atletcelebra, Aristotel explica faptul cf pentru a concluziona, in Toe si spunem ,2 primit penis victoria sa Ghept premiu 0 coroani, este suficient s& spunem: a fost invingitoy Ja limp; Se ere adigat: la Olimp, iavingétorul primeste © coroand este un fapt areseut de toata lumea” (ibid) in Cartea TI din Reforica, in care se vorbeste despre entimem’, adaugi: Nu trebuie si concluzionam aic, reludnd argu- srentul de unde era, si nici sa trecem prin toate etapele: primul din aceste‘TEXTELE. TIPURI $I PROTOTIPURT procedee ar aduce cu sine efectul de ovultare printt-e. ‘mult prea mare intinderes eer ar fi redundant, pentru c& ar enunta Iuerurievidents” (1395b 22). vi eata trebuie s& adaugim cd enuntarea coneluziei din (9) ar fi ou siguranté inutila, devarece orice ctitor, apicnd legea descendentei (primul, sieve al premisei majore ~ al doilea termen al premisei ‘minore), ar ajunge cu siguranyi. la concluzia impliciti, ins aceasta, n0 permite formularca Sietiluviei publicitare vizate care se referd la o micré specificl simu Ia toate spiorile de miere. Economia diseursului natural este 3 i de natura .poetica”, died dominata de principiul paralelismului, Din cuplul de termeni utilizat alta 0 constructie aproape anagramats: «Virtuti “Trubert”. {in reclama Banga (10), premisa rmas& nerostit& este cea care se vrea reconstruith de eatre cititorul-interpretant. Emunand premise ‘minora (.Nu sunt eet ructe in Banga’), auforul reclamei, evit in plus, 2 afirmatie ce-i tpartine s@ inte sub incidenta acuzatiel de reelorae ‘mincinoasa. Doar cititorul- inerpret isi asum premisa implicitaté care permite 5° ajunga la o astfel de ivetjurie Dect nu se afl bule de aer in Banga”. Enters 0 aici forma de Suprafaié a schemei inferenfiale argumentative [Daca p atunei a] si astfel Suntem aproape de enunrile argumentative clasice: (1) Dacd gi si sparget un ou, sit st faced so pears (Alsa) {12) Dace SAAB ar fabrica masini In sere, niclo SAAB mu arma fi oven ce este. fin aceste dowd cazuri, schema [informatit date —> concluzie] este evidents, Va deveni mai complicati ins odati eu ‘construirea unei lumi mai ‘mult (12) sau mai putin (11) fictive, jin toate aceste cazuri, modelul este: in contextul lui p (Daca p), este pertinent s& enuntim coneluzia q (atunci 4)”. Choma argumentativa devine putin mai complicats ‘data cu exemplele lirmatoare: (13) Degi cu multe straturi, foarte bune Ia gusts secretul lazanelor noastre ramane de nepatrans. (Findus) (1a) Dack Club World este reeunoseut drept una din cele mai bune clase din ran cote pentru a fost conceputd, mai inti de toate, de cite came de afaceri (British Airways) (45) Dacd mimicile fyi dovesc fnefea Pemudoue, © pentru cB Ft c= ¢ bun pentru ele 7 pons un studi mai detain, fac trimitere In eaptolul 3 din, Dengue et rinéranae (1991), pe care Fam rezervat unui murat insemnat de exemple ipotetic. 132 jin exemplul (13), Pres normal, plecdnd de la premisa (de nepatruns) a propozitiel Jui [Daca p atunci q] si corola PREMISA [Regul Daca non-p es Desip Bineinfeles, ne ved cova mai greu de stabilit, d gust” este ,usor de patruns interpretat: 16) Desi populatia cain ceajelandri nu s-0 den PREMISA ----~ [Re Desip _- 2 ape a Dacinon-p ~~ Aici, premisa »S¢ ca ,dragostea pentru cat este cel de a sublinia acest exemplu este un a ‘sine si aducd o explicati ‘Odatdi cu exemy propozitiilor ipotetice » aproape insesizabil, de explicativa de tipul [D: argumentativ Tiniara | fntr-o noua ordine [Da inferentei este caractePrototipul seeventei argumentative jin exemplul (13), prezenta lui DESI ne lasa s infelegem ca, in mod plecénd de la premisa p putem trage concluzia contrara valorii negative ms) a propozitiei q. Aceasta schema concesiva este construité pe baza patunci q] si corolarul sau [Dac non p atunci non q]: ‘CONCLUZIE [Regula de inferent’) > Atunci non- q (atunei q) Bineinfeles, ne vedem obligati si admitem valabilitatea unei inferente ymai grou de stabilit, dar care ne lasi s& infelegem c& ceea ce este ,bun la este ,ugor de patruns”. Probabil urmatorul exemplu poate fi mai usor de (16) esi populaja canina este in seadere in regiunea noastr [..] dragostea pentru citelandri nu s-a demodat totus. [Regula de inferenga]- (atunei q) CONCLUZIE cinon-p > Nong totusi Aici, premisa ,sciderea populatiei canine” lasa loc coneluziei, in sensul ostea pentru eafelandrii a scazut”. Rolul lui DESI (intérit de TOTUSI) cel de a sublinia cd influenta asteptaté este corect interpretata, Deoarece s exemplu este un articol de presi ne asteptim, bineinfeles, ca articolul in shaduci o explicatie in ceea ce priveste aparenta contradictic. dati cu exemplele (14) si (15), se pare c& schema argumentativa a pozitilor ipotetice nu mai poate fi aplicata la fel de usor si cA se gliseaza, insesizabil, de la argumentatie la explicatie. intr-adevar, in structura ativa de tipul (Daca p este (pentru) e& q}, se pare ca relatia de orientare unentativa liniard [Dac premiza p — (atunci) concluzie q] se inverseazi 9 noua ordine [Daca p este (pentru) cf q]. Aceasti inversiune aparenta a grenfei este caracteristic inferentei explicative despre care vom discuta in‘TEXTELE. TIPURI $1 PROTOTIPURL capitolul 5: [p este adovarat, dar de ce? Pentru c& q). De fant, dacd Iwai in cap elerare selema conceputt de Aristotel in Analitica prima (W127, 70 3-0) s¢ fjunge din nou de la indiciul pla ceea ee acesta indict, adied a: cefectul p indict Gnuza q, la fel precum afirma semiologii: In anumite contexte, prezenth uel Gauze este un motiv de a o infera pe cea a unui efect, in altele inst, dimpotriva, cary erzis a infera prezenta eauzei din cea a unui efeet” (Apothéloz si colab. 1984:41), Schema este de tipul [este pentru c& q (premiz8) cl p (concluzie)|: (14) Pentru c& a fost conceput mai inti de toate de dire oament de afaceri cee pemsrs Club World este recunoscu ca find una dintre cele mai Dune dn ume, (15°) Pentru e& stu ce e bun pentru ele mimicile tsi dorese finetse tui Peaudauce. Pentru a face trecerea de la aceasté schema explicativa elementaré Ia strvctura argumentativa, ar tebui SK putem restabill migearea [premish Mncluzie], Este ceva mai usor in cazul lui (15), decdt in eazul Iwi (14): (15°) Daca Peaudouce este bun pentru mimic freste e8 igi dorese finefea Peaudouce. (1#") Daca clasa noast’ Club World a fost conceputi mai inti de toate de core women de afaceri,stunci se ingelege c& este recunoscu a find une dintre cele mai bune din lume. Structura explicativs din (14) si din (15) corespunde deci miseBri inferentiale care pleacd de la indiciu-efect (premisa sau premiscle) pentru & even’ la cauza, subliniind inainte de toate chiar adevarul acestei premise. 43, De la schema de sustinere a propozitiilor la prototipul secven{ei argumentative ‘Analiza acestor exemple ne determin si admitem ideea unui mod particular de comporitie, prin care © propovitie se leagl in functie de 0 ordine progresivd. premisi — {inferenfa] ~ concluzie, sau in func de 0 ordine regresiva: concluzie — {inferent§] ~ premise. in ordinea progresiva (p ~ DECI — rg. enuntul lingvistic se dezvoltd paralel cu dinamica rafionamentului “Desprindem sau facem sa urmeze 0 consecint din eeea ee precede, atat di punct de vedere textual, ct si argumentativ” (Borel 1991:78). in ordine regresiva [p — PENTRU CA - q], liniaritatea enunfului lingvistic este inversi reer Tustificdm 0 afirmatie prevedents din punct de vedere text in 134 tulterioaré din punct de vs progresivi este orientatd ¢ egata de demonstratie si d este predominant regresiva explica ete.” (Apothéloz et Recursul la analiz forma informatiilor date (s felul in care aceste doua ur una prin intermediul cele exista in afara concluzie! i propozitia seu propozitil acestor dow macto-propo coneluziva (p argumente pputem spune c& poate cl definim, din punct de ved joc una sau mai multe inf ‘enunturilor concluzive. | operatie inferential, inst aet concluziv.” (Apothélo ‘Miscarea prin ca informatie data) Ia macr conceptia lui Perelman, a Prin argument premise Ia concl demonstrate - | indreptate cite p auditoriu si poate functie de interloc Daca ideea de argumentatie si demons totusi asupra necesita _-intr-un sistem f rrezultat. Aceasta discurs pentru poate sa nu conv Aceasti distin Logica al discursului sti loc sa ne oprim la ac aceeasi gi in cazul argPrototipul seevenyel argumentative rioara din punet de vedere argumentativ” (ibidem). in timp ce ordinea pmeresiva este orienta citre concluzie, ordinea regresivl este 0) degraba Tegatt de demonstraie si de explicate. Trebuie s8 subliniem cB, fo oral, ordinea fie predominant regresivi: ,Se afirma ceva care mai apoi se just ica sau se taplica etc.” (Apothéloz et Miéville 1989: 249). Recut la analiza silogismului si entimemei ne obliga si revenim la forma informatiilor date (Sau premise) sila conclu. Am vizut mai devreme ful in vre aceste dou unitati de baza ale seoventei argumentative se defines ima prin intermediul celeilalte: propozitile care constituie premisele nu pot taste in afara concluziei iar aceasta din urmi nu poate exist decdt In rapor C8 propoziia saw propozifile constitute din premise. Rel de dependenti & rector dowd macto-propozitii este deci de natura structural, Macro-propozitia, seesiwaiva (p argumenteaza concluzia) poate cuprinde mai multe propozitit say putem spune c& poate cuprinde cel pufin o propozitic complet Ps Te Fefinim, din punct de vedere iloeutionar, ca un ,act de asertare care, pundnd in joo una sau mai multe influene, le prezint ca avand un rol de te Lela vr njrilor concluzive. (..] O-concluzie presupune intotdeauna cc) putin 0 peraie inferenial, insio astfel de operatie mu las loc Tn ‘mod necesar unui act concluziv.” (Apothéloz si colab. 1984: 39). Migearea prin care se face trecerea de la macro-propozitie prem (Se¥ informatie data) 1a macro-propozitia concluzie necesité 0 analizi speciald. in i Perelman, aceastl miscare reprezinta un transfer de adeziune: “Prin argumentie nu se ealizeaz transferul nei proprittebletive de bt venice la concuzie, precum cea de adevar ~ cum se. inkampll in ort Rremise ial ci ce inceareS 0 tecere catre concluzie a uneiadeziuni repate edt premise, Aceast adeziune se afi Tntotgeauna in reli 6 WP srereoets oi poate prezenta un grad mai mare sau mai mic de intensitate, in funetie de interlocutor. ” (1983: 173) Daca ideea de transfer de adeziune pare interesanté, distinetia dintre sroumentatie si demonstrate este destul de dificil de realizat. Perelman insist {otusi asupra necesita acestei delimitar ewan sistem formal eoerent, orice rebuie saunas prin eau 1 nels vanutat, Aceasta nu se intémpli insd si in cazul argumentafiei, in care om ‘Feours pentra un auditriu format din necunoscitori, considerat af eficient poate sd nu conving&spirtele mai etic.” (1983: 174) Aceasti distinctie presupune, dupa eum putem observa, un ideal de Jogicd al discursului stiinific, care totusi nu este intru ‘otul conform realititii. in see sk ne oprim la aceasta distinefi, a5 spune doar e& dinamiea generals este aceeasi si in cazul argumentatiei, precum si in cel al demonstratiel. ‘Intr-adevar, 135 i‘TEXTELE. TIPURI $I PROTOTIPURT asa cum subliniazs G. Vignaux: ,orice 168 stiinyific se_construieste prin rgumentatie gi diseutii tm contradictoriu, G5 mit adaugim, la accasta, $i aiementele stlistice care vor fonda, autentifica, ceea © este perceput sal Stmoseut ca fiind o retoricd a stint.” (1988:51) ‘bat find ¢& oameni, aga cum subliniaza eelebra formal! ¢ rascal ~ sunt guvernati de capricii si ratiune” (.De esprit de g6ometrie”), trebuie s& Sart dim asupra alezerit premisclor unei argumentati Faptul cd o argumentatie vate indreptata intotdeauna cétre un auditoriy sau Wh public specific explict iimportanta acestei alegeri: Este mevesar ca {locutorul] sé-si formeze, printre ieee eprezentare cu privire fa auditoiul stu. Nu doar jn ceca ce priveste aMowtinfele pe care acesta le detine, ei si valonle a care aderd.” (Grize 981130), Din aceasta perspectivs, putem infelege de 62 ‘Aristotel si Perelman, nai tarziu, s-a oprit mai mult asupra analizei premiselor. Rationamentul Tui ara xotel este urmatorul: pentru a convinge wn interlocutor irebuie si-] aducem jn imposibilitatea de a refuza propozitile enuntik Pentru aceasta, trebuie oa propozitile & fe edt mai apropiate posbil ¢& © ‘pinie sau o autoritate general. Bontra a ne face o idee despre complexitatea wnet astfel de acumullri de premise endoxale, este suficient si vedem cum ‘Aristotel deserie acest proces de oe patem refine opiniile care sunt comune (hun coamenilor sau aproape tuturor, sau ale celor care au opin mab clevate, iar dintre acestea, cele fe tuturor sau aproape tuturor sat ale color mal ‘cunoscuti, cu exceptia oclor eg contrazic evidentele comune” (Topica I, 14). Cu siguranta, premisele alese Concluziinonc-c [arg [vers 2] IP arg 3} Misearea inferential de stinga se situeazi in lumea non actualé, marcati de DACA ipotetic, conditional (si imperfect in versiunea francezi), adie un univers neasumat de catre locutor. Aceasta inlanfuire argumentativa primeste astfel statutul de tezi anterioaré (p.arg.0) in timp ce informatiile date asertate la prezent, dupa DAR, apartin locutorului, care isi asumi cele enuntate, de aceasta data lasand sa se infeleaga ca tomusi recunoaste (SIGURE) validitatea‘TEXTELE. TIPURI $1 PROTOTIPURL concluziilor C si C” (vers 2), dar ¢& nu situeazi vali fntr-o lume ipotetica. Regula inferentei, care ne conduce de la premisele din versul | la concluziile din versul 2, este aplicata din nou, in misura in care, daci recunoastem c& [DACA p---SIGURE--> concluzii C-C’], trebuie si admitem, de asemenea, c& [DACA non -> non C-C’]. Or, versurile 3 si 4 vin imediat s& nege proprietatea acordata luminilor in noapte” din versul I (at face semne” si, intro prima variant& de manuscris: .ar avea vreun rost”), Rima “sigure” / ,tulbure” concentreaz4 in ea risturnarea dramaticd a sensului in non sens, a comunicérii in non-comunicare. itatea inferentelor decét 4.2, Revenirea la un text publ itar: Mir Rose D.G. Brassart (1930) a prezentat intr-un articol diferite modele de analiza pe care, incepind cu 1976 si pnd in 1987, le-am abordat pe rind, plecdnd de la acest text publicitar (respect pe cat posibil dispunerea graficé din Gocumentul original si notez propozitiile de suprafati cu céte o liters, pentru a facilita expunerea) (18) [a] Barbatilor le plac femeile [b] care au mainile fine. {el Sti bine asta. [a] Dar mai stii sic fe] trebuie si spalati vasele {[€] Nu renuntati doar din aceasta cauza Ja farmecul dumneavoastr, [2] folosi Mir Rose. {h] Vasele vor fi curate gi strilucitoare. [i] lar mainile dumneavoastra, datorit extrasului de petale de trandafir pe care il conjine Mir Rose, vor fi mai fine si mai frumoase ca niciodata. [j] Ele nu pot decat s& va spund ‘multumese. [k] $i sotal dumneavoastra la fel. (Publicitate Doyle Dane Beach) Tindnd seama de numeroasele perspective de analiza aplicate in acest text publicitar, D.G. Brassart se intreaba dact nu cumva este unul din textele mele fetis... Ma feresc s8-l contrazic si mai adaug o pies in dosarul dumnealui, astfel ca revin inca o data la acest exemplu. De fapt, imi permit si mA intore la Tocul crimei doar pentru ci am impresia c& ag putea, in sfarsit, si propun © deseriere pe cat de simpla* pe a analize mai aprofundate decat ce schemele de argumentatie. Dey mult timp, a ramas in stadiul acest Iucru), era necesar si las I ext presupus a fi reprezentati secventei argumentative mai ac propusa de L. Sprenger-Charoll fani de studiu pentru marcile de. ajunge Ia stadiul de teoretizare descriptive si narative pe care 0 Pentru o prima analiza ‘Aceasta se explicd prin fapt povestirea era foarte apropiat modelul semiotic al Seolit di seama de toate textele (Greima “principiu organizator al ori Neavand la dispozitie cele 6 © plauzibil si concep 0 narativit ‘Nemaintrand in detali parte faptul ef niciun evenit propozitile (a), (b] si [el se ¢ {ad} si fe] © forma de complic presimfim e& utitizarea lui Mi f problemei aratate in [4] si finaldi (Pn). Am putea merge ‘amorala”. In afara_unor set Inultumirile din partea mdini modelul semiotic al actantil destul de uor aici. Intr-ade mainilor aduce cu sine un idestinatarulul, Vesela poate magic intr-o ciutare intrepri facestui subiect in persoana | dumneavoastra”, sineedoca actantial si prin programel ‘maini gi subiectul de acfiun cesta din urma prezint& m yasele) si modalitatea C eee > cesteriteriu al sim refer totusi, ca si mine, Ia Const Tel anperain)| cam on | a - ct 00 ‘Aceasti schematizare, 1 sential al problemelor pe care acestui text. Raméne acum sé ‘argumentative, revenind la princi Conectorul. argumentati articuleaza dow premi concluzii opuse. Propozitile (c] insist asupra faptului c& interp si efectueze anumite inferente. Informatii date D1 [al - [6] — In G Propozitia relativa [b] restriotie a lui [a]: doar femeile Se da concluzia C1 sustinuti d c vi vor jubi. Trebuie s& mai stiut si recunoscut: Garantul: Conectorul argumenta loca coneluzia inferentialé C seeventé inseraté, aflata in poz Sevens norma date Inferenye — 1-8) ta Seoveta2 Informa tse, oferindusi seductie. posibilé si, in e, in mate, 0 aspectele xt presupune 0 turii, interpre- are a textului, vedit utile an adi, oricat ar aici poate sa or, care nu are prototipice ale si naratologul onstruita decat ect. ata a structurii snc zaastarn == Prototipul secvenfei argumentative ‘Aceasth schematizare, relativ simpli, permite rezolvarsa Tat punet senfal al problemelor pe care le-am intlnit ip precedentele reprezentiti ale ser text, Raméne acum s& stabilim cat putem de car diferitele miscari argumentative, revenind la principalele suporturt inferentiale. ‘Conectorul argumentativ DAR, aflat in deschideres propozitiei (4), tiouleaz doud premise care au valoare de formatii date pentru dowd aa tna opuse. Propoziile [c) (Sit bine asta") si Id (Dar mai stiti si e&”) fnsista asupra faptulut c& interpretantul-cititor (,Dumneavoastra”) este capabi sd ofectueze anumite inferente. Avem astfel o prima secventi argumentativa, Informati date DI [a - [6] — Inferente[e] — dee probabil —> Concluzie Cl Garant Propozitia relativa (b} introduce © proprictaté Ate este aproape © reatriote ali [ak doar femeile care au manile fine pot F iubite de cdtre barbati ig conctuzia C1 sustinats de (c. Sif of avert mfinile fine, barbatii probabil Sea vor iubi, Trebuie sé mai adiugm ideea sustnesii net inferente de un fapt stiut gi recunoscut: Garanrul: . Mine fine sunt facute pentra a méngaia ‘Convstorul argumentativ DAR introduce 0 restrictie susceptibila de a bloca conclusia inferential Cl. Propozitia [6] poate descrisi ca 0 a dows seoventa inserata,aflata in pozitie de restrict: seovena | snemai date DI—— Inferenie deci probatil > Conelait Cl fal) ia t doar deed Restiie DAR seeven? Inia dante D2 — tfesje — de probabil — Col now C1 a ia) 4 deoarece ‘Gara dat find ‘Sopa‘TEXTELE. TIPURI $I PROTOTIPURT Informatia data (D2) (,Spalati vasele”) aduce cu sine aplicarea unui proces inferential: [deci probabil non-Cl}: Barbartl probabil mu vd vor ius KReeasta concluzie non-Cl se bazeaza pe o regull de inferenfé garantatd de Teoarece spalatul vaselor dduneazd mdinilor, si de suportul: dat find Spalatal vaselor se face cu ména (Para ménusi de mena} care s& le proteleze si {iri masind de splat vase). “Aceasti din urmé migcare argumentativa poate fi interpretata, pe parcurs, de o a treia secventa: a, 1a randul ei, Scoventa > DL — Inferente[e])_ ——* C1 GD urn dae Restiotie 1 DAR Seeventi2 D2 fe] —Inferente [d) - ATUNCI probabil ~ Coneluzie non-Cl = Respingsre Somtt son (008-61) DOAR DIN CAUZA ASTA Restle 2 tua ict Thera da Dg] tefrenjo= Conch o-t on cab Propovitia [f] (,Deci nu renuntagi doar din aceasta cauza la farmectl dumneavoastra”) las si se subinjeleagi ci migcarea argumentativa a primelor dlova ceevente conduce eatre 0 concluzie (a renunta de a mai plicea). Aceasti oneluzie non-Cl rezulta implicit din informatiile date D2 introduse prin DAR. ‘Aceasti migcare a primelor dowd secvenfe nu poate fi obstructionald docét dintr-un anumit motiv, care ar putea intrerupe o astfel de inléntuires pentru fa non (non-C1) ~ @ nu (fenunta la a placea) ~ s& fie posibil, trebuie respinse inferentele precedente. Rolul conectorului DOAR DIN ACEASTA CAUZA ate aici foarte important. Acest conector subliniazi consecutia (D2. —> Concluzie non-Cl}, adie’ 0 concluzie non-Cl (a nu putea plicea birbatilor) ‘care implic& o renunjare la a avea farmec. DOAR DIN ACEASTA CAUZA Semnaleaza faptul c& aceasth concluzie poate fi respins8, c& provine dintr-o alti viziune (din logic) dectt (1984:219-220) vine, intr- Folosirea imperativului in dupa DECI sunt clar ast ccunostinjele (propozitile [ care trebuie respins. Ans renunfafi”), atribuit unui ocutorul implicit il respin ‘Modalitatea prin DACA), este legata in to (propozitia [g]). Trebuie introduce cateva coneluzi date: DACA utilizati_ M ‘mainile dumneavoastra v {i mai fine si mai frumoa: C1), Trebuie spus cB cea ‘compenseze pe prima (D Efectele enuntiat (prezent, imperativ, vito neasumate de citre locu ‘urmeazai propoziti direc predictiva). Aceste asp exprimand vointa de a-l altul. 5. Exercitii¢ Textul 4.1. V. Giscar Din perspective sfarsitul discursului, a secvenfér argumentati (aparut in ziarul Le Me Queneau analizat in p supra celor afirmate, [1] Fiecare di pentru cf sunt ‘imei, s8 maiPrototipul secvenjei argumentative viziune (din logica) decét cea a locutorului. Analiza polifonic’ a lui O. Ducrot (1984:219-220) vine, intr-un fel, si explice schimbarea de modalitate sintactica. Folosirea imperativului in propozitiile[f] si [g] aratd c& enunturile care urmeazi dupi DECI sunt clar asumate de ecatre locutor: acesta face si corespunda unostintele (propozitile [b] si [d]) cititorului-interpretant unui punct de vedere care trebuie respins. Ansamblul misedrii precedente este, prin negare (mu renuntati”), atribuit unui punct de vedere declarat inadmisibil si pe care Jocutorul implicit il respinge imperativ. Modalitatea prin care are loc aceasti respingere (restrietia NUMAT DACA), este legata in totalitate de utilizarea detergentului de vase Mir Rose (propozitia [g]). Trebuie sa mai subliniem c& viitorul propozitiilor (hl. (i) si Gi) introduce céteva concluzi cu valoare de predictie legate de aceste noi informatii ate: DACA utilizaji Mir Rose, ATUNCI vasele dumneavoastra vor fi... ndinile dumneavoastra vor fi... ete. Concluzia C3 (,mainile dumneavoastra vor fimai fine si mai frumoase”) trimite direct la inferentele prime’ secvente (D1 > Cl). Trebuie spus ci cea de-a doua restrictie (respingerea D4 — {g}) vine si 0 compenseze pe prima (DAR D2 - [el). Efeotele enunfiative de suprafata legate de altemanta timpurilor verbale (prezent, imperativ, viitor) sunt mai ales schimbarile modale. Dup& propozitiile neasumate de catre locutor (premise enuntate cu prezentul de adevar general) umeazi propozitii direct asumate de cate acesta (imperativ si viitor cu valoare predictiva), Aceste aspecte enuntiative participi la miscarca argumentativa, expriménd vointa de a-1 influenta pe cefélalt (,dumneavoastra) intr-un fel sau altul 5. Exercitii de analiza secventiala Textul 4.1. V. iscard d’Estaing: discursul din 27 ianuarie 1978 Din perspectiva schemei prototipice, putem considera acest pasaj de la sférsitul discursului, asa numit , al alegerit potrivite pentru Franja” ca find 0 secvenfa argumentative completa”? Comparafi descrierea acestui fragment (apairut in ziarul Le Monde din 30 ianwarie 1978) cu textul scurt al lui Raymond ‘Queneau analizat in paginile 138-140. Eventual, aveti posibilitatea sa reveniti asupra celor afirmate, in cap. 1 (p. 36) [J] Fiecare din aceste intrebairi are rspunsul clar. Nu pot s& vi-l dictez eu ‘pentru & suntem intr-o fara liberi, dar nici nu vreau ca nimeni, si spun bine hhimeni, s4 mai aiba ocazia vreodata si spund ca va fi fost inselat.(...]-TEXTELE. TIPURI $1 PROTOTIPURL ‘Textul 4.2. Racine: Bérénice ‘studiati miscarea argumenta 2, actul II din Bérénice: Co fi temei ori toand i ti, Maria tm tPovea imparateas8, Roma n-0 Va VF Grate tit i astor min fine ‘Tot lmperiul pare ise cuvine, “Ty orede, chiar, c&romand-ia sins Phos de viru — dar eegings Maria Te Jar Roma nu v8 Singe cu at singe st lase 8 se lege Ainge oar recunaste pe-ai sti bastarzi veut dint-o-nsotie de neaccepiat Le jura, pe vecie, © uri oarba. Side fa’ Cezarilor supusi roaba, “Asta urd, chezasi de-a sa mindrie, se ea tutor fui pe Vee Textul 4.3. Thomas Morus: Utopia Pentru a studia miscarea arg’ a de Thomas Morus, incereatt $3 2 jar mai apoi incercati ‘Roboie cereetat eu mai mul Tiare Mruunca zilnicd mndrginit 1a sase ete wera uri de mune& zilnica mu mum, Sadestularea nevoilor si pentru prsos; acest adevar ive Ime tes alcatuiese ju rmajoritatea barb popi side célugiri! Mai punet emia sevitrimen Tor adic 08th ind a versurilor de la 371 la 386 din scena ‘a schimbe veohes lege, Preabine sti cum, pe ai sitet ‘blesterind, Roopa, ca nume-aat de nobil fi de sfint mentativd Dor, ajunsi aici on sh nu eBdeti cum in gregealt, areata este msi atat de depart sl s° ‘ntimple, incdt cele 59se ai raul, dar pe deasupra da en rindavi ce se aft Tale nearer in intreaga. populate, 288 or. Apod, dria mumeroast st tenes de * 1a socoteala pe toti bogatesi Seca de paminturi, asa-numi de neain $i aces puneli potopul de cersetor! YO din fragmentul extras din verlcafl difertole secvente argue” vy sehematicasl miscarea general , socotese cf © un Toe care vaminte. intr-adevr, s-ar putea crede c& si trebuie 68 ducd la 0 anumit ipsa de ‘ea ajung sh dea tot oc © ‘cuvine pentra ne, ack vi vefi gindi la marele ‘numa de “Mai ita, aproape toate femelle, ce var acolo unde mancese ereile, ‘mai ales pe mari coameni er adunatur de pierde-vark in Tres facind pe bolnaviis veth fngrijese 82 Indestulez® ‘nchipuiti f celor ce mi fac nim! ‘cat doi lucratori = a ‘ch oamenii acest ar ‘coea ce oamenii stm fntesnite (ba chiar 8 ‘vede limpede din o& a + Thomas Me Bieferie si Stefan BePrototipul seeventei argumentative facind pe bolnavii; veti gisi astfel ci: numa Ingrijese s8 indestuleze trebuinjele neamului omenese, e mult mai mic decat va inchipuig ‘Acum, faceti socoteala eat de putini dintre cei care muncese se indeletnicese cu lucruri de folos, de vreme ce azi masurim totul in bani, iar o mulfime de I celor care, prin munca I se ‘mesleguguri stau cu totul si cu totul in slujba luxului sia desfiului! Dac ins {oti Iueratorii care se indelemicesc acum eu meserile lor ar fi impartii inte cele citeva mestesuguri pe care le cer nevoile adevarate ale firii omenesti, belgugul de lucruri trebuincioase ar fi aga de mare si ele ar fi deci att de ieftine, incdt lncrtorul n-ar mai putea trai de pe urma muneii lui. Dar dacd cei ‘care acum se indeletnicese cu meserii nefolositoare — socotind si ceata trindavai 4 celor ce nu fae nimic, dintre care unul singur inghite din rodul muneii altora ‘ct doi lcratori — ar fi cu totitintrebuintati la munci folositoare, va dati seama ‘4 oamenii acestia ar avea mai mult timp decdt ar fi nevoie pentru a produce tot ‘eeea ce oamenii sunt ispititi si doreasea din nevoia si deprinderea unei vieti Inlesnite (ba chiar si din placerea intemeiata pe natura si adevar); aceasta se vede limpede din ceea ce se intimpta in Utopia.” * Thomas Morus, Uiopia, Editura Stiinjfied, Bucuresti, 1958; traducere de Elefterie si Stefan Bezdechi, pp. 92-93. (a. tr)