Indiferent de perioada istorică la care ne referim şi indiferent de teritoriu, una din
condiţiile originare a existenţei oricărei societăti, a constituit-o apărarea valorilor sociale împotriva faptelor periculoase care aduc atingere acestora. Funcția de apărare a valorilor sociale esențiale pe care se întemeiază și se dezvoltă societatea se realizează cu ajutorul științei dreptului penal.
Restrângerea libertăţii persoanei ca urmare a luării unei măsuri preventive a fost şi va
rămâne un subiect de controversă atât în doctrină cât şi în literatura de specialitate, întrucât măsurile preventive implică restrângeri ale unor drepturi, uneori asemănătoare cu cele care rezultă din executarea pedepsei închisorii.
Măsurile procesuale sunt mijloacele prevăzute de lege pentru a se asigura desfăşurarea în
bune condiţii a procesului penal. Ele sunt puse la îndemâna organelor de urmărire penală, a judecătorului şi a instanţei de judecată şi constau în anumite privaţiuni şi constrângeri.
Măsurile procesuale sunt apreciate ca fiind instituţii de constrângere ce pot fi dispuse de
către organele judiciare penale pentru buna desfăşurare a procesului penal şi asigurarea realizării obiectului acţiunilor exercitate în procesul penal.1
Măsurile preventive reprezintă acea categorie a măsurilor procesuale, prevăzute de lege,
cu caracter de constrângere, prin luarea cărora organele judiciare urmăresc privarea de libertate sau restrângerea libertății de mișcare a învinuitului sau a inculpatului, în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal ori de a împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei.
1 I. Neagu, Tratat de procedură penală, Partea generală, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 540.