CAPITOLUL 1. NORME GENERALE DE DESEN jo | TEHNIC [RODUCERE Desenul tehnic este mijlocul de reprezentare graficd a obiectelor dupa anumite reguli conventionale si metode adoptate de tofi lucratorii dintr-un domeniu de activitate. Desenul adaptat domeniului respectiv a fost folosit de om pentru a exprima pentru sine sau pentru alfii o anumiti idee tehnic’. in realizarea oricdrui produs industrial , fie el o pies simpli sau complex, un edificiu de constructie sau o nava spatial, desenul tehnic este prezent, permifand reprezentarea formei, a dimensiunilor, a conditiilor de precizie si de functionare a acestora, Prin desen se exprimi, se ordoneazi si se sistematizeazi gindirea tehnici, pentru ca produsul ce urmeazi a se executa si rispunda tuturor cerinfelor de ordin tehnic, economic, estetic, etc. Cu alte cuvinte desenul tehnic este reprezentarea grafic plan’, la care se folosese metodele geometriei descriptive gi 0 serie de reguli si conventii stabilite prin standarde, in vederea reprezentarii unor obiecte, suprafefe, ete. Cat si pentru transmiterea conceptiilor tehnice. Aceasta disciplina pune la dispozitia tuturor ce lucreaza in tehnica, indiferent de nivelul pregatirii lor profesionale, metode grafice atit pentru reprezentarea unci conceptii tehnice eat si pentru interpretarea ei, in vederea materializarii acesteia. Tinind seama de faptul ci att proiectarea cit si executia diferitelor constructii de masini angreneaza colective tot mai largi de ingineri, tehnicieni si muncitori, care in multe cazuri nu se gasesc in aceeasi localitate sau nici mcar in aceeasi tara, se intelege de la sine cd fra desenul tehnic, cooperarea in acest domeniu nu ar putea avea loc. Rezulta clar c& desenul tehnic a devenit un mijloc indispensabil de legatura intre conceptia si execufia tehnicd, realizate pe plan nafional sau international. Regulile de reprezentare in desenul tehnic avand in majoritatea cazurilor valabilitate generali si pe zi ce trece se tinde spre internationalizare total’, se poate afirma ci desenul tehnie a devenit un limbaj tehnic internafional. 1.2. FORMATELE DESENELOR TEHNICE Formatele pe care se executi desenele tchnice au dimensiunile, modul de notare, regulile de prezentare gi utilizare ale acestora, stabilite prin SR ISO 5457: 1994. in fig. 1.1. si tabelul 1.1, sunt indicate dimensiunile formatelor de hirtie utilizate in desenul tehnie.T a = T B| 5} c cl 7 D| E A sl {|e FE | 8 IG il HI 2 z puts a Z E 20 28.17 > * v A4 A3 0 Fig. Lil Formatele au urmatoarcle simboluri: AO, Al, A2, A3, A4, Formatul de baz este considerat formatul AQ, celelalte formate deriva din acesta prin injumatatire, dupa latura mare a formatului. in afara de formatele normale, se pot folosi formate derivate ce se obtin prin marirea uneia din dimensiunile @ sau & cu un multiplu intreg al dimensiunii laturii respective. Dimensiuni Dimensiunile formatelor normale, alungite speciale si alungite exceptionale sunt prezentate in tabelul 1.1. 6Tabelul 1.1. Formate preferentiale Formate alungite Formate alungite speciale exceptionale Simbol. axh axh Simbol axh AQ J 841 x 1189 420x891 |[ AOx2 [1189 x 1682 Al 594 x 841 420x 1189 | Alx3 | 841 x 1793 A2 42.0 x 594 297x630 || A2x3 | 594x 1261 AS 297 x 420 297x841 || A2x4 [594 x 1682 Ad 210 x2! 297x 1051 || A2x5 | 594x 2102 A3x5 | 420x 1486 A3x6 [| 420x 1783 A3x7_| 420 x 2080 A4x6 [297 x 1261 A4x7 | 297x147) A4x8 [ 297 x 1682 A4x9 | 297 x1892 Elemente grafice ale formatelor Conform fig. 1.1, avem: 1, Marginile formatului (ax b Tab. 1.1.) 2. Chenarul formatului delimiteazi campul desenului; se traseaza cu line continua groas& la o distanté de marginea formatului de 20 mm pentru formatele AO si Al si 10mm pentru formatele A4, A3, A2. 3. Zona neutré este zona cuprinsA intre marginile formatului finit si chenarul care delimiteazi cimpul desenului 4. Fasia de indosariere este situata pe latura plangei din stinga indicatorului, in sensul de citire a acestuia si are latimea minima de 20 mm gi inaltimea de 297mm. 5. Indicatorul este pozitionat in cdmpul desenului in coljul inferior dreapta al acestuia. 6. Reperele de centrare sunt segmente de dreapta situate la extremitatile celor doua axe de simetrie ale plansei finite si se reprezint& cu linie continu’ de minim 0,5mm grosime, care incepe de la marginile formatului finit si depaseste cu aproximativ $ mm chenarul ce delimiteaz4 campul desenului. 7. Reperele de orientare indici sensul de citire al desenului si constau din sgeti amplasate pe chenar. Unul din repere este amplasat pe dimensiunea mica a formatului, celilalt pe dimensiunea mare si coincid cu reperele de centrare astfel incat din reperele de orientare si fie dirijat catre desenator. 8. Gradapia metricd de referinjé se recomandi si fie pe toate desenele. Se dispune de preferinfa simetric faya de un reper de centrare si este amplasata in zona neutra, lipita de chenar 9. Sistemul de coordonate este recomandat pentru formatele, in scopul de a permite localizarea usoara pe desen a detaliilor, adfugirilor, modificitilor. Ciffele si literele se 7scriu cu caractere drepte conform STAS ISO 3098/1 si se plaseaza in zona neutra lang’ chenar. 10. Unghiurile de decupare sunt plasate in cele patru colfuri ale formatului finit si se reprezinti ca triunghiuri dreptunghice isoscele cu laturile congruente, Plangele de desen vor confine in mod obligatoriu: indicator, chenar si figie de indosariere (sau atasata), restul elementelor fiind facultative. 1.3. INDICATORUL Indicatorul serveste la identificarea desenului si a obiectului reprezentat si confine datele principale asupra acestuia. Se aplica pe fiecare desen de ansamblu, respectiv pe iecare din plansele ce il compun. Forma, dimensiunile, modul de amplasare si de completare a indicatorului sunt prevazute in SR [SO 5457:1994. Indicatorul se amplaseaz , de regula, in colful inferior dreapta al formatului, lipit de chenar. Fig, 1.2. prezinti indicatorul folosit pentru desenele utilizate in cadrul Universiti Name [Bate [Materiafal [Nr plangei | Rugonitare [Provectar 9 ~ o1 60 @) Ras, IVeriticat | (a) Ce) |) ; 12 VA ho [Aprobat e STAS 500/2 (yy) =” CORP ROBINET ) qeWw FACULIATEADEINGINERE Fig. 1.2. Indicatorul este aledtuit din unul sau mai multe dreptunghiuri aliturate, ce pot fi subdivizate in rubrici care contin informatiile specifice. Pentru a objine o dispunere uniforma, informatiile necesare sunt grupate in mai multe zone dreptunghiulare aliturate, cum ar fi ‘© Zona de identificare — informaii de bazi: a—numirul de inregistrare sau de identificare a desenului; b — denumirea desenului; ¢—numele proprictarului legal al desenului, Aceasti zoni trebuie amplasatd in unghiul inferior dreapta al indicatorului, sensul de citire fiind cel al desenului. Zona trebuie evidenfiata prin incadrare cu o linie continu, de aceeasi grosime cu cea a chenarului avand o lungime maxima de 170mm. © Zona de informatii suplimentare: d,e~ numele si semnaturile persoanelor responsabile pentru desen; 8f—scara principal ‘g— data claborarii; h— indicarea starii suprafefei (SR ISO 1302:1995): i — simbolul care indica metoda de proiectie (primul sau al treilea diedru, SR ISO 10209-2: 1996) Jj materialul din care este executat reperul; a desenului (SR EN 5455:1997) 1.4. ]MPATURIREA FORMATELOR Formatele se impiturese executnd mai intai plierea dupa linii perpendiculare pe baza formatului, si apoi, plierea dup linii paralele cu aceasta, Impiturirea, in scopul indosarierii sau pastrarii in mape sau plicuri, se realizeaza prin reduce la formatul A4. A2(420x594) A3(297x420)1.5. SCARI UTILIZATE {N DESENUL TEHNIC Scara este raportul dintre dimensiunea liniari a reprezentirii unei piese pe un desen original si dimensiunea liniara reali a segmentului corespunzdtor obiectului insusi. Scarile pot = scar la marime naturalé; scara care corespunde raportului 1:1 = seri de marie; sedrile corespund unor rapoarte mai mari de 1:1, Ble sunt cu atat mai mari cu cat raportul corespunzator creste. de reducere; scirile corespund unor rapoarte mai mici de 1:1. Ele sunt cu att mai mici cu cat raportul corespunzator se micgoreaza, Notare Notarea completa a unei seri trebuie si cuprinda cuvantul ,SCARA", urmat de indicarea raportului ales, Daca nu exist posibilitatea de confuzie, cuvantul ,SCARA” poate fi omis, Indicare pe desen Notarea scirii utilizate pe desen trebuie inserisi in indicatorul desenului. Dacd sunt utilizate mai multe scari de reprezentare, scara proiectiei principale trebuie si fie inscrisi in indicator, celelalte scari diferite de aceasta sunt inscrise Linga sau sub notarea proiectiilor (vedere, sectiune sau detaliu) cArora le corespund. Tabelul 1.2 Categorie Sci recomandate Sciri de marire 30:1 20:1 10:1 Sal 2A Scari de marime . Ll naturala. 1:2 1:5 1:10 =, 1:20 1:50 1:100 Scari de reducere 1300 1:500 11000 1:2000 1:5000 1:10000 Scara care se alege pentru desen depinde de complexitatea obiectului reprezentat si destinatia desenului respectiv. jn toate cazurile ea trebuie sd fie suficient de mare pentru a permite o interpretare usoara si corecti a datelor furnizate. Scara si dimensiunile obiectului de reprezentat influenteaza alegerea formatului desenului Detaliile care sunt prea mici pentru o cotare completa in reprezentarea principal, trebuie reprezentata intr-o vedere (sectiune) de detaliu la 0 sear mai mare, alaturi de reprezentarea principala, 101.6. LINIT UTILIZATE {N DESENUL TEHNIC Liniile utilizate in desenul tehnic pentru axe, contururi, muchii acoperite, linii ajutitoare, lini de cota, haguri, etc, Sunt de patru tipuri, si anume: linie continud, linie intreruptd, linie punet si linie doud puncte, iar din punct de vedere al grosimii se clasificd in doud clase: linie groasa gi linie subsire. Grosimea de bazi_& a liniilor utilizate in desenul tehnic este cea a liniei continue groase; se alege in functie de marimea, complexitatea si natura desenului gi se pastreazi aceeasi pentru toate reprezentirile executate la aceeasi scar, pe aceeasi plans pentru 0 anumitd pie Grosimea liniilor se alege din urmatorul sir de valori date in mm: 2,0; 1,4; 1,0; 0,7; 0,5; 0,35; 0,25; si 0,18, Grosimea de trasare pentru liniile subjiri este aproximativ 6/3. Lungimea segmentelor si intervalelor dintre acestea trebuie si fie uniforme de-a lungul aceleiasi linii intrerupte, linie punct si linie doud puncte. in tabelul 1.3. sunt prezentate tipurile de linii utilizate in desenul tehnic, precum si 0 serie de exemple de utilizare a acestora, Tabelul 1.3. Identificarea liniei Simbol Aspect Daum Exemple de utilizare ‘A Linie continua proast | Comurur reale vizibile | Muchii reale vizibile Muchii fictive vizibile Linii de cota B Linie continua subjte ee Hasuri | Conturul sectiunitor suprapuse Linii de ruptura pentru delimitarea c NAA \ _| Linic ondulata subtire | vederilor si sectiunilor, numai daca | |Llinia respectivai mu este 0 ax D AAAS | Finis souima sabre [Linde rapt in lemn(om pe | inzig-zag___ desenele executate pe computer) E ~uonee Linie intrerupti | Contururi acoperite roast | Muchii acoperite r Linie intrerupta | Contururi acoperite subfire | Muchii acoperite G Linie punct subfire | Linii de axa de simetrie H = = | Linie punct mixta | Trasee de sectionare 5 - Linie punct groasa | iearealinilor sau suprafejelor cu prescriptii speciale oe Linie doua puncte | Comturul pieselor invesinate K ‘ Poziii intermediare gi extreme de subjire migcare ale pieselor mobile ul1.7. SCRIEREA iN DESENUL TEHNIC Pentru uniformizarea scrierii in desenul tehnic, pentru cote, diferite valori numerice si simboluri, pentru mentiuni cu privire la procesele tehnologice, pentru inscrierea materialelor, prin STAS ISO 3098/1-93 se stabileste, modul de scriere a literelor a literelor alfabetului latin, chirilic gi grecesc, a ciftelor arabe gi romane cat si a semnelor de larga utilizare, in desenul tehnic se foloseste fie scrierea inclinata, avand caracterele inclinate 1a 75° spre dreapta fati de linia de bazi a rindului, fie cea dreapti, avind caracterele perpendiculare fata de linia de baza a randului, in mod obligatoriu pe un desen, cit si pe un ansamblu care se referi la aceeasi lucrare, se va utiliza numai unul din modurile de scriere inclinatd sau dreaptd. Prin dimensiunea nominali a scrietii, se intelege indltimea A a literelor mari (majuscule), exprimat3 in mm, Dimensiunile sunt: 2,5; 3,55 5; 75 10; 14; 20 in functie de grosimea linici utilizate, sunt stabilite urmatoarele tipuri de seriere’ ~ _scriere tip A(scriere ingustat) — cu grosimea liniei egal cu 1/14 h; - _scriere tip B(scriere normal) — cu grosimea linie de scriere egal’ cu 1/10 h. fn tabelul 1.4. sunt prezentate valorile caracteristicilor scrierii normale(tip B). Pentru scrierea ingustatd (tip A), valorile elementelor se calculeaz folosind raportul h/14. Tabelul 1.4 Caracteristica Report Dimensiuni Tnaljimea majusculelor | rpy, | 9 siacifrelor (LOADh | 2,5 5 | 7 | 10 | 14 | 20 iniyimea fterelor mici(tira pretingiriin | 71h | - | 25/35) 5 7 | 10 | 14 sus sau in jos) Distana dintre litere | (27h | 05) 0,7) 1/14) 2 | 28) 4 Distanja minima dintre liniile de baza(dinire | (4/1Mh | 35) 5 | 7 | 10 | 14) 20) 28 randuri) Disa minio dines | ayy | 1s | 2 | 3 42] 6 | sa] 12 jrosimea liniei (V/IO)h °2 °3 0507) 1) 14) 2 12