Capitolul III

3. DESEN TEHNIC DE INSTALAŢII

3.1 EXECUTAREA DESENELOR DE INSTALAŢII

3.1.1 Elemente comune desenului de instalaţii

Instalaţiile de apă şi de canalizare care deservesc construcţiile civile şi industriale,

precum şi orice alte categorii de instalaţii, se execută pe baza unor planşe.
Acestea se execută folosindu-se semnele convenţionale standardizate, plasate astfel
încât să marcheze poziţia şi locul exact pe care trebuie să-l aibă fiecare element după
terminarea lucrării.
Desenele care alcătuiesc proiectul unei instalaţii sunt:
− planul general de situaţie, care cuprinde planul terenului, fixează poziţia
clădirii în raport cu reperele de aliniament şi de nivel, precum şi poziţia
conductelor publice ale oraşului. Acest plan se execută la scara 1:200 sau
1:500.
− desenul în plan al instalaţiei, care se întocmeşte pe planul desenului de
arhitectură al fiecărui nivel şi care se execută la scara 1:50.
− secţiuni prin clădire reprezentând elementele instalaţiei proiectate pe
planul vertical.
− desenele de detalii care sunt desene speciale a anumitor obiecte sau părţi
ale acestor obiecte aparţinând instalaţiei; se execută la o scară convenabilă
care poate fi 1:5, 1:10 sau 1:20.
− schema izometrică, înfăţişând o vedere de ansamblu a instalaţiei, pe un
desen deosebit de acela al construcţiei pe care o deserveşte şi care se
execută în scopul de a da o imagine clară a întregii reţele, compusă din
toate conductele, piesele de legătură şi obiectele respective.

3.1.2 Linii şi culori convenţionale pentru conducte

În planurile generale de situaţie, conductele care transportă fluide se reprezintă

conform tabelului 3.1.2.1.
În planurile de execuţie, conductele pentru instalaţiile sanitare, de încălzire, de
ventilare şi de condiţionare a aerului se reprezintă conform tabelului 3.1.2.2 (STAS 4724
-59).
Dacă desenul cuprinde două sau mai multe feluri de conducte care vehiculează fluide
de parametri diferiţi (caracteristici fizice, chimice, temperatură sau presiune), se folosesc
culorile şi liniile date în tabelul 3.1.2.1. Culorile convenţionale se folosesc atunci când
desenul de execuţie cuprinde o multitudine de instalaţii complexe (plan coordonator de
instalaţii) formate din conducte care transportă fluide diferite.
 Tabelul 3.1.2.1 Liniile şi culorile convenţionale de bază ale conductelor pentru
fluide în planurile generale de situaţie (după STAS 185-49)

Culoarea
Categoria convenţională de
Conţinutul conductei Linia convenţională în negru
fluidului bază în linie
continuă

1 Apă Verde

2 Abur Roşu

3 Aer Albastru

4 Gaze Galben

6 Combustibil lichid şi uleiuri Brun

5 Acizi Portocaliu

5 Baze Violet

6 Vid Cenuşiu deschis

7 Fluide contra incendiilor Roşu aprins

Diverse nespecificate mai

8 Se vor specifica în legenda desenului
sus

Identificarea categoriei fluidului transportat se face prin culoarea de bază.

Instalaţiile simple se reprezintă prin culorile de bază atunci când natura fluidului este
uşor identificabilă (vezi tabel 3.1.2.2). Varietatea culorilor fiind limitată, utilizarea lor are
caracter de recomandare şi se face cu precădere în schemele cu caracter funcţional.
Pentru a se stabili natura fluidului transportat pe conducta desenată, liniile
convenţionale ale conductelor pot fi însemnate din loc în loc cu litere ce reprezintă
iniţialele lichidului transportat.
La reprezentarea în culori se vor menţine simbolurile şi semnele convenţionale ale
elementelor reprezentate.
Coloanele instalaţiilor se diferenţiază prin numere de ordine şi dacă ar fi necesar se
trece la iniţiala fluidului transportat.

Tabelul 3.1.2.2 Culori convenţionale pentru reprezentarea planurilor de

execuţie a conductelor de instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi de
condiţionare a aerului (după STAS 1834-50)

Semn convenţional Denumirea

Nr.
Destinaţia conductei în planuri de în planuri generale culorii
crt. convenţionale
construcţii de situaţie, planuri
 comune

I. Instalaţii sanitare

1 Conductă de apă rece potabilă albastru

2 Conductă de apă caldă roşu închis
Conductă de circulaţie a apei
3 violet
calde
Conductă de apă pentru
4 roşu-aprins
combaterea incendiilor
Canale sau conducte de
5 cafeniu deschis
canalizare menajeră sau unitară
Canale sau conducte de
6 cafeniu închis
canalizare pentru ape pluviale

II. Instalaţii de încălzire centrală

Conductă de apă caldă de

1 roşu-aprins
ducere
Conductă de apă caldă de
2 albastru
întoarcere
Conductă de apă caldă de înaltă
3 roşu-închis
temperatură de ducere
Conductă de apă caldă de înaltă
4 violet
temperatură de întoarcere
5 Conductă de abur portocaliu
Conductă de condensat sub
6 verde
presiune atmosferică
Conductă de dezaerisire sau de
7 cafeniu
admisie a aerului
Conductă de golire (CG), drenaj
8
(CD), preaplin (CP)
Conductă de siguranţă a
9 roşu-aprins
traseului de ducere
Conductă de siguranţă a
10 albastru
traseului de întoarcere

III. Instalaţii de alimentare cu combustibil

1 Conductă de gaze galben deschis

2 Conductă de combustibil lichid negru

După importanţa instalaţiilor, conductele se vopsesc în culori de bază în unul din

următoarele moduri:
─ pe întreaga lungime şi pe toată suprafaţa
 ─ pe o lungime de minimum 0.5 m şi pe întreaga circumferinţă
─ pe o bandă longitudinală la minimum 0.5 m lungime
Se vopsesc în mod obligatoriu părţile de conductă apropiate la robinete, la racorduri
şi la aparate de control, pe o lungime de minimum 2 m în ambele părţi.
Simbolurile şi inscripţiile se aplică prin vopsire în culoarea albă sau neagră direct pe
conductă sau pe o placă fixată la aceasta şi vopsită în culoarea de bază.
Marcarea săgeţilor pentru indicarea sensului curentului fluidului se face prin vopsire
în culoarea albă sau neagră.

3.1.3 Semne convenţionale pentru elementele conductelor

Pentru întocmirea desenelor de instalaţii, elementele componente se reprezintă prin

semne convenţionale, stabilite de standarde (în general), iar uneori de către proiectant,
când semnificaţia lor este indicată în legendă.
Semnele convenţionale pentru fitingurile şi piesele auxiliare ale conductelor sunt date
în tabelul 3.1.3.1, iar principalele armături şi aparate pentru conducte, în tabelul 3.1.3.2.

Tabelul 3.1.3.1 Semnele convenţionale de fitinguri şi piese auxiliare pentru

conducte (după STAS 867 - 49)

Piesa
Denumirea
cu flanşă cu mufă cu filet

I. Semne comune
a. Ţevi şi tuburi
Conductă (tub, ţeavă)

Conductă (tub, ţeavă) izolată

Conductă (tub, ţeavă) cu flanşă, cu

mufă sau cu un cap filetat

Conductă (tub, ţeavă) cu două flanşe

sau cu capete filetate

Conductă (tub, ţeavă) cu flanşă şi

mufă

Legătură cu flanşe *

Legătură cu mufă *

Legătură cu filet (se indică numai la

schimbările de diametru)

Legătură prin sudură (se indică

numai la schimbările de diametru)
 Suspensie simplă

Suspensie simplă pentru montajul

mobil al conductei

Suspensie elastică pentru montajul

mobil al conductei

Punct fix

Suport simplu

Suport simplu, pentru montajul

mobil al conductei

Suport elastic pentru montajul mobil

al conductei

Suport mobil

Suport de ghidare

b. Flanşe şi mufe
Flanşă

Mufă

II. Ramificaţii
Ramificaţie simplă la 90°

Ramificaţie dublă la 90°

Ramificaţie simplă la 45°

Ramificaţie dublă, la 45°

Ramificaţie simplă curbată

Bifurcaţie

III. Curbe şi coturi

Curbă cu flanşă, cu mufă
sau cu cap filetat
 Curbă cu două flanşe, mufe
sau capete filetate

Cot sau curbă (cu flanşă)

0˚ < α ≤ 90˚

Cot la 90˚, cu o flanşă, cu o mufă sau

cu un cap filetat

Cot la 45˚, cu o planşă sau o mufă

Cot la 90˚, cu picior

Cot la 90˚, cu picior, cu

flanşă şi cu mufă
*) idem, pt hidrant subteran

Curbă dublă

IV. Teuri
Teu

Teu cu corp sferic

Teu cu braţe curbate

Teu cu mufe şi flanşă

V. Cruci
Cruce

Cruce cu mufe şi flanşe

Cruce de curăţire cu dopuri

VI. Reducţii
Reducţii cu flanşe şi cu mufe
 Reducţii excentrice cu flanşe şi cu
mufe

Curbă redusă

VII. Manşoane
Manşon de trecere pe ţeavă

Manşon din două părţi

Manşon cu ştuţ cu flanşă

Manşon cu ştuţ cu mufă

Manşon de protecţie tăiat transversal

Manşon de protecţie tăiat

longitudinal

VIII. Mufe şi flanşe

Mufă dublă

Mufă şi contrapiuliţă

Mufă de reglare cu dop

Flanşă oarbă plană

Flanşă oarbă curbată

IX. Compensatoare de dilataţie

Compensator cu bucşe

Compensator cu punct fix

Compensator cu membrană

Compensator tip U

Compensator telescopic simplu

 Liră de dilataţie

X. Teu şi mufă de reglaj

Teu de reglaj

Teu de reglaj sau curăţire cu dop

Mufă de reglaj

XI. Alte piese

Piesă de curăţire

Curbă de etaj

Piesă cu flanşă, cu îngroşări

Sifon

Sifon general (cu sau fără capac de

curăţire)

Sifon U în plan

Sifon de condens cu dop de curăţire

a) în plan
b) în schemă a) b)

Capac

Dop nefiletat şi cu filet

Niplu

Piuliţă olandeză

Racord olandez
 Pâlnie de golire

Căciulă de protecţie contra ploii

* Legăturile cu filet şi prin sudură se vor indica în desene numai în punctele de schimbare a diametrelor
conductelor

Tabelul 3.1.3.2 Semnele convenţionale de armături, accesorii şi aparate pentru

conducte şi instalaţii (după STAS 868 - 55)

Denumirea Semnul convenţional

I. Pentru robinete şi supape (semne comune)

Robinete şi supape, in general

Robinete şi supape cu ventil

Robinet cu cep

Robinet cu sertar

Robinet sferic

II. Pentru formele robinetelor

Robinet drept

Robinet colţar

Robinet cu trei căi

III. Pentru indicarea legăturii în schema de detaliu

Robinet cu flanşă

Robinet cu mufă

Robinet cu filet

Robinet prin sudură (sau lipire)

 IV. Pentru indicarea armăturii de incendiu

Pentru stins incendiu

V. Pentru accesorii de robinete şi supape

Contragreutate

Arc (de încărcare)

Plutitor

Membrană cu reglare

Dispozitiv de golire

VI. Pentru dispozitive de acţionare

Acţionare manuală (în mod curent nu se indică) Fără semn

Acţionare cu motor

Acţionare cu electromagnet

Acţionare cu piston

Acţionare hidraulică sau pneumatică

VII. Pentru situaţii combinate

Robinet drept cu ventil pentru stins incendiu, acţionat

manual

Robinet drept cu ventil cu dispozitiv de golire, acţionat

manual

Robinet colţar cu ventil acţionat cu servomotor

Robinet cu cep colţar

Robinet cu cep cu trei căi, acţionat manual

Robinet cu sertar acţionat hidraulic

Robinet cu ventil, de colţ, de siguranţă, cu

contragreutate

Robinet cu ventil, de colţ, de siguranţă, cu arc

Robinet cu ventil, cu trei căi, de siguranţă, cu

contragreutate

Robinet cu ventil, cu trei căi, de siguranţă, cu arc

Robinet cu ventil, de avarie, fără dispozitiv de blocare

Robinet cu ventil, de avarie, cu dispozitiv de blocare

Supapă de siguranţă dreaptă cu contragreutate

Supapă de siguranţă colţar cu arc

Supapă colţar cu plutitor

Supapă dreaptă cu membrană de reglare

Supapă de reţinere colţar

Supapă automată de întrerupere (pt ruperi de conductă)

fără dispozitiv de închidere

Supapă automată de întrerupere (pentru ruperi de

conductă) cu dispozitiv de închidere
Reductor de presiune

VIII. Pentru clapete

Clapetă de reţinere

Clapetă de reglaj

IX. Pentru separatoare

Separator

X. Pentru scurgătoare

Oală de condensaţie cu flanşă

Oală de condensaţie sudată

Căciulă de ventilaţie

Amortizor de zgomot

Filtru pentru aer de evacuare

Sifon

XI. Pentru sorburi

Sorb fără clapetă

Sorb cu clapetă

Sorb simplu

XII. Pentru hidranţi

Hidrant de suprafaţă

Hidrant subteran de incendiu

Robinet de incendiu interior

Hidrant de grădină

Sprinkler

Drencer

Coloană de alimentare cu apă (hidraulică)

XIII. Pentru maşini şi aparate de deplasare a fluidelor

Pompă centrifugă

Pompă cu piston

Pompă de mână

Ejector

Injector de alimentare

XIV. Pentru aparate de măsurat

Manometru

Vacuummetru

Debitmetru

Termometru

XV. Pentru aparate de măsurat (semne suplimentare)

Transmitere la distanţă
Aparat înregistrator

Aparat integrator

XVI. Pentru robinete cu ventil în instalaţii sanitare

Robinet cu ventil pentru branşament (de apă)

Robinet cu ventil, de serviciu

Robinet cu ventil dublu serviciu

Robinet cu ventil, cu duş (sită)

Robinet cu ventil de lavoar

Robinet cu ventil, de picior

Robinet cu ventil de radiator (de reglaj)

- colţar
- drept

Robinet cu ventil, de aerisire

Robinet cu ventil automat de aerisire

Baterie de robinete de amestec

XVII. Armături de serviciu

Robinet cu ventil de simplu serviciu

Robinet cu ventil de dublu serviciu

 Robinet cu braţ basculant

Baterie de amestec

Baterie de amestec, cu braţ basculant

Baterie de amestec de baie cu duş şi tijă fixă

Baterie de amestec de baie cu duş şi tijă flexibilă

Baterie de amestec numai pentru duş, cu tijă fixă

Baterie de duş cu tijă fixă pentru cazane de baie

Robinet dublu reglaj pentru radiator

a) drept
b) de colţ

Exemplificarea utilizării semnelor convenţionale este reprezentată în figura 3.1.4.1.

Pentru identificarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale fitingurilor şi pieselor,
semnele convenţionale pot fi completate astfel:
─ prin creare de noi semne obţinute prin combinarea a două sau mai multe semne
convenţionale generale;
─ prin completarea semnelor existente cu simboluri reprezentând materialul,
diametrul, conform standardelor sau normelor interne;
─ prin crearea de noi semne, utilizând în mod obligatoriu semnele referitoare la
modul de îmbinare. În aceste cazuri, semnificaţiile semnelor vor fi indicate în
legendă. Semnele convenţionale vor fi reprezentate în funcţie de scara desenului
şi de dimensiunile de gabarit ale figurilor şi pieselor.
Pentru diferenţierea conductelor cu aceeaşi destinaţie, dar având parametrii diferiţi,
se trece valoarea acestora pe fiecare traseu de conductă (fig 3.1.3.1).
În cazul când pe desen se găseşte un număr mare de conducte, pentru simplificare,
reprezentarea lor se face numai prin linii negre continue, însemnate din loc în loc cu cifre
(fig. 3.1.3.2). În legendă se trece semnificaţia fiecărei cifre.
 Fig. 3.1.3.1 Fig. 3.1.3.2 Fig. 3.1.3.3
Sensul de circulaţie a fluidului se reprezintă prin săgeţi,
aşezate pe linia care reprezintă fluidul, iar panta printr-o săgeată
aşezată în afara liniei (fig. 3.1.3.3).
Dacă în desen se încrucişează două conducte fără legătură,
Fig. 3.1.3.4 conducta care se găseşte în spate se întrerupe în dreptul
încrucişării. Astfel în figura 3.1.3.4 traseul C-D trece deasupra traseului A-B.
În figura 3.1.3.5 a,b, este arătat modul de reprezentare al ramificaţiilor de conducte
în acelaşi plan orizontal, iar în figura 3.1.3.6 al ramificaţiilor de conducte în planuri
orizontale diferite.

a) b)
Fig.3.1.3.5 Fig. 3.1.3.6

Schimbarea de nivel pe traseu rectiliniu se reprezintă ca

în figura 3.1.3.7. În legenda desenului se specifică elementul
geometric al conductei neizolate la care se referă cota de
nivel (radier, ax, etc.), precum şi elementul de construcţie în
raport cu care se calculează cota de nivel (în general aceasta
este pardoseala finită a parterului).
Fig. 3.1.3.7

3.1.4 Cotarea în desenul de instalaţii sanitare

Pentru ca un desen de instalaţii să corespundă scopului – acesta fiind în general

execuţia instalaţiei, el trebuie să cuprindă dimensiunile elementelor care îl compun (cote),
precum şi anumite date şi indicaţii pentru montaj.
Cotarea şi notarea desenului de detaliu, a unor fitinguri, piese şi armături sau a unor
aparate cuprinse în reţeaua instalaţiei se execută după indicaţiile din desenul de instalaţii.
Notarea şi cotarea elementelor constitutive ale ansamblului instalaţiei reprezentată în
desenul de instalaţii se face conform tabelului 3.1.4.1..
 Tabelul 3.1.4.1 Cotarea în desenul de instalaţii sanitare
Denumire
Ţevi din oţel fără sudură
Ţevi din oţel fără sudură
laminate la cald pentru
construcţii
Ţevi de presiune, din fontă cu
mufă (M) sau cu flanşă (F)
pentru reţele de alimentare cu
apă sub presiune
Tuburi din fontă pentru
scurgere
Ţevi din plumb folosite ca ţevi
de scurgere şi ca ţevi de
presiune
Tuburi din beton simplu, pentru
instalaţiile de canalizare
exterioare clădirilor
Tuburi de azbociment, de
presiune, folosite în reţelele
exterioare de alimentare cu apă
Tuburi de bazalt artificial
Tuburi de gresie ceramică
antiacidă, pentru evacuarea
apelor agresive din industrii şi
laboratoare
Detalii tehnice Explicaţie
- ţeavă din oţel fără
∅ 1/ 2 ", 4 [m] sudură cu diametrul de
0.02 [%] 1/2”, lungimea 4 m,
montată cu pantă de 0,02
- ţeavă din oţel fără sudură
laminată la cald pentru
60 × 3.75, 4 [m] construcţii cu diametrul de
60mm, grosimea peretelui
0.02 [%] ţevii de 3.75mm, lungimea
de 4m, montată cu panta de
0,02
-ţeavă de presiune din fontă
cu mufă cu diametrul de
TM,150 × 4000 150mm, la bară de 4m,
0.02 [%] montată cu panta de 0,02
TF,150 × 4000 -ţeavă de presiune din fontă
0.02 [%] cu flanşă cu diametrul de
150mm, la bară de 4m,
montată cu panta de 0,02
-tub din fontă pentru
F,100 × 1500 scurgere cu diametrul de
0.02 [%] 100mm, la bară de 1.5m,
montată cu panta de 0,02
- ţeavă din plumb cu
Pb ∅ 30 / 34, 4 [m] diametrul interior de
30mm, diametrul exterior
0.02 [%] de 34mm, lungimea de 4 m,
montată cu pantă de 0,02
-tub din beton simplu cu
B ∅ 300, 4 [m] diametrul de 300mm,
0.02 [%] lungimea de 4 m, montat cu
pantă de 0,02
-tub de azbociment, cu
tubAc, PN 10, ∅ 400, 4 [m] presiunea nominală 10 bari,
de diametru de 400mm,
0.02 [%] lungimea de 4m, montat cu
pantă de 0,02
-tub din bazalt artificial cu
Bz ∅ 200, 4 [m] diametrul de 200mm,
0.02 [%] lungime de 4m, montat cu
pantă de 0,02
G − TM 100, 4[m] -tub din gresie ceramică
0.02 [%] antiacidă cu mufă/flanşă cu
diametrul de 100mm,
G − TF 100, 4 [m] lungime de 4m, montat cu
0.02 [%] pantă de 0,02
Ţevi din PCV neplastifiat, rigid
folosite în locul conductelor
metalice
Ţeavă din polipropilenă pentru
scurgere
Ţeavă din polipropilenă
fonoabsorbantă pentru scurgere
Ţeavă din PPRCT, pentru
reţelele de apă sub presiune
Ţeavă din polipropilenă
reticulată tip a, pentru reţelele
de apă sub preisune
Ţeavă din polipropilenă
reticulată tip b, pentru reţelele
de apă sub
Ţeavă din polipropilenă
reticulată tip c, pentru reţelele
de apă sub presiune
Ţeavă multistrat (conductă din
polietilenă reticulată tip b cu
inserţie de Al), pentru reţelele
de apă sub presiune
-ţeavă din PVC neplastifiat
uşor, cu diametrul de
PVC, tip U50, 4 [m] 50mm, lungime de 4m,
0.02 [%] montat cu pantă de 0,02
PVC, tipGU 110, 4 [m] -ţeava din PVC neplastifiat
0.02 [%] greu, cu diametrul de
110mm, lungime de 4m,
montat cu pantă de 0,02
-ţeavă din polipropilenă cu
PP ∅ 110 × 1000 diametrul de 110mm, la
0.02 [%] bara de 1m, montată cu
pantă de 0,02
-ţeavă din polipropilenă
PPFOB ∅ 110 × 2000 fonoabsorbantă cu
diametrul de 110mm, la
0.02 [%] bară de 2m, montată cu
pantă de 0,02
-ţeavă din polipropilenă cu
diametrul de 20mm,
PPRCT HEXA 20 × 2.8, PN 20, 4[m] grosimea peretelui ţevii de
0.02 [%] 2.8mm, presiunea nominală
de 20bari, lungimea de 4m,
montată cu pantă de 0,02
- ţeavă din polietilenă
reticulată tip a, cu
Pe − Xa 16 × 2.2, PN 10, 4 [m] diametrul de 16mm,
grosimea peretelui ţevii de
0.02 [%] 2.2mm, presiunea nominală
de 10 bari, lungimea de 4m,
montată cu pantă de 0,02
- ţeavă din polietilenă
reticulată tip b, cu
Pe − Xb 16 × 2.2, PN 10, 4 [m] diametrul de 16mm,
grosimea peretelui ţevii de
0.02 [%] 2,2mm, presiunea nominală
de 10 bari, lungimea de 4m,
montată cu pantă de 0,02
- ţeavă din polietilenă
reticulată tip c, cu
Pe − Xc 16 × 2.2, PN 10, 4 [m] diametrul de 16mm,
grosimea peretelui ţevii de
0.02 [%] 2.2mm, presiunea nominală
de 10 bari, lungimea de 4m,
montată cu pantă de 0,02
- ţeavă multistrat, cu
diametrul de 16mm,
Pe − XbAl 16 × 2.2, PN 10, 4 [m] grosimea peretelui ţevii de
0.02 [%] 2.2mm, presiunea nominală
de 10 bari, lungimea de 4m,
montată cu pantă de 0,02
Ţeavă multistrat (PeX-Al) - ţeavă multistrat, cu
diametrul de 16mm,
PeX − Al 16 × 2.2, PN 10, 4 [m] grosimea peretelui ţevii de
0.02 [%] 2,2mm, presiunea nominală
de 10 bari, lungimea de 4m,
montată cu pantă de 0,02
Cot fontă CF Cot din fontă la 90°,
diametrul nominal de
o
CF 90 , Φ20 20mm, presiunea nominală
10 bari.
PN10

Cot din polipropilenă Cot din polipropilenă la

90°, diametrul nominal de
o
PPRCT 90 , 20x2.8 20mm, grosimea peretelui
PN10 de 2.8mm, presiunea
nominală 10 bari.

Cot din polipropilenă pentru Cot din polipropilenă

scurgere pentru scurgere la 90°,
o
diametrul nominal de
PP 90 , Φ20 20mm, presiunea nominală
PN10 10 bari.

Cot din PVC Cot din PVC la 45°,

diametrul nominal de
o
PVC 45 , Φ20 20mm, presiunea nominală
PN10 10 bari.

Cot pentru multistrat. Cot pentru multistrat la 90°,

diametrul nominal de
20mm, presiunea nominală
o
PeX − Al 90 , Φ20 10 bari.
PN10

Obiectele sanitare precum şi agregatele instalaţiilor de încălzire sau ale instalaţiilor

electrice se notează cu simbolul (tipul), cu dimensiunile lor, precum şi cu cotele de
poziţie care stabilesc locul lor în instalaţie, astfel un lavoar de faianţă de tip A ale cărui
condiţii de formă şi dimensiune sunt stabilite prin STAS 1540-72, având lungimea de 500
mm se notează: LFA 500.
Schiţa şi desenul unei instalaţii pot fi făcute pentru un ansamblu , în stadiul de
proiectare sau pentru un ansamblu existent (în acest caz se dă numele de releveu).
 Executarea schiţei şi a desenului unei instalaţii cere respectarea regulilor pentru
stabilirea vederilor şi secţiunilor, de întocmire a schemelor, a regulilor de cotare şi
aplicarea riguroasă a semnelor convenţionale standardizate.
Orice instalaţie interioară, indiferent de natura ei, se compune dintr-un număr
oarecare de conducte principale aşezate pe orizontală şi pe verticală (coloane), de la care
pornesc ramificaţii (derivaţii) la punctele de utilizare unde se găsesc aparatele de consum
(robinete de apă, radiatoare etc.).
Schiţa unei instalaţii se execută pe planurile construcţiei, întocmite la scară
convenabilă.
Instalaţia este reprezentată prin secţiuni plane, la fiecare nivel, şi prin secţiuni
verticale, astfel alese încât să cuprindă toate coloanele cu ramificaţiile respective.
În figura 3.1.4.1 se dau unele exemple de utilizare a semnelor convenţionale pentru
conducte şi armături. În figura 3.1.4.1.a este reprezentată schematic şi la scară o parte
dintr-o instalaţie sub presiune. Folosindu-se tabelul 3.1.3.1 şi tabelul 3.1.3.2 se pot
identifica uşor elementele componente ale instalaţiei.

Tabel 3.1.4.2. Legendă reprezentare schematică a instalaţiei sub presiune

Nr. Crt. Denumire Nr. Crt. Denumire

1 Pompă centrifugă 8 Conductă
2 Curbă cu capete filetate 9 Reducţie cu mufă
3 Cot la 90°, cu picior 10 Cruce
4 Conductă cu capete filetate 11 Robinet
5 Robinet cu sertar 12 Ramificaţie dublă
6 Clapetă de reţinere 13 Manometru
7 Conductă cu mufă
Fig 3.1.4.1 – Exemple de utilizare a semnelor convenţionale pentru conducte şi
armături de instalaţii
a – conducte de apă cu pompă; b – conducte de presiune; c – conducte de abur.
 3.2.2 Desenul în plan al instalaţiilor sanitare

Desenul instalaţiei se execută separat pentru fiecare gen de instalaţie, pentru a se

asigura claritatea reprezentării.
1. Desenul în plan (secţiuni orizontale), se execută pentru fiecare nivel, scara 1:50, şi
reprezintă proiecţia ortogonală a întregii instalaţii, pe o secţiune cu vedere obţinută
presupunând construcţia secţionată cu un plan orizontal, paralel cu planşeul respectiv la o
înălţime stabilită.
Această înălţime se alege astfel încât să rămână sub planul de secţiune toate
obiectele care alcătuiesc instalaţia (chiuvete, băi etc.), ramificaţiile care leagă obiectele la
coloane sau conductele principale, precum şi instalaţiile complexe.
Pentru nivelele care au instalaţii identice, se întocmeşte o singură secţiune,
specificându-se nivelele la care se referă. Pe acest desen se trec toate dimensiunile
conductelor principale, ale coloanelor, ramificaţiilor, diametrele nominale, pantele
conductelor, precum şi cotele de nivel.
Obiectele se desenează la scara desenului, ţinându-se seama de cote şi de poziţie,
respectându-se reprezentarea convenţională stabilită prin standarde.
În figura 3.2.2.1 este reprezentată o secţiune orizontală printr-o clădire de locuinţe,
nivelul secţionat fiind parterul.

Fig. 3.2.2.1. Secţiune orizontală printr-o clădire de locuinţe.

 3.2.3. Elemente conceptuale

De întocmirea exactă a planurilor depinde executarea şi montarea corectă a

instalaţiilor, cât şi cuprinderea în devize a tuturor elementelor componente. De asemenea,
aceasta conduce la o exploatare uşoară a instalaţiilor, prin identificarea rapidă a
conductelor din clădiri cu cele de pe planuri şi evitarea greşelilor de manevrare şi
acţionare, care pot produce funcţionarea defectuoasă a instalaţiilor.
Pentru întocmirea planurilor instalaţiilor sanitare, în prealabil trebuie să se colaboreze
cu proiectantul de arhitectură pentru a se prevedea spaţiul necesar amplasării obiectelor
sanitare, a coloanelor şi a conductelor de legătură. De buna colaborare dintre specialistul
de instalaţii şi arhitect depinde adoptarea unor soluţii mai economice şi corespunzătoare
din punct de vedere funcţional.
Planurile de arhitectură, trebuie să prezinte informaţii cu privire la caracteristicile
funcţionale ale clădirii, destinaţia încăperilor, amplasarea mobilierului sau a utilajelor.
Pentru concepţia şi întocmirea planurilor instalaţiilor sanitare, trebuie să se ţină
seama de următoarele condiţii:
1. Economice
Aceste condiţii impun alegerea unor trasee şi soluţii tehnice care să conduca la un
cost minim de investiţie. În acest scop se va urmări să se realizeze trasee cât mai scurte,
urmărindu-se un consum redus de material. Pentru lungimi de trasee egale se va prefera
soluţia în care diametrele conductelor sunt mai mici.
O atenţie deosebită trebuie acordată amplasării pe verticală, unele sub altele, a
grupurilor sanitare, urmărind-se astfel, pe cât posibil, reducerea numărului de coloane.
2. De execuţie
În general, aceste condiţii impun anumite distanţe între conducte şi între acestea şi
elementele de construcţii pentru a facilita un montaj rapid şi sigur. Astfel se va urmări
modularea soluţiilor tehnice adoptate, obtinându-se reducerea numărului de repere şi a
gamei de tipodimensiuni din punct de vedere al materialelor montate.
3. De siguranţă în funcţionare
Se vor alege soluţii tehnice, astfel încât să nu existe pericolul scoaterii din funcţiune a
instalaţiilor proiectate datorită condiţiilor de funcţionalitate a clădirilor.
4. De exploatare
Se vor realiza soluţii tehnice astfel încât să fie uşor accesibile şi manevrabile.
Conductele vor fi mascate cu elemente de construcţii uşor demontabile pentru a permite
un acces comod pentru depistarea şi remedierea eventualelor defecţiuni. Montarea
conductelor se va realiza pe cât posibil simetric pentru a permite o uşoară identificare în
funcţionare.
Pentru asigurarea unei bune funcţionări şi exploatări se va prevedea sectorizarea
instalaţiilor care să permită scoaterea din funcţiune doar a sectorului în care apare o
defecţiune.
5. De materiale
Aceste condiţii sunt legate de compatibilitatea materialelor folosite pentru a evita
pericolul deteriorării sau distrugerii instalaţiilor sub acţiunea diferiţilor factori.
6. Estetice
În general, condiţiile estetice conduc la soluţii mai puţin economice şi, de aceea, ele
se vor aplica în special când se obţin şi alte avantaje, ca de exemplu, îmbunătăţirea
condiţiilor igience sau de exploatare.
7. Fonice
Prin proiectarea instalaţiilor sanitare se va evita transmiterea zgomotelor în încăperile
clădirii sau structurii de rezistenţă.
 3.2.4. Echiparea şi dotarea cu obiecte sanitare

Echiparea şi dotarea cu obiecte sanitare se va face în funcţie de destinaţia şi

caracteristicile clădirilor sau a spaţiilor ce urmează a fi dotate, de caracteristicile reţelelor
exterioare de apă şi canalizare, de nivelul de confort la care trebuie să răspundă clădirile
respective, precum şi de cerinţele investitorilor.
În general, se urmăreşte să se stabilească un număr minim de obiecte sanitare care să
permită satisfacerea nevoilor igienico-sanitare astfel încât perioada de aşteptare pentru
utilizarea lor să fie acceptabilă, fără a crea senzaţia de disconfort sau obligaţia renunţării
la utilizarea lor.
Dotarea minimă cu obiecte sanitare şi accesorii a clădirilor se va face în conformitate
cu prevederile cuprinse în STAS 1478 - 90 “Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la
construcţii civile şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare" - tabel 1, de
prevederile reglementărilor tehnice în vigoare, în care se precizează dotările necesare
pentru diferite categorii de clădiri şi încăperi, precum şi de prevederile temei de
proiectare.

Tabel 3.2.4.1. Dotarea minimă cu obiecte sanitare şi accesorii a construcţiilor

civile
 Băi pentru Repartiţia pe
Closete Fântâni Lavoare Duşuri
Căzi de picioare sexe %
Destinaţia clădirii Pisoare de băut Observaţii
Băr- baie Băr- Băr- Băr- Băr-
Femei apă Femei Femei Femei Femei
baţi baţi baţi baţi baţi
Clădiri pentru birouri b f b b f Repartiţia pe sexe se stabileşte prin
- - - - - - - -
90 30 45 40 40 nota de comandă
Cluburi cu săli de
spectacole, teatre: b f b b f
- - - - - - 45 55
100 35 50 100 100
- pentru spectatori Pentru duşuri cu cabine separate, cu
- - - - 50 50 dezbrăcare la fiecare duş, se ia în
b f b b f b f
calcul valoarea 5; pentru duşuri fără
- pentru artişti 60 20 30 20 20 5 5
cabine separate, se ia în calcul
sau sau valoarea 10.
b f
10 10

Cinematografe cu un
număr de locuri max:
- 250 2 2 2 - - - - 1 1 - -
- 500 2 3 2 - - - - 1 1 - - 50 50
- 750 2 4 3 - - - - 2 2 - -
- 1000 3 5 3 - - - - 2 2 - -
- 1500 4 7 4 - - - - 3 3 - -
Cantine, restaurante: n
- pentru consumatori b f b 250 b f
- - - - - 50 50
180 60 90 dar 30 30 b, f şi n se referă la numărul de
min. 1 locuri la mese
- pentru personal b f b b f b f
- - - - 25 75
90 30 45 40 40 10 10
Clădiri pentru cazare
- cămine şi internate b f b
- - b f b f b f
- -
având obiectele sanitare 15 10 20 40 40 7 7 15 15
în grupuri sanitare
- cămine şi internate cu
b f b b f b f b f
lavoare în fiecare - - - -
15 10 20 40 40 30 30 15 15
cameră
- cămine şi internate cu
b f b f b f
grupuri sanitare în - - - - - - -
10 10 6 6 10 10
cameră
- hoteluri cu grupuri
b f b b f b f
sanitare pe nivel şi - - - - - -
35 10 20 30 30 20 20
lavoar în cameră
- hoteluri cu camere de În afara camerelor de baie aferente camerelor de cazare, la fiecare nivel se prevede câte un grup sanitar
baie aferente camerelor cu closet, lavoar şi chiuvetă, separat pentru bărbaţi şi femei, cu respectarea condiţiilor de amplasare aşa
de cazare încât să fie asigurate accesul şi folosirea uşoară a acestora, distanţa maximă admisibilă de parcurs până
la grupurile sanitare fiind de 75 m, fără a se depăşi 4 m pe verticală
Grădiniţe:
- pentru un număr de Grupurile sanitare sunt comune
copii de max.: pentru copiii de ambele sexe. Cifrele
se referă la copii pe un nivel.
- 25 - - - - - - -
3 3 2
- 50 - - - - - - - Bateriile pentru duş trebuie să fie cu
5 5 4
- 75 - - - - - - - tub flexibil. La oficiu se prevede un
8 8 6 spălător.
- 100 10 - - - - - 10 8 - -
- 150 15 - - - - - 15 11 - -
20 20 15
- 200 - - - - - - -
22 22 17
- 250 - - - - - - -
25 25 20 La cabinetul medical se prevede un
- 300 - - - - - - -
 lavoar.
f f f
- - - - - - - - - -
- pentru personal 40 40 40

Creşe: f f f
- - - - - - - - - -
- pentru personal 40 40 10

- pentru copii Dotarea cu obiecte sanitare se face prin nota de comandă.

Spitale: Pentru medici se prevede câte un
b f b b f b f grup sanitar dotat cu closet, lavoar şi
- pentru personal - - - - - -
90 30 45 40 40 10 10 duş, separat pentru bărbaţi şi femei,
la fiecare nivel.
- pentru bolnavi Repartiţia pe sexe se stabileşte prin
Dotarea cu obiecte sanitare se face prin nota de comandă.
nota de comandă.
Băi publice: b f b b f
- - - - - - - - Numărul căzilor de baie şi al
- pentru public 100 35 50 50 50
duşurilor precum şi repartiţia pe sexe
- pentru personal b f b b f se fixează prin nota de comandă
- - - - - - - -
90 30 45 40 40

Institute de învăţământ
superior, şcoli: Valorile înscrise sunt valabile
- pentru un număr de pentru elevi de acelaşi sex, pentru
elevi de max.: acelaşi grup sanitar.
- 50 2 5 3 - 1 - - 1 1 - - - -
- 100 3 8 5 - 2 - - 2 2 - - - -
- 200 4 13 9 - 3 - - 3 3 - - - - Repartiţia pe sexe se stabileşte prin
- 400 6 20 14 - 4 - - 4 4 - - - - nota de comandă.

- 600 8 25 17 - 5 - - 5 5 - - - -
- 1000 10 30 20 - 6 - - 6 6 - - - -
 - săli de gimnastică şi b f h n b f b f
ateliere de şcoală - - - - -
60 20 30 50 10 10 10 10

- pentru cadre didactice b f b b f

şi personal administrativ - - - - - - - -
60 20 30 25 35

Săli şi terenuri de sport,

stadioane:
- pentru un număr de
locuri de max.:
- 1000 4 2 6 - 3 - - 2 2 - - 70 30 La stabilirea numărului de duşuri se
ţine seama de felul activităţii
- 5000 10 3 24 - 9 - - 3 3 - - 70 30 sportive, durata de efectuare a
duşului, precum şi de felul cabinelor
- 20000 30 10 83 - 27 - - 9 8 - - 70 30
de dezbrăcare (individuale sau
- 60000 75 25 180 - 66 - - 21 15 - - 70 30 comune)
- 80000 90 30 220 - 80 - - 24 18 - - 70 30

b f b n b f b f b f
- 55 45
- pentru sportivi 70 25 30 50 40 40 10 10 5...12 5...12

Gări (la traficul zilnic de b f b n b f

călători) - - - - - 50 50
900 300 450 1500 800 800

Fabrici, ateliere, unităţi

de prestaţie:
Conform tabelului 2
- pentru un număr de
din STAS 1478-90.
muncitori într-un
schimb de max.: Cifrele se referă la numărul de
muncitori de acelaşi sex, pentru un
- 25 1 2 1 - 1 - - - - grup sanitar
- 50 2 3 2 - 1 - - - -
- 75 3 4 2 - 2 - - - -
- 100 4 5 3 - 2 - - - -
- 150 5 6 5 - 3 - - - -
- 200 6 8 5 - 4 - - - -
- 300 8 10 7 - 5 - - - -
- 400 9 12 8 - 6 - - - -
- 500 11 14 9 - 7 - - - -
- 650 13 16 10 - 8 - - - -
- 800 14 18 12 - 10 - - - -
- 1000 16 20 13 - 11 - - - -

OBSERVAŢII:
1. Pentru clădiri cu destinaţie specială, neasimilabile uneia din categoriile de clădiri din tabelul anterior, determinarea felului şi
numărului obiectelor sanitare se face pe baza indicaţiilor din nota de comandă.
2. Prin nota de comandă, se poate stabili o altă repartiţie pe sexe a persoanelor, în funcţie de specificul funcţional al clădirii.
3. Pentru un număr intermediar de persoane, numărul obiectelor sanitare se calculează prin interpolare liniară.
4. Pentru un număr de persoane mai mare, numărul obiectelor sanitare se determină prin extrapolare, păstrându-se
proporţionalitarea corespunzătoare celui mai mare număr de persoane înscris în tabelul anterior.
5. Pentru un număr de persoane mai mic, numărul obiectelor sanitare se determină prin extrapolare, păstrându-se
proporţionalitatea corespunzătoare celui mai mic număr de persoane înscris mai sus în tabel, numărul minim de obiecte fiind
1.
6. În cazurile în care grupurile de duşuri sunt montate separat de closete, se prevede în plus câte un closet la fiecare 10 duşuri.
7. În cazurile în care grupurile de closete sunt montate separat de grupurile de lavoare, se prevede suplimentar câte un lavoar
pentru fiecrae 10 closete, dar minimum 1 lavoar, la un grup de closete.
8. La fiecare nivel al clădirilor – cu excepţia celor de locuit – se prevede o chiuvetă care se amplasează în grupul sanitar sau
într-o încăpere destinată materialului gospodăresc. La clădiri de locuit, se recomandă să se prevadă chiuvete cu apă rece şi
caldă – câte o chiuvetă la patru sau cinci niveluri – pentru întreţinerea părţilor comune.
9. În camerele de colectare a gunoiului, se prevede câte o chiuvetă cu robinete dublu serviciu pentru apă rece şi caldă.
10. În întreprinderi cu peste 100 de femei pe schimb, se amenajează la vestiare, încăperi destinate igienei intime a femeilor.
Aceste încăperi se prevăd cu instalaţii de spălare cu jet ascendent sau duş mobil, cu apă rece şi caldă: de la 500 de femei în
sus, o astfel de instalaţie completată cu câte un lavoar şi un closert, se prevede la fiecare 300 femei.
 Pentru clădiri de locuinţe cu caracter social (construire din fonduri de la stat),
conform „Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare”, Indicativ I9-
94, se recomandă dotarea cu următoarele obiecte sanitare şi a accesoriilor acestora :
- în camerele de baie:
- cadă de baie (mărimea 1700 mm) cu baterie amestecătoare de baie;
- lavoar din porţelan sanitar (mărimea 600 mm), cu baterie amestecătoare de apă
rece şi caldă, prevăzută cu piesă tip “perlator";
- vas de closet cu rezervorul montat pe vas sau la înălţime;
- spaţiu pentru maşina de spălat rufe şi racordurile necesare pentru apă rece, caldă şi
canalizare;
- un sifon de pardoseală.
- pentru grupul sanitar suplimentar:
- lavoar din porţelan sanitar cu baterie amestecătoare de apă rece şi caldă, prevăzută
cu piesă tip “perlator";
- vas de closet cu rezervorul montat pe vas sau la înălţime;
- cadă de duş (min. 800 x 800 mm) cu baterie de duş;
- spaţiu pentru maşina de spălat rufe şi racordurile necesare pentru apă rece, caldă şi
canalizare în cazul în care nu s-a prevăzut în camera de baie;
- un sifon de pardoseală.
- pentru bucătării:
- spălător (din fontă sau tablă emailată, eventual inox) cu platformă, cu baterie de
apă rece şi caldă, prevăzută cu piesă tip “perlator";
- spaţiu pentru o maşină de spălat vase şi racordurile necesare pentru apă rece, caldă
şi canalizare.
- pentru părţile comune:
- chiuvetă cu două robinete dublu serviciu pentru apă rece şi caldă la 3-4 nivele;
acestea vor fi amplasate, de regulă, lângă casa scării (în spaţiile care adăpostesc
gurile pentru evacuarea deşeurilor menajere sau în alte spaţii disponibile, ferite de
îngheţ).

3.2.5. Amplasarea obiectelor sanitare

După stabilirea numărului şi felului obiectelor sanitare, este necesar ca acestea să

fie amplasate în spaţiile specifice (camere de baie, grupuri sanitare suplimentare,
bucătării, etc.), astfel încat să se asigure condiţiile funcţionale normale şi totodată să se
ocupe un spaţiu minim.
Distanţele minime de amplasare, precum şi cotele de montaj ale obiectelor
sanitare vor fi cele indicate în STAS 1504-85 „Distanţe de amplasare a obiectelor
sanitare, armăturilor şi accesoriilor lor”.
Înălţimile de montare sunt indicate de la nivelul pardoselii până la partea
superioară a obiectelor sanitare şi a accesoriilor acestora şi, respectiv, până la axa
orizontală a armăturilor (vezi tabel 3.2.5.1.).

Tabel 3.2.5.1. Înălţimi de montare a obiectelor sanitare şi accesoriile lor

Înălţimea de
Nr. Denumirea obiectului sanitar, a
montare Observaţii
crt. armăturii sau accesoriului
[mm]
1 Lavoar
- pentru copii până la 4 ani 450 -
- pentru copii de la 4 la 6 ani 600 -
- pentru copii de la 6 la 11 ani 700 -
- pentru copii peste 11 ani şi adulţi 800 -
- robinet sau baterie montată pe - de la partea superioară a lavoarului, în
100…200
perete axa lui
- de la faţa superioară a lavoarului la latura
- oglindă 500
inferioară a oglinzii, în axa lavoarului
- de la faţa superioară a lavoarului la partea
- etajeră 400
inferioară a etajerei, în axa lavoarului
- se montează în dreapta sau stânga
- portprosop montat lângă lavoar 750 lavoarului, la 50…100 mm de la pareta
laterală a lavoarului
- portprosop montat pe peretele din
1400…1500 - la min. 50 mm de la peretele lateral
faţa lavoarului
- se montează în dreapta sau în stânga
- săpunieră 900…1100 lavoarului, la 50…100 mm de la partea
laterală a lavoarului
2 Baie pentru adulţi
- cadă de baie max. 650 -
- baterie de perete 100…125 - de la partea superioară a căzii de baie
- de la fundul căzii de baie la baza
- para duşului fix 2100
stropitorului
- săpunieră 750…850 -
- mâner de baie 750…850 -
3 Baie fixă pentru copii sugari
- cada de baie 1000 -
- se montează în dreptul ventilului de
- baterie de perete 1100…1150
golire a căzii
- săpunieră 1150…1250 -
4 Baie pentru picioare
- cuva 350 -
- bateria 150…250 - de la partea superioară a cuvei, în axa ei
- mâner de baie 1000…1100 - se amplasează în axa cuvei sau lateral
- se amplasează în dreapta sau stânga
- săpunieră 500…600
bateriei
5 Cadă pentru duş
- cuva 200…300 -
- bateria 1200…1300 - de la fundul căzii pentru duş
- de la fundul cuvei pentru duş la baza
- para duşului fix 2100
stropitorului
- mâner de baie 1200…1300 -
- săpunieră 1200…1300 -
6 Duşuri comune
- bateria 1200…1300 -
- de la partea superioară a grătarului la
- para duşului fix 2100
baza stropitorului
- mâner de baie 1300 - lateral faţă de baterie, în gabaritul duşului
- simetric mânerului de baie faţă de baterie,
- săpunieră 1300
în gabaritul duşului
7 Bideu după obiect -
8 Chiuvetă
- chiuvetă 800 -
- robinet 1150 -
9 Spălătoare comune
 - robinet sau baterie 900-950 -
10 Spălător de vase în locuinţe
- spălător 800 -
- baterie de perete 200…250 - de la partea superioară a spălătorului
Spălător de vase în restaurante,
11
cantine etc.
la înălţimea
- spălător me-selor de -
lucru
-baterie sau robinet 200…250 - de la partea superioară a spălătorului
12 Closet cu vas
- vas după obiect -
- cu asigurarea unui spaţiu de min. 200 mm
- rezervor de spălare montat la
2300…2500 între partea superioară a rezervorului şi
înălţime
plafon
- rezervor de spălare montat la
1200…1300 -
semiînălţime
- mânerul trăgătorului 1300 -
- porthârtie 750 -
13 Closet oriental
- closetul se montează sub nivelul
- cuva vasului -
pardoselii finite la min. 20 mm
- cu asigurarea unui spaţiu de min. 200 mm
- rezervor de spălare montat la
2200 între partea superioară a rezervorului şi
înălţime
plafon
- mânerul trăgătorului 1300 -
- porthârtie 750 -
14 Pisoar
- de la pardoseală la partea superioară a
- pentru copii de la 6 la 11 ani 500
buzei cuvei, în axa ei
- pentru copii peste 11 ani şi adulţi 650 -
15 Fântână de băut apă
- montată pe perete
pentru copii de la 6 la 11 ani 700 -
pentru copii peste 11 ani şi adulţi 850 -
- montată cu picior după obiect -
16 Scuipătoare
- de perete 1000 -
- cu picior după obiect -
17 Albie de spălat
- cuva albiei 900 -
- baterie sau robinet 1250 -
OBSERVAŢIE – Pentru înălţimile indicate printr-o singură valoare în tabelul anterior, se admite o abatere
la montaj de ± 5%

Distanţele minime pe orizontală sunt indicate între obiectele sanitare, armături şi

accesorii, precum şi între acestea şi faţa finită a pereţilor (respectiv măştilor, când acestea
depăşesc jumătate din adâncimea obiectului) sau faţa corpului de încălzire (vezi tabel
3.2.5.2.).

Tabel 3.2.5.2. Distanţe minime pe orizontală între obiectele sanitare, armături

şi accesorii, precum şi între acestea şi faţa finită a pereţilor
 Distanţa se măsoară Distanţa minimă
fără spaţiu de cu spaţiu de
circulaţie pe circulaţie pe
Nr. Denumirea obiectului lângă lângă persoana Observaţii, schemă
crt. sanitar de la până la persoana care care foloseşte
foloseşte obiectul sanitar
obiectul
sanitar [mm] [mm]

1 Lavoar pentru adulţi - axa lavoarului - peretele lateral 450 1050

-axa altui lavoar 700 -
- faţa frontală a a = 50 -
lavoarului de pe alt b = 1000
perete

Pentru a > 1000, c ≥ 450

- faţa laterală a - faţa frontală a Pentru

lavoarului closetului sau c > 600 mm -
bideului
a = 400 mm
- faţa frontală a - faţa laterală a d = 240 – 0,4 c -
lavoarului closetului sau pentru
bideului
c = 0...600 -
d = 500 pentru
e < 600
 - faţa laterală a - peretele opus
600 1100
lavoarului
- faţa frontală a
e = 1200 e = 1700
altui lavoar
- faţa frontală a
closetului sau f = 500
bideului
- axa closetului sau 400 -
bideului

2 Lavoare pentru copii

- peretele lateral 300 900
- până la 4 ani
- axa altui lavoar 500 -
- axa lavoarului
- peretele lateral 350 950
- de la 4 la 6 ani
- axa altui lavoar 600 -
- de la 6 la 11 ani - peretele lateral 400 1000
 - axa altui lavoar 700 -
3 Cadă de baie pentru - buza căzii de baie - peretele opus 600 - - distanţa prescrisă se referă la latura mare a căzii;
adulţi celelalte laturi se lipesc de zidăria de roşu la căzile
înzidite sau peretele finit, la căzile neînzidite
- faţa frontală a:
lavoarului 600 - -
closetului 500 - -
bideului 500 - * se admite o depăşire a marginii lavoarului peste
buza căzii, de 30 mm
- faţa laterală a
0* -
lavoarului
- axa closetului sau
400 - -
bideului
4 Cadă de baie pentru - buza căzii de baie - perete * distanţa prescrisă se referă la trei din laturile
600* 1100
copii sugari - buza altei căzi de căzii; a patra latură se lipeşte de perete
600 -
baie
5 Baie pentru picioare - faţa frontală a -peretele opus -
600 1100
căzii
- axa cuvei băii - peretele lateral 400 1000 -
- axa altei cuve de
700 - -
baie
6 Cadă de duş - buza căzii de duş - perete 0 a = 600
- faţa laterală a
0*
lavoarului
- faţa frontală a
b = 500 -
lavoarului
- faţa frontală a
c = 400 -
closetului, bideului
 - axa closetului sau
d = 300
bideului
- axa căzii de duş - perete (la cabine
450 -
individuale)
- axa altei căzi de
duş

după obiect -

Se admite depăşirea marginii lavoarului peste buza

căzii cu 30 mm

7 Duşuri comune - axa bateriei sau - axa altei baterii

900 - -
robinetului sau robinet
- perete 450 - -
8 Cazan de baie - partea laterală a - perete
100 - -
cazanului
- faţa frontală a 800 - -
 lavoarului,
closetului sau
bideului
- buza căzii de baie
80 - -
sau duşului
- axa lavoarului 500 - -
- axa closetului 600 - -
- axa bideului 600 - -
9 Closet sau bideu - axa closetului sau - perete a = 400 -
bideului b = 600 -
- axa altui bideu sau
closet
- faţa frontală a - faţa frontală a
closetului sau altui bideu,
bideului respectiv closet c = 500 -
- axa altui bideu, d = 500
respectiv, closet 600 -
- perete*

* sau uşă cu deschidere exterioară

10 Spălător de vase sau - faţa laterală a - perete* 0 -

chiuvetă spălătorului sau - masa de pregătit 0 - * sau conducte verticale
chiuvetei
- maşina de gătit b = 350 -
- axa chiuvetei sau
- perete c = 400 -
cuvei spălătorului
- faţa frontală a d = 600 1100
- perete sau
spălătorului sau
 chiuvetei mobilier

11 Spălătoare comune - axa bateriei sau - axa altei baterii 750 - -

robinetului - perete 450 - -
12 Pisoare
- pentru copii de la 6 la 11 - axa pisoarului - perete
a = 300 a = 800
ani
- axa altui pisoar b =600 -
- faţa frontală a - faţa frontală a
c = 1100 c = 1100
pisoarului altui pisoar
- axa altui pisoar d = 700 -
- perete - e = 850
- pentru copii peste 11 ani - axa pisoarului - perete a = 350 a = 950
şi adulţi - axa altui pisoar b = 700 -
- faţa frontală a
d = 800 -
altui pisoar
- faţa frontală a - faţa frontală a
- c = 1200
altui pisoar altui pisoar
- perete - e = 1000
13 Fântâni de băut apă - perete 300 800 -
- pentru copii de la 6 la 11 - axa altei fântâni -
550 -
ani - axa fântânii
- pentru copii peste 11 ani
- perete 350 950 -
şi adulţi
- axa altei fântâni 650 - -
 Stabilirea spaţiului necesar amplasării obiectelor sanitare trebuie făcută împreună şi
de comun acord cu arhitectul care, de cele mai multe ori, impune ordinea de aşezare a
obiectelor sanitare.
Astfel, pentru amplasarea obiectelor sanitare într-o cameră de baie a unui apartament,
există mai multe variante posibile care sunt determinate de o serie de factori, ca de
exemplu deschiderea traveii, locul de amplasare a ferestrei, locul de amplasare a uşilor,
direcţia de deschidere a acestora, raportul dintre laturile încăperii, locul de amplasare a
coloanelor, etc.
Amplasarea obiectelor sanitare se va face astfel încât să se realizeze trasee ale
conductelor de legătură cât mai scurte şi cât mai simple. Pe cât posibil, se vor evita
intersectările de conducte.
Pentru amplasarea obiectelor sanitare sunt necesare planurile de arhitectură la scara
1:50.
Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de construcţii se face fie direct, prin şuruburi,
fie indirect, prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susţinere. Pentru
obiectele sanitare montate în grup – lavoare, spălătoare etc. - se pot utiliza cadre metalice.
Astfel, pentru planul parter deja ales al unei clădiri de locuit este exemplificată
dotarea acestuia cu obiecte sanitare, precum şi respectarea distanţelor minime de montaj
(vezi fig. 3.2.5.1.). Bucătăria a fost echipată cu un spălător de vase cu platformă (SV) şi
cu spaţiu pentru o maşină de spălat vase (MS), iar baia cu un lavoar din porţelan sanitar
(LFA), o cadă de baie (CB), un vas closet cu rezervorul montat pe vas (VC), spaţiu pentru
maşina de spalat rufe (MS) şi un sifon de pardoseală (SP). Cotarea obiectelor sanitare se
face prin indicativul acestora urmat de dimesiunea maximă a obiectului sanitar, exprimată
în mm.

Fig. 3.2.5.1. Dotarea cu obiecte sanitare a unei clădiri de locuit

 3.2.6. Amplasarea coloanelor sanitare

După poziţionarea obiectelor sanitare, se va trece la stabilirea poziţiei coloanelor

sanitare. În general, coloanele se vor amplasa cât mai aproape de obiectele sanitare,
urmărindu-se realizarea unor trasee directe şi cât mai scurte a conductelor de legătură.
Ţinând seama de faptul că legătura dintre obiectele sanitare şi coloanele de scurgere,
datorită pieselor fasonate limitate ca tipuri şi dimensiuni, se realizează în general mai
greu ca legătura dintre armăturile de serviciu şi coloanele de apă, la amplasarea
coloanelor de apă rece şi caldă se va da prioritate amplasării coloanelor de scurgere, în
special în apropierea vaselor de closet. Coloanele se pot monta aparent, mascat sau
îngropate în zidărie.
În funcţie de natura lor, coloanele se amplasează astfel:
- coloanele de scurgere a apelor uzate se vor amplasa în imediata apropiere a
vaselor de closet, în colţurile camerelor de baie, în spatele lavoarului sau în colţul
bucătăriei.
- coloanele de scurgere a apelor meteorice se vor amplasa în colţurile camerelor de
baie, a grupurilor sanitare, a bucătăriilor, a cămărilor sau debaralelor, a holurilor
sau a caselor de scară. Se va urmări, pe cât posibil, gruparea coloanelor de
scurgere a apelor meteorice pe trasee comune cu coloanele de scurgere a apelor
uzate menajere.
- coloanele de apă rece şi apă caldă se vor amplasa în colţurile camerelor de baie, a
grupurilor sanitare, a bucătăriilor şi a caselor de scară atunci când contorizarea se
realizează individual pentru fiecare apartament.
- coloanele de ventilare, pentru evacuarea aerului viciat, se vor amplasa, de regulă,
în colţurile încăperilor deservite, urmărindu-se gruparea în trasee comune cu alte
coloane.
La amplasarea coloanelor se va ţine seama şi de următoarele recomandări:
- se va urmări gruparea coloanelor de alimentare cu apă împreună cu cele de
canalizare;
- stabilirea numărului de coloane şi poziţia acestora se va face astfel încât legăturile
la obiectele sanitare să fie cât mai scurte;
- poziţia şi unghiurile de racordare ale conductelor de canalizare să nu favorizeze
înfundarea reţelei;
- se va da prioritate amplasării coloanelor de canalizare întrucât legăturile dintre
obiectele sanitare şi coloane se realizează cu piese de dimensiuni mari, limitate ca tipuri
constructive;
- soluţia aleasă nu trebuie să dăuneze aspectului încăperii. Coloanele montate aparent
vor fi amplasate, de regulă, în colţurile încăperilor;
- coloanele care, în mod accidental, pot fi expuse loviturilor vor fi protejate cu plasă
de rabiţ, măşti etc.
La trecerea prin pereţi şi planşee, conductele şi coloanele de apă se vor monta în
tuburi de protecţie (manşoane). Partea superioară a manşoanelor de protecţie din
încăperile dotate cu instalaţii sanitare (băi, bucătării, spălătorii), va depăşi nivelul
pardoselii finite cu 2-3 cm.
La clădirile de locuit, în camerele de baie şi bucătărie, coloanele de alimentare cu
apă şi canalizare se maschează cu elemente de acoperire uşor demontabile pentru a se
asigura condiţii de igienă, estetică, precum şi pentru revizii şi reparaţii.
Ventilarea primară (directă) se va prevedea prin prelungirea peste nivelul terasei sau
acoperişului a tuturor coloanelor de scurgere. Toate coloanele de ventilare, de orice fel, se
vor prelungi deasupra terasei sau acoperişului cu maximum 0,50 m cu conducte din fontă
de scurgere şi cu căciuli de ventilare.
Coloanele sanitare se vor numerota cu o cifră, iar în cazul în care felul apelor
transportate diferă între ele din punct de vedere al consumului sau a calităţii apelor, se
însemnează coloanele şi cu litere ca de exemplu: M pentru ape menajere, P pentru ape
pluviale, A pentru coloanele de apa rece si calda, cand acestea sunt amplasate pe casa
scarii in vederea contorizarii individuale, I pentru apele pentru combaterea incendiilor, T
pentru ape tehnologice etc. În cazul în care există mai multe coloane asemănătoare din
punct de vedere al consumului sau a calitaţii apelor, acestea se identifica prin litera
corespunzatoare, urmată de un numărul de ordine.
Pentru a se identifica usor coloanele este indicat ca acestea sa se numeroteze,
parcurgandu-se in sensul de rotatie al acelor de ceasornic planul cladirii, mergand in
spirala de la exterior spre interior. Literele si cifrele care marcheaza coloanele se inscriu
intr-un cerc cu diametrul de 1 cm, se amplaseaza in apropierea coloanelor sau in dreptul
lor, pe cat posibil in afara conturului exterior al cladirii.
În consecinţă, după dotarea cu obiecte sanitare a încăperilor, pe planul dat ca şi
exemplu, s-au amplasat coloanele sanitare (vezi fig. 3.2.6.1.). În băi, coloanele de
scurgere a apelor uzate menajere s-au poziţionat în imediata apropiere a vaselor de closet,
în colţul încăperilor. Urmărindu-se gruparea coloanelor , pentru a nu dăuna aspectului
încăperilor, coloanele de scurgere a apelor meteorice s-au amplasat în aceeaşi mască.
Coloanele de scurgere a apelor uzate menajere din bucătării s-au poziţionat în colţul
acestora, în apropierea spălătoarelor de vase.
Datorită faptului că s-a ales soluţia cu contorizare individuală, pentru fiecare
beneficiar, a debitelor de apă, coloanele de apă rece şi caldă s-au amplasat în casa scării.
După amplasarea coloanelor, acestea s-au însemnat cu literele corespunzătoare şi
s-au numerotat parcurgându-se planul clădirii în sensul de rotaţie al acelor de ceasornic.

Fig.3.2.6.1. Amplasarea coloanelor sanitare

 Principalele poziţii de montaj a coloanelor sanitare sunt reprezentate în figurile
3.2.6.2.a-e. şi 3.2.6.4.a-d. Distanţele uzuale de montare pentru cazurile reprezentate în
figurile 3.2.6.2.a-e. sunt date în tabelele 3.2.6.1.a-e, iar exemple de utilizare a tabelelor se
găsesc în figurile 3.2.6.3.a-d.

a) b)

c) d)

e)

Fig. 3.2.6.2. Poziţii de montaj a coloanelor sanitare

a) coloane de apă neizolate montate aparent; b) coloane de apă izolate montate aparent; c) coloane de apă
izolate şi scurgere montate aparent; d) coloane de apă izolate montate în nişe verticale; e) coloane de apă
izolate şi de scurgere montate în nişe verticale.
 Tabel 3.2.6.1.a. Poziţii de montaj pentru coloane de apă neizolate montate
aparent
Diametru nominal Dimensiuni [mm]
Dn [ţoli] a b
1/2 40 50
3/4 43 55
1 47 65
1 1/4 50 75
1 1/2 55 80
2 60 90

Tabel 3.2.6.1.b. Poziţii de montaj pentru coloane de apă izolate montate

aparent
Diametru Dimensiuni [mm]
nominal Dn [ţoli] a b
1/2 70 110
3/4 73 115
1 77 125
1 1/4 80 135
1 1/2 85 140
2 90 150

Tabel 3.2.6.1.c. Poziţii de montaj pentru coloane de apă izolate şi de scurgere

montate aparent

Diametrul Dn al Diametru Dn al Dimensiuni [mm]

coloanei de scurgere coloanei de apă
[mm] [ţoli] a b c d
1/2 70 110
3/4 73 115
1 77 125
50 106 70
1 1/4 80 135
1 1/2 85 140
2 90 150
1/2 70 110
3/4 73 115
1 77 125
73 117 80
1 1/4 80 135
1 1/2 85 140
2 90 150
1/2 70 110
3/4 73 115
1 77 125
110 133 95
1 1/4 80 135
1 1/2 85 140
2 90 150
1/2 70 110
3/4 73 115
1 77 125
125 147 110
1 1/4 80 135
1 1/2 85 140
2 90 150
 1/2 70 110
3/4 73 115
1 77 125
160 160 120
1 1/4 80 135
1 1/2 85 140
2 90 150

Tabel 3.2.6.1.d. Poziţii de montaj pentru coloane de apă izolate montate în nişe
verticale
Diametru Dimensiuni [mm]
nominal Dn [ţoli] a b f A B
1/2 65 80
3/4 69 100
1 72 120
50 80 180
1 1/4 77 150
1 1/2 80 180
2 86 200

Tabel 3.2.6.1.e. Poziţii de montaj pentru coloane de apă izolate şi de scurgere

montate în nişe verticale

Diametrul Dn al Diametru Dn al Dimensiuni [mm]

coloanei de coloanei de apă
scurgere [mm] [ţoli] a b c d e f A B C
1/2 65
3/4 69
1 72
50 50 80 106 70 50 286 120 25
1 1/4 77
1 1/2 8
2 86
1/2 65
3/4 69
1 72
73 50 80 117 80 60 307 140 25
1 1/4 77
1 1/2 8
2 86
1/2 65
3/4 69
1 72
110 50 80 133 95 75 338 170 25
1 1/4 77
1 1/2 8
2 86
1/2 65
3/4 69
1 72
125 50 80 147 110 90 367 200 25
1 1/4 77
1 1/2 8
2 86
1/2 65
160 3/4 50 80 160 120 100 69 390 220 25
1 72
 1 1/4 77
1 1/2 8
2 86

Fig. 3.2.6.3 Exemple de utilizare a tabelelor de montaj pentru coloanele sanitare

a) coloane de apă izolate montate aparent; b) coloane de apă izolate şi scurgere montate aparent;
c) coloane de apă izolate montate în nişe verticale; d) coloane de apă izolate şi de scurgere
montate în nişe verticale.

a) b)

c)
 d)

Fig. 3.2.6.4. Poziţii de montaj a coloanelor sanitare

a) coloană de apă izolată montată în ghenă mascată; b) coloane de apă izolate montate în
ghenă mascată; c) coloane de apă şi de scurgere montate în ghenă mascată, aşezate liniar;
d) coloane de apă şi de scurgere montate în ghenă mascată, aşezate compact.

a) b)

c)
 d)

Echipamentele de contorizare a debitelor de apă se vor amplasa în dulapuri

metalice montate în nişe special concepute pentru acestea. În figura 3.2.6.5 este
reprezentat un dulap metalic pentru echipamentele de contorizare, iar în tabelul 3.2.6.2.
sunt date dimensiunile uzuale ale acestuia.

Fig. 3.2.6.5 Dulap metalic

Tabel 3.2.6.2 Mărimile şi dimensiunile dulapurilor metalice

Tipul dulapului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1) 700 - 700 - 700 - 700 - 700 - 700 - 700 - 700 - 700 - 700 -
Înălţimea dulapului (mm)
850 850 850 850 850 850 850 850 850 850
Lăţimea totală exteriorară a
450 554 665 754 835 868 954 1033 1154 1303
dulapului (mm) „B“
Adâncimea totală
110 - 110 - 110 - 110 - 110 - 110 - 110 - 110 - 110 - 110 -
exterioară a dulapului2)
160 160 160 160 160 160 160 160 160 160
(mm)
Lăţimea nişei (mm) 500 600 700 800 900 900 1000 1100 1200 1350
Înălţimea nişei (mm) 850 850 850 850 850 850 850 850 850 850
125 - 125 - 125 - 125 - 125 - 125 - 125 - 125 - 125 - 125 -
Adâncimea nişei (mm)
175 175 175 175 175 175 175 175 175 175

Greutatea dulapului (kg) 10,9 12,4 14,2 16,0 17,1 17,7 18,9 20,5 21,7 3,0
1)
Înălţimea se poate regla între 700 şi 850 mm cu ajutorul picioarelor reglabile ale carcasei
2)
Rama poate fi fixată la orice adâncime aflată între 110 şi 160 mm. Astfel, dulapul se poate adapta la
adâncimea nişei.

Trecerea coloanelor sau a conductelor orizontale prin elementele de construcţie se

reprezintă folosindu-se semne convenţionale, conform tabelului 3.2.6.3.

Tabel 3.2.6.3. Reprezentare convenţională a conductelor care străpung

elementele de construcţie

Nr.
Denumirea elementului Semnul convenţional
Crt
1 Conductă orizontală care trece prin perete şi
urcă prin planşeu

2 Conductă orizontală care trece prin perete şi

coboară prin planşeu

3 Conductă orizontală care trece prin perete şi

urcă la o altă cotă, fără a străpunge planşeul

4 Conductă orizontală care trece prin perete şi

coboară la o altă cotă, fără a străpunge planşeul
 5 Coloană cu circulaţia ascendentă a fluidului

6 Coloană cu circulaţia descendentă a fluidului

3.2.7. Trasarea conductelor de legătură

După poziţionarea coloanelor sanitare, se va trece la trasarea conductelor care

realizează legătura de la coloane la obiectele sanitare.
Traseele conductelor de legătură se vor realiza astfel încât să se asigure lungimi
minime de conducte, posibilităţi de auto-compensare a dilatărilor şi eventual de
prefabricare. Se vor avea, de asemenea, în vedere corelarea tuturor instalaţiilor, astfel
încât să se asigure accesul uşor al personalului de întreţinere şi exploatare în caz de avarii
şi demontarea uşoară în vederea reparaţiilor. În acest sens, se vor prevedea pe conducte
cât mai multe îmbinări demontabile.
La alegerea traseelor se va evita trecerea prin:
- încăperi cu medii agresive;
- magazine, depozite de mărfuri, mai ales alimentare sau cu obiecte de valoare,
degradabile etc.;
- încăperi care, datorită conductelor, îşi diminuează valoarea funcţională (încăperi
scunde, cămări);
- încăperi cu substanţe care, în contact cu apa, pot produce incendii sau explozii.
În cazul în care trecerea prin aceste încăperi nu se poate evita, se vor lua măsuri
corespunzătoare (canale, tuburi de protecţie, izolări, tăvi colectoare etc.).
Conductele de legătură de la coloane la obiectele sanitare se pot monta aparent,
mascat sau îngropat în pereţi sau în şapa de egalizare.

3.2.8. Amplasarea armăturilor de închidere, reglaj, siguranţă şi golire.

Contorizarea consumului de apă.

Următorul pas în realizarea desenului instalaţiilor sanitare este amplasarea

armăturilor de închidere, reglaj, siguranţă, golire a contoarelor de apă rece şi apă caldă.
În instalaţiile interioare, armăturile de închidere vor fi prevăzute:
- pe conductele de alimentare cu apă rece la intrarea în clădiri;
- la baza coloanelor, în apropierea conductelor de distribuţie a clădirii;
 - pe derivaţiile care alimentează unul sau mai mulţi consumatori în funcţie de
specificul clădirii;
- la locuinţe, hoteluri, etc. pentru fiecare baie, grup sanitar suplimentar şi bucătărie;
- la punctele de legătură ale conductelor de circulaţie cu conductele de alimentare
cu apă caldă de consum;
- la reţelele inelare de conducte ce alimentează hidranţii interiori de incendiu.
În staţii de ridicare a presiunii, armăturile de închidere vor fi montate:
- pe conductele de alimentare cu apă rece, la intrarea în clădire;
- la alimentarea rezervoarelor tampon cu sau fără acumulare;
- pe conductele de aspiraţie şi refulare ale pompelor;
- pe racordurile recipienţilor sub presiune (alimentarea cu apă şi aer comprimat,
golire);
- pe racordurile distribuitoarelor;
- pe conductele de ocolire;
Armăturile de reţinere se vor prevedea în următoarele cazuri:
- pe conductele de alimentare cu apă rece a schimbătoarelor de căldură;
- fiecare branşament, după contorul general;
- pe conductele de ocolire (by-pass);
- pe conductele de alimentare cu aer comprimat a recipienţilor de hidrofor;
- pe conductele de refulare ale pompelor, între pompe şi armătura de închidere;
- pe conductele de umplere a instalaţiilor de încălzire centrală.
Armăturile de siguranţă se montează la recipientele sub presiune (recipiente de
hidrofor, boilere, aparate de contracurent etc.), cu excepţia boilerelor şi a aparatelor în
contracurent care sunt alimentate cu agent termic cu temperatură sub 100oC. Între
dispozitivele de siguranţă şi recipientele protejate nu se vor prevedea organe de închidere.
Armăturile de închidere vor fi dublate cu armături pentru reglaj (diafragme sau
regulatoare de presiune), pe racordurile de alimentare cu apă rece şi caldă care servesc
obiecte ce necesită presiuni inferioare faţă de cele disponibile.
Armăturile de închidere ale instalaţiilor interioare vor fi dublate de armături sau
dispozitive de golire, ori de câte ori golirea ramurilor secţionate nu poate fi făcută prin
armăturile de serviciu.
Se vor prevedea termometre indicatoare:
- la fiecare aparat de preparare centrală a apei calde de consum;
- pe acumulatoarele de apă caldă de consum;
- pe distribuitoarele de apă caldă.
Pe racordurile de apă caldă de la fiecare clădire sau scară, înaintea contoarelor, se
va prevedea câte un racord pentru montarea unui termometru indicator, protejat cu o
teacă metalică.
Indicatoarele de nivel cu tub de sticlă se vor prevedea obligatoriu la recipienţii de
hidrofor, cu excepţia celor cu membrană.
Se vor prevedea manometre indicatoare:
- pe racordurile de refulare ale pompelor şi compresoarelor;
- pe recipientele de hidrofor.
Se va prevedea câte un ştuţ cu robinet şi mufă pentru montări de manometre:
- pe distribuitoare;
- pe racordurile aparatelor de contracurent la conductele de apă rece şi caldă de
consum.
 Se va prevedea câte un ştuţ cu robinet şi mufă şi în alte puncte ale instalaţiei unde
este necesară verificarea temporară a presiunii.
Staţiile de ridicare a presiunii, precum şi instalaţiile de preparare a apei calde din
centralele şi punctele termice care alimentează cu apă clădiri sau ansambluri de clădiri
vor fi prevăzute cu instalaţii de automatizare.

Contorizarea consumului de apă

Întreaga cantitate de apă preluată din reţeaua exterioară va fi contorizată în vederea
stabilirii cantităţii de apă consumată. Se vor folosi numai echipamente de contorizare
omologate de către Biroul de Metrologie Legală (B.R.M.L.). Montarea contoarelor se va
face conform indicaţiilor din documentaţia tehnică a contorului.
Contorizarea consumului de apă rece şi caldă se va face astfel:
a. la clădiri individuale, printr-un contor;
b. la clădiri cu mai mulţi beneficiari, contorizarea se va face cu un contor general pe
clădire sau scară şi cu contoare pentru fiecare beneficiar, când este posibil;
c. la clădiri racordate la o staţie comună de ridicare a presiunii (S.P.) şi la o centrală
termică (C.T.), respectiv la un punct termic (P.T.) comun, contorizarea consumului de
apă se va face printr-un contor general la intrarea în S.P., C.T., P.T., cu contor pentru
fiecare din ramurile de plecare din acestea, cu contor pentru fiecare clădire, scară şi,
respectiv, cu contor pentru fiecare consumator, când este posibil.
Contoarele de apă se pot amplasa:
- în căminul de branşament;
- în încăperea staţiei de pompare;
- în centrale sau puncte termice ;
- în subsolul construcţiilor, cu condiţia asigurării unui acces permanent şi uşor
pentru exploatare;
- în cadrul fiecărui apartament, respectiv în cadrul proprietăţii fiecărui beneficiar.
- in spatiile comune ale cladirilor (casa scarii).

În figura 3.2.8.1. sunt reprezentate conductele de legătură de la coloanele sanitare la

obiectele sanitare, precum şi amplasarea armăturilor de închidere, de serviciu şi a
echipamentelor de contorizare.
Deoarece clădirea are mai mulţi beneficiari, s-a ales soluţia cu contorizare
individuală, echipamentele de contorizare fiind amplasate în dulapurile sanitare din
spaţiile comune clădirii. De la fiecare grup de echipamente de contorizare, s-au trasat
conductele de legătură, distribuţia orizontală a instalaţiilor de apă caldă şi rece fiind de tip
ramificat. S-au amplasat armăturile de închidere pentru fiecare grup de obiecte sanitare,
precum şi armăturile de serviciu aferente obiectelor sanitare.
Conductele de scurgere a apelor uzate menajere s-au trasat astfel încât să asigure
lungimi minime de conducte, iar schimbarea de direcţie s-a făcut sub unghiuri de 90°,
preîntâmpinând astfel obturarea conductelor. Trasarea conductelor de legătură fiind
finalizată, s-a trecut la cotarea planului şi s-au dat anumite indicaţii de montaj.

Fig. 3.2.8.1. Trasarea conductelor de legătură şi amplasarea armăturilor

 3.2.9. Trasarea conductelor de distribuţie. Planul subsol

Cunoscând poziţia coloanelor de apă ale instalaţiilor interioare de apă rece şi caldă,
poziţia reţelelor exterioare, felul racordului şi modul lui de amplasare, se poate trece la
întocmirea planurilor instalaţiilor din subsolul clădirilor.
Pentru stabilirea traseelor conductelor de distribuţie din subsolul clădirii, trebuie să
se ţină cont şi de faptul că în subsol se mai amplasează conductele colectoare a apelor
uzate menajere, conductele colectoare a apelor pluviale şi conductele de alimentare cu
căldură pentru încălzire – conductele de ducere şi de întoarcere.
Odată stabilite poziţiile coloanelor pe planurile nivelurilor caracteristice, pentru
întocmirea planurilor din subsolul clădirii este necesar să se cunoască poziţia coloanelor
pe planul parterului care se transpun apoi pe planul subsolului.
După stabilirea poziţiei coloanelor pe planul subsolului este necesar să se cunoască
poziţia reţelelor exterioare de alimentare cu apă rece şi apă caldă şi, bineînţeles, şi poziţia
conductei de racord a instalaţiilor interioare la reţelele exterioare. Reţelele de apă rece şi
caldă se trasează pornind de la baza coloanei celei mai îndepărtate pînă la punctul de
racord pe drumul cel mai scurt, paralel cu elementele de construcţie.
Conductele de distribuţie orizontale (apa rece, calda si canalizare) din clădiri se
amplasează în subsolul general, dacă există, sau în subsolul tehnic. Pentru conductele de
distribuţie ale clădirilor fără subsol se prevăd canale circulabile pe întregul traseu al
conductelor. Se vor adopta scheme de distribuţie ramificată sau inelară. În clădirile de
locuit proiectate cu subsol tehnic, din considerente economice şi funcţionale sistemul de
alimentare cu apă rece şi caldă de consum este cu distribuţie inferioară ramificată.
Se va evita montarea conductelor de distribuţie de apă rece şi caldă, în spaţii a căror
temperatură scade sub 0oC. Dacă evitarea nu este posibilă, se vor lua măsuri speciale
contra îngheţului.
Se interzice trecerea conductelor prin camere frigorifice, casa liftului, coşuri şi
canale de fum, haznale, spaţii neaccesibile, coşuri de ventilare, deasupra tablourilor
electrice. În cazul prevederii conductelor de apă deasupra planşeului încăperii
transformatoarelor, se vor lua măsuri speciale pentru evacuarea apelor în caz de avarie.
Trecerile prin fundaţiile zidurilor interioare şi ieşirea din clădire se execută
perpendicular pe frontul acestora.
Pentru a asigura posibilitatea de golire a conductelor de alimentare cu apă, acestea
se vor monta cu panta minimă de 10/00 în sensul contrar de curgere al apei. La conductele
cu diametrul mai mare de 2", se admite montajul orizontal. În punctele cele mai coborâte
ale instalaţiei se prevăd robinete de golire.
Pentru asigurarea unei bune exploatări a instalaţiei, pe conducta de distribuţie se
prevăd robinete de închidere care să permită scoaterea din funcţiune, în caz de defecţiune,
numai a unor sectoare de instalaţie. La baza coloanelor de apă rece şi caldă se montează
robinete de închidere cu descărcare, sau un robinet de închidere şi un robinet (sau teu) de
golire montat înaintea acestuia, pentru a fi asigurată izolarea şi golirea coloanei în caz de
defecţiuni.
Pe trasee comune, conductele instalaţiilor se vor grupa în plase orizontale - la
pozarea pe tavan - sau verticale - la pozarea pe pereţi, astfel încât să poată folosi suporturi
(reazeme) comune.
 În cazul grupării conductelor în plase pe mai multe rânduri, se va lăsa spaţiu
suficient între rândurile de conducte, precum şi între conducte şi elemente de construcţie
pentru plecările derivaţiilor, manevrarea robinetelor, precum şi pentru întreţinere, revizii,
reparaţii etc.
Distanţa minimă între conductele paralel neizolate sau între acestea şi feţele finite
ale elementelor de construcţii adiacente va fi de minimum 10 cm. Pentru conductele
izolate termic, distanţa între feţele exterioare ale izolaţiei sau între acestea şi suprafaţa
finită a elementelor de construcţii vecine va fi de minimum 10 cm.
Distanţa între flanşele armăturilor a două conducte apropiate va fi cel puţin 5 cm.
Armăturile pot fi montate şi decalat, astfel încât distanţa între flanşa armăturii şi conducta
apropiată sau izolaţia acesteia să nu fie mai mică de 5 cm.
De regulă, conductele de apă se montează în acelaşi plan orizontal sau deasupra
celor de canalizare. Conductele de apă rece se montează, de regulă, sub conductele de apă
caldă, cu excepţia conductelor din PVC.
Poziţia conductelor de apă sau canalizare faţă de conductele altor instalaţii,
precum şi distanţele minime fa ţă de acestea, vor fi conforme cu prescripţiile în vigoare,
după cum urmează:
- faţă de instalaţiile electrice, conform “Normativului pentru proiectarea şi
executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiune până la 1000 V" I 7;
- faţă de instalaţiile de gaze, conform “Normativului pentru proiectarea şi
executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale" I 6.
În interiorul clădirilor nu se admite montarea direct în pământ a conductelor de
apă sub presiune. În cazul clădirilor industriale, conductele se montează în canale
vizitabile.
La trecerea conductelor prin subsoluri având adăposturi de apărare civilă se vor
respecta prevederile din “Normele tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor
de apărare civilă în subsolurile clădirilor noi" - P 102.
La trecerea conductelor prin elemente de construcţie care au rol de siguranţă la
foc (pereţi şi planşee) se vor lua măsuri de protecţie necesare (piese de trecere, de
etanşare etc.), asigurându-se limita de rezistenţă la foc prevăzută prin norme. În porţiunile
în care conductele traversează elemente de construcţii nu se admit îmbinări ale acestora.
La alegerea traseului colectoarelor orizontale ale instalatiilor, se vor avea în
vedere următoarele:
- în clădirile cu subsol, în care traseele sunt accesibile, se va reduce la minim
numărul de ieşiri ale conductelor din clădiri;
- se va reduce la minimum numărul schimbărilor de direcţie;
La clădirile fără subsol amplasate în terenuri normale se admite montarea
îngropată în pământ sub pardoseală a conductelor de canalizare cu trasee cât mai scurte,
fără schimbări de direcţie, cu posibilităţi de intervenţie pentru desfundare.
În interiorul clădirii, apele uzate menajere, respectiv meteorice, sunt colectate prin
instalaţii de canalizare independente până la căminul de racord exterior. Nu se admite
montarea conductelor de canalizare în pardoseală, sub utilaje. Racordarea coloanelor cu
conducta colectoare se realizează cu curbe la 45°; se admite racordarea prin coturi la 90°
numai în cazul apelor meteorice (ape fără suspensii).
Se evită montarea de ramificaţii duble pe conducte de colectare, deoarece nu se
poate asigura panta corectă pe ambele ramuri ale ramificaţiei, fiind favorizată şi
înfundarea colectorului în punctul respectiv.
 Se vor prevedea tuburi (piese) de curăţire la schimbări de direcţie, la punctele de
ramificaţie greu accesibile pentru curăţarea din alte locuri, precum şi pe trasee rectilinii
lungi, la distanţele indicate în tabelul 3.2.9.1.

Tabelul 3.2.9.1 Distanţe maxime de montare a dispozitivelor de curăţire,

pieselor de curăţire la conducte orizontale de canalizare a apelor uzate menajere,
industriale si meteorice

Distanţa între piese (mm)

Diametrul conductei în la ape industriale la ape foarte
mm convenţional curate şi la ape uzate menajere impurificate şi cu
meteorice suspensii mari şi grele
50-70 10 5 4
100 15 8 6
125-200 15 14 12
La ieşirea în exterior a conductelor de canalizare din clădiri se va asigura adâncimea
minimă de protecţie contra îngheţului (conf. STAS 6054), măsurată la nivelul finit (după
amenajare) al terenului până la generatoarea superioară a conductelor. Dacă pozarea în
aceste condiţii nu este posibilă se vor lua măsuri speciale contra îngheţului.

În figura 3.2.9.1 este reprezentat planul subsol al clădirii de locuit. Pe acest plan s-
au transpus coloanele sanitare de pe planul parterului (fig.3.2.8.1), iar după ce s-au
stabilit poziţiile reţelelor exterioare şi a conductelor de racord s-au trasat conductele de
distribuţie. Schema de distribuţie aleasă este cea ramificată. După stabilirea traseelor
conductelor de distribuţie s-au amplasat dispozitivele de susţinere a acestora.

Fig. 3.2.9.1 Trasarea conductelor de distribuţie – Plan subsol

 3.2.10 Întocmirea schemei coloanelor

Prin executarea secţiunii verticale a unei instalaţii oarecare se urmăreşte

reprezentarea tuturor coloanelor cu ramificaţiile la punctele de consum precum şi legătura
lor cu conductele principale care se racordează la reţeaua publică sau la centrala termică.
Întrucât, în general, instalaţiile în clădiri se fac în lungul pereţilor încăperilor, ar
urma ca reprezentarea secţiunii verticale a instalaţiei să se facă printr-un număr prea mare
de desene separate. De aceea, pentru reprezentarea secţiunii verticale a unei instalaţii,
numărul secţiunilor în clădire poate fi redus, stabilindu-se nişte trasee de secţionare, astfel
încât să se poată reprezenta pe un singur plan mai multe coloane cu ramificaţiile şi
obiectele montate la punctele de consum.
La executarea schemei, se desenează planşeele clădirilor în secţiune, la scară,
indicându-se cotele de nivel ale palierelor. Schema secţiunii verticale desfăşurate se
execută la scara desenului numai pentru dimensiunile de pe verticală. Distanţele dintre
coloane şi orice alte dimensiuni ale conductelor pe orizontală nu se execută la scară.
Aceste distanţe se iau arbitrar, pentru a nu se ajunge, la o extindere prea mare pe
orizontală a schemei, mai ales când instalaţia cuprinde un număr mare de coloane.
În schema coloanelor se prezintă orice fel de deviaţie a coloanelor, piesele de
dilatare, punctele fixe, robinetele de închidere de pe legăturile la coloane şi de la baza
coloanelor.
În schema coloanelor se trasează numai coloanele caracteristice, respectiv coloanele
care sunt diferit atât ca poziţionare a legăturilor, a obiectelor sanitare sau care au alte
dimensiuni. Coloanele identice se desenează o singură dată şi se notează deasupra
coloanei respective elementele de identificare.
Având în vedere că nu se desenează toate coloanele atunci când unele dintre ele
sunt identice, coloanele se opresc imediat sub nivelul parterului fără a se mai desena
conductele de distribuţie. Tot pentru a se coordona amplasarea coloanelor pe schema de
montaj a conductelor de apă rece şi caldă, au fost desenate şi coloanele de canalizare
împreună cu legăturile lor la obiectele sanitare şi cu coloanele de ventilaţie.
Cunoscând poziţionarea armăturilor, a coloanelor, a conductelor de distribuţie şi a
conductelor de racord, se poate trece la întocmirea schemei izometrice necesară efectuării
calculelor de dimensionare a reţelelor.
Schema coloanelor din figura 3.2.10 reprezintă instalaţia din figura 3.2.8.1 şi s-a
întocmit astfel : s-a ales planul de referinţă ca fiind peretele pe care sunt montate vasele
de closet şi căzile de baie. S-a rotit planul peretelui pe care sunt montate spălătoarele şi
maşinile de spălat vase, în sens anti-orar, până când s-a suprapus peste peretele de
referinţă. Peretele pe care sunt montate maşinile de spălat rufe şi lavoarele s-a rotit în
sens orar până s-a găsit în prelungirea peretelui pe care se află uşa de intrare în baie, apoi
acest perete s-a rotit în sens orar în jurul coloanei de canalizare până s-a suprapus peste
planul de referinţă. Odată cu rotirea planurilor pereţilor, s-au presupus rotite şi obiectele
sanitare montate pe aceştia, precum şi conductele şi ramificaţiile aferente acestora.

Figura 3.2.10 Schema coloanelor

 3.2.11. Întocmirea schemei izometrice

Prin schema izometrică se poate reprezenta întreaga instalaţie pe un singur desen,

prin care se disting mai clar traseele de conducte şi permite să se citească cu multă
uşurinţă modul ei de funcţionare. Totodată acest desen oferă posibilitatea de a urmări
dimensiunile elementelor instalaţiei, putându-se asigura o bună planificare a execuţiei.
Întocmirea schemelor izometrice se bazează pe cunoştinţele însuşite la studiul
axonometriei, folosind proiecţiile ortogonale (orizontale şi verticale).
 Fiecare nivel se analizează urmărind deodată atât desenul în plan cât şi schema
verticală. Se începe prin a se identifica, pe planul nivelului, obiectele care se găsesc
plasate la extremităţile derivaţiilor instalaţiei, precum obiectele sanitare la instalaţia de
apă şi canalizare. Se parcurge apoi traseul conductelor care pleacă de la obiectele
respective, adică ramificaţiile care merg la coloanele instalaţiei, citind pe desen
caracteristicile şi dimensiunile lor. Se urmăreşte apoi desenul care reprezintă secţiunea
verticală a instalaţiei aceluiaşi palier, urmărindu-se în aceeaşi ordine toate elementele
care au fost citite în plan, observându-se şi indicaţiile referitoare la elementele care apar
în această vedere, cum sunt: panta conductelor, unele cote de poziţie şi cotele de nivel,
care întregesc înţelegerea instalaţiei. Se procedează la fel cu toate palierele, apoi se
observă legătura coloanelor cu conductele principale (orizontale) care merg la reţeaua
publică de apă sau de canalizare. Se observă în amănunt şi cu atenţie toate datele: tipul,
dimensiunile, legătura cu conductele, cotele de poziţie ale instalaţiilor complexe cum sunt
grupurile de pompe, hidrofoare, boilere, rezervoare, pentru a fi înţelese cât mai bine,
folosind în acest scop şi desenele lor de detaliu, care însoţesc desenul de execuţie al
instalaţiei.
Schema izometrică reprezintă spaţial toate elementele prezentate atât în planurile
caracteristice şi ale subsolului, cât şi cele date în schema coloanelor. Elementele situate
perpendicular pe planul de vedere se desenează la un unghi de 45˚, la stânga sau la drepta
faţă de planul de vedere. În cazul în care elementele care se desenează se găsesc la o
poziţie diferită de poziţia perpendiculară, se desenează la unghiuri diferite de 45˚, reduse
la jumătate faţă de unghiurile reale.
Pentru schema izometrică de calcul nu sunt indicate sau recomandate scări de
reprezentare, acestea alegându-se în funcţie de mărimea întregii instalaţii şi de uşurinţa
utilizării unui format de desen A4. Dat fiind că pe fiecare tronson de instalaţie este
obligatoriu să se scrie lungimea tronsonului, se admite întreruperea tronsonului, cu
semnul de întrerupere, ceea ce înseamnă că se permite desenarea la scări diferite a
elementelor distincte. Pentru simplificare, se admite să se noteze lungimea tronsonului şi
acesta să fie redus ca lungime fără să se mai noteze semnul de întrerupere a lungimii
tronsonului.
În cazul în care se pot prezenta toate elementele din schema izometrică, la scară, dar
pot să apară unele suprapuneri ale planurilor desenului ceea ce poate produce confuzii, se
admite lungirea anumitor tronsoane pentru a se putea ieşi din planurile care se suprapun.
Pentru simplificarea desenului şi uşurinţa desenării se admite modificarea poziţiei unor
legături astfel ca acestea să fie desenate orizontal în loc să facă un unghi de 45˚ cu planul
desenului.
Pentru identificarea tronsoanelor, în partea superioară a schemei izometrice se vor
numerota coloanele într-un cerc, cu aceleaşi numere ca în planurile nivelurilor
caracteristice şi ale subsolului. Fiecare tronson al instalaţiei este indicat să se noteze cu
două cifre, prima având numărul coloanei, iar al doilea numărul tronsonului respectiv.
Legăturile identice nu se numerotează decât o singură dată, astfel că este indicat ca
ele să fie numerotate şi cu o literă, pentru a nu apărea o discontinuitate în numerotare sau
pentru a nu se numerota toate legăturile.
În figurile 3.2.11.1 şi 3.2.11.2 sunt reprezentate schemele izometrice ale instalaţiilor
de apă rece şi canalizare pentru clădirea de locuinţe luată ca şi exemplu.
Fig. 3.2.11.1 Schemă izometrică instalaţie apă rece
Figura 3.2.11.2 Schemă izometrică instalaţie canalizare