Barcelona

municipiu din Spania, capitala Cataloniei

Sari la navigareSari la căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Barcelona (dezambiguizare).
Barcelona

—  Oraș  —

În imagine: Torre Àgbar, Palau Nacional, Parcul Güell,

Plaja Barceloneta, Portul vechi şi Camp Nou

 Drapel
Stemă

Barcelona

Barcelona (Spania)

Barcelona pe harta Spaniei

Barcelona

Barcelona (Catalonia)
 Barcelona pe harta regiunii Catalonia

Coordonate: 41°24′7″N 2°10′17″E

Țară  Spania

Comunitate  Catalonia

Comarcă Barcelonés

Guvernare

 - Primar Ada Colau ( Cataluña en

Común[*], 13 iunie 2015)

Suprafață[1]

 - intravilan 102,15 km²

Altitudine[2] 9 m.d.m.

Populație (2016)

 - intravilan 1 locuitori

 - Densitate 15.748,86 loc./km²

Fus orar UTC+1

Cod poștal 08001–08042

Prefix telefonic 93

Localități înfrățite

 - 41 orașe înfrățite listă

 Prezență online

barcelona.es

GeoNames 

OpenStreetMap 

Facebook Places 

Poziția localității Barcelona

Modifică date / text 

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Barcelona

Barcelona

Barcelona este capitala Cataloniei, o comunitate autonomă din nord-estul Spaniei. Este

de asemenea al doilea cel mai mare oraș al Spaniei, după Madrid. Barcelona se află pe
coasta Mediteranei, 160 km sud de lanțul muntos Pirinei, care reprezintă granița
cu Franța. Populația orașului este de aproximativ 1,6 milioane, iar a zonei metropolitane
de aproximativ 3 milioane.
Barcelona a fost locul în care s-au desfășurat Jocurile Olimpice de vară din 1992. În
vara lui 2004 Forumul Internațional al Culturii s-a desfășurat în acest oraș.

Cuprins

 1Istorie
 2Atracții turistice
 3Diviziuni administrative
 4Zona Metropolitană Barcelona
 5Cultură și obiective turistice
o 5.1Centrul orașului
o 5.2Barcelona și modernismul
o 5.3Alte obiective turistice
o 5.4Evenimente
o 5.5Locuri din patrimoniul mondial al UNESCO din Barcelona
 6Economie și infrastructură
o 6.1Turism
o 6.2Transport
 6.2.1Transportul public
 6.2.2Trafic individual
 6.2.3Aeroport
 6.2.4Port
o 6.3Educație
o 6.4Educație pentru imigranți și schimb de studenți
o 6.5Sport
 7Personalități ale orașului
 8Orașe înfrățite
 9Note
 10Legături externe
 11Vezi și

Istorie[modificare | modificare sursă]
Legenda atribuie cartaginezilor întemeierea localității Barcino, în special lui Hamilcar
Barca, tatăl lui Hannibal. Mai târziu, romanii au transformat orașul într-un castrum (o
bază militară romană) centrat pe Mons Taber, un mic deal în apropierea locației
primăriei din ziua de astăzi (Plaça de Sant Jaume). Această organizare este încă
vizibilă și astăzi pe harta centrului istoric prin fragmentele rămase din zidurile romane.
Rămășițe romane importante sunt expuse sub Plaça del Rei, intrarea spre muzeul
orașului, Museu d'Història de la Ciutat. Cetatea a fost cucerită de vizigoți în secolul al V-
lea, de către mauri în secolul al VIII-lea, recucerită în 801 de către regii franci și jefuită
de Al-Mansur în 985.
Barcelona a devenit un județ franc, care și-a cucerit încet, încet independența și s-a
extins până ce a anexat Principatul Cataloniei, Regatul Aragonului și alte posesii aflate
peste mare, conducând astfel Marea Mediterană de la Barcelona până
la Atena[necesită citare]. Când Confederația Catalonia-Aragon a fost anexată
dinastic Castiliei, a început decăderea Barcelonei[necesită citare]. Orașul a fost devastat după
Republica Catalonă din 1640 - 1652 și în Războiul Spaniol de Succesiune din 1714. La
începutul secolului al XX-lea, Barcelona a redevenit un centru cultural și politic după o
reînviere a culturii catalone.
În același secol, în timpul Războiului Civil Spaniol, Barcelona a fost un refugiu al
cauzei anarhiste, dar s-a predat forțelor Generalului Franco în 1939. În anii 1970, din
nou, Barcelona a reînviat, devenind orașul prosper de azi, unul dintre cele mai prețuite
orașe din Spania și Europa.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Barcelona oferă o oportunitate unică pentru turiști, de a se plimba de la rămășițele
romane spre cetatea medievală, și spre orașul modern cu bulevardele sale deschise și
toate intersecțiile lăsate largi de colțurile clădirilor tăiate în mod unic. Centrul istoric al
orașului este aproape plat, în timp ce orașul modern se întinde spre dealurile
înconjurătoare, având străzi ce cresc în altitudine, ce aduc aminte de San Francisco.
O trăsătură notabilă este Les Rambles, o serie de bulevarde care pleacă din centrul
orașului spre frontul de apă, plin de oameni până noaptea târziu, cu florari, vânzători de
păsări, artiști de stradă, cafenele și restaurante. Mergând în sus sau în jos pe Les
Rambles poți vedea prestigioasa operă El Liceu, piața alimentară La Boqueria și
Piața Plaça Reial, cu ale sale arcuri și palmieri, printre alte clădiri interesante.
La Rambla se termină în portul vechi, unde o statuie a lui Cristofor Columb indică spre
mare. În apropiere se află Museu Marítim (Muzeul Maritim) care prezintă istoria vieții
din Mediterană. Clădirea muzeului este fostul șantier naval, unde erau construite vasele
ce navigau Mediterana. Vechiul port oferă felurite splendori, incluzând și cel mai
mare Acvariu din zona mediterană.
Remarcabilă este moștenirea orașului de la arhitectul Antoni Gaudí, care a locuit și a
lucrat la Barcelona, și care a lăsat lucrări faimoase ca Palau Güell, Parc Güell și
imensa, dar încă neterminata biserică Sagrada Família, care este în construcție
din 1882, fiind finanțată din bani publici ca și catedralele din Evul Mediu. Se așteaptă să
fie terminată până în 2020.
Vizite de artă includ muzeul Fundației Joan Miró, unde se găsesc mai multe picturi și
sculpturi ale artistului, împreună cu lucrari si opere împrumutate de la alte muzee din
lume. Există de asemenea un muzeu ce conține lucrări mai puțin cunoscute ale
lui Pablo Picasso din tinerețea sa. Pentru cei interesați de artă, Muzeul Național de Artă
al Cataloniei merită vizitat. Conține picturi pe pereți din biserici și capele romanice din
Catalonia, care au fost transferate muzeului. De asemenea un alt muzeu ce merită
văzut este Muzeul de Artă Contemporană, nu doar pentru picturile și sculpturile sale, ci
și pentru arhitectura sa, clădirea fiind proiectată de arhitectul american Richard Meier.
În districtele moderne ale orașului se află mai multe bulevarde pe care se află magazine
ale unor companii internaționale de îmbrăcăminte, bijuterii, bunuri din piele și altele. Cel
mai elegant bulevard este Passeig de Gràcia, unde se află două clădiri de ale lui Antoni
Gaudí, Casa Milà (La Pedrera) și Casa Batlló.
Pentru vederi spectaculare ale orașului și liniei de coastă există două dealuri. Unul,
dealul Montjuïc, este lângă port. Pe vârful său se află o veche fortăreață care mai
demult supraveghea intrarea în port. În jurul dealului se află Stadionul Olimpic și Palatul
Sportiv, realizate de arhitectul japonez Arata Isozaki, la fel ca și Grădinile Botanice. La
marginea orașului se află dealul Tibidabo, cu mai mult de 500 metri înălțime, cu un parc
de distracție în vârf.
În anul 2009, Barcelona a fost vizitată de 6,5 milioane de turiști [3]

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Din 1997 Barcelona este divizată în 10 districte administrative, fiecare din acestea
având propriul consiliu. Diviziunile administrative sunt în mare parte bazate pe
diviziunile istorice astfel încât localitățile atașate Barcelonei din secolul XVIII încoace
păstrează un caracter distinct și o administrație proprie. Aceste districte sunt uneori
cunoscute și după numărul acordat fiecăruia. În fiecare district în mod informal sunt
delimitate cartiere în total în număr de aproximativ 70.

Densi
Supra Popul
Id Distri tate
față ație Cartiere Harta
x ct (loc/k
(km²) (loc)
m²)
 Barri Gòtic · La
Ciutat 111.2 24.78
1 4,49 Barceloneta · Raval · Sant Pere, Santa
Vella 90 6
Catalina i la Ribera

Esquerra de l'Eixample · Dreta de
Eixa 262.4 35.58
2 7,46 l'Eixample · Barri de Sant Antoni · Fort
mple 85 6
Pienc · Sagrada Familia

Sants- Font de la Guatlla · Hostafrancs · La

177.6
3 Montj 21,35 8.321 Bordeta · Marina-Zona Franca · Parc de
36
uïc Montjuïc · Poble Sec · Sants

Les 82.58 13.58 La Maternitat i Sant Ramon · Les

4 6,08
Corts 8 4 Corts · Pedralbes

Sarrià Sarrià · Galvany · Les Tres

-Sant 140.4 Torres · Putget Farrò · Sant Gervasi-
5 20,09 6.992
Gerva 61 Bonanova · Tibidabo-Vallvidrera-Les
si Planes

Camp d'en Grassot i Gràcia Nova · El

Gràci 120.0 28.66
6 4,19 Coll · La Salut · Vila de
a 87 0
Gràcia · Vallcarca i els Penitents

7 Horta 11,96 169.9 14.21 Baix Guinardó · Can Baró · El

- 20 7 Carmel · Font d'en
Guina Fargues · Guinardó · Horta · La
 Teixonera · Montbau · Sant Genís dels
rdó
Agudells · Vall d'Hebron

Can Peguera · Canyelles · Ciutat
Meridiana · Guineueta · Porta · Prosperi
Nou 164.9 20.52
8 8,04 tat · Roquetes · Torre Baró · Vilapicina-
Barris 81 0
Torre Llobeta · Trinitat Nova · Turó de
la Peira · Vallbona · Verdum

Sant Baró de Viver · Bon Pastor · Congrés i

142.5 21.73
9 Andre 6,56 els Indians · Navas · Sagrera · Sant
98 7
u Andreu de Palomar · Trinitat Vella

Besòs-el Maresme · Camp de l'Arpa del

Clot · Diagonal-Front Marítim del
Poblenou · El Clot · La Verneda · Parc i
1 Sant 221.0 20.46
10,80 la Llacuna del
0 Martí 29 6
Poblenou · Poblenou · Provençals del
Poblenou · Sant Martí de
Provençals · Vila Olímpica

Zona Metropolitană Barcelona[modificare | modificare sursă]

Zona Metropolitană Barcelona a municipiului Barcelona este o zonă formata pe 36
municipii și o populație de 3.161.081 locuitori cu o suprafață de 633 km2

Cultură și obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Centrul orașului[modificare | modificare sursă]
Barcelona și modernismul[modificare | modificare sursă]
Alte obiective turistice[modificare | modificare sursă]
Evenimente[modificare | modificare sursă]
Locuri din patrimoniul mondial al UNESCO din
Barcelona[modificare | modificare sursă]
 Parcul Güell
 Palau Güell
 Casa Milà (La Pedrera)
 Hospital de Sant Pau
 Palau de la Música Catalana, construit între 1905-1908, după proiectul
arhitectului Lluís Domènech i Montaner (1850-1923).