POVESTEA COȘULUI DE GUNOI

A fost odata, ca-n povesti o lume minuata in care oamenii convietuiau in perfecta

intelegere cu natura si aveau grija de ceea ce faceau. Dar timpul trecea foarte repede si Raul
pusese ochii pe un oras minunat si prosper care era imaginea acelei luni, Oradea. Si pentru ca
orice trebuie sa aiba un inceput, Raul a inceput sa imprastie cuvinte desarte oamenilor pentru a
distruge locul minunat in care traiau. Si astfel peste tot se auzea:
<< Nu e nevoie sa aruncam gunoiul la cos, putem sa ii dam drumul oriunde. Oricum cu
timpul va disparea>>
<< Orasul nostru e prea curat, iar daca din cand in cand mai aruncam gunoi pe jos nu
se intampla nimic rau.>>
<< Gunoiul ne este prieten… nu e nevoie sa il chinuim si sa il bagam in cutii si locuri
speciale, poate sta oriunde.>>
Si astfel a inceput totul. Lumea parca uitase regula care facuse ca acest oras sa fie cel mai
frumos si acum peste tot incepeau sa creasca munti de gunoaie, boli necunoscute incepeau sa
puna stapanire pe oras si dintr-o regiune prospera locul se transforma intr-o groapa de gunoi.
Totusi, existau si persoane care nu isi pierdeau increderea ca totul avea sa se intoarca la
normal.
Cu trecerea timpului locuitori au inceput sa isi dea seama de raul pe care il facusera. Era
oare prea tarziu sa repare totul? Desi solutia era simpla, nimeni nu reusea sa isi inchipui ce era de
facut.
Au incercat sa scape de boli, dar acestea reveneau. Au incercat sa curate locul…dar nu
aveau nici o idee cum sa faca asta.
Si cand speranta incepea sa se piarda un locuitor vazu un cos de gunoi rugunit, gol si care
parea atat de trist.
<<Ce se intampla cu tine? De ce esti gol?>> intreba omul.
<< Cum as putea sa fiu cand voi, oamenii, ati uitat care e rolul meu. Se pare ca nu va
pasa deloc de lumea in care traiti.>> raspunse omul.
<<Cum sa nu ne pese?>> raspunse indignat omul. <<Nu vezi ca incercam sa facem
acest oras si lume la fel de prospera cum a fost?>>
<< Daca vreti sa faceti lumea curata si sa traiti intr-un oras proper de ce nu ne folositi?
Suntem destule cosuri de gunoi si ne bucuram cand primim o hartie sau orice ce a gunoi pentru
voi. Gunoiul pentru noi e ca si hrana si uneori e atat de util pentru voi… Nu uitati ca aproape
orice gunoi poate fi recliclat>>
Omul ramase uimit. Cumde au uitat de cosurile de gunoi? Era atat de usor si totusi au fost
atat de orbi incat nu l-au folosit. Se simtea atat de vinovat ca gresise.
<<Timpul inca nu e pierdut. Poti sa spui acest lucru mai departe si vei vedea ca lumea
voastra va deveni din nou prospera>> ii spuse cosul de gunoi. <<Trebuie doar sa te gandesti in
ce fel de lume vrei sa traiesti si vei vedea ca iti va fi usor sa alegi. >>
Fericit omul pleca plin de speranta sa spuna si celorlalti ceea ce descoperise.
Timpul trecu usor si totul incepu sa redevina la normal. Lumea era frumoasa, tralucitoare
si prospera, iar totul se datora unor simple cosuri de gunoi.