RAPORT DE ACTIVITATE

LA GRUPA MARE

,,ROMANIȚA,,
ANUL DE STUDII
2021-2022
,,Ne-am jucat și-am învățat,,

Educatori : Popa Iustina

Alexeev Daniela
 Raport
Anul 2021-2022-Semestrul I
Pe parcursul semestrului 1 mi-am desfăşurat activitatea cu copiii de la
grupa mare”Romanița„ a creșei-grădiniţă ”Lăstăraș”. În grupă au fost înscrişi
20 preşcolari sănătoși, cu vârstele cuprinse între 4-5 ani: 7 fetițe și 13 băieței.
Toţi copiii s-au adăptat cu programul IET, au frecventat cu regularitate
cursurile grădiniţei.
În cursul anului am derulat activităţi didactice, curriculare și
extracurriculare, în conformitate cu prevederile contractului individual de muncă
și ale fișei postului. În munca cu copiii, am îmbinat în mod cât mai riguros
cerinţele planificării cu nevoile şi cu posibilitatile copiilor din grupele pe care le-
am condus.
Ca educatoare caut să fiu mereu informată cu tot ce apare nou legat de
specialitatea mea şi să fiu mereu bine documentată şi pregătită.
Activitatea mea a vizat următoarele competenţe:
ASPECTE PRIVIND PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII
În acest an şcolar 2021-2022, semestrul I am urmărit proiectarea şi realizarea
într-un alt demers a activităţii instructiv-educative, diferit de cea tradiţională,
acest lucru permitându-mi să-mi pun în valoare experienţa prin activităţi cu
caracter integrat, într-o abordare interdisciplinară.
Am consultat permanent surse de documentare pentru a asigura caracterul
ştiintific al conţinuturilor şi demersurilor didactice şi bogaţia acestora şi am
ordonat corespunzător temele, revizuind periodic bugetul de timp alocat fiecărei
teme în funcţie de interesul copiilor.
Ținând seama de principiile şi cerinţele noului Curriculum pentru învăţământ
preşcolar am parcurs o serie de demersuri educaționale în scopul de a selecta
obiectivele, resursele necesare şi de a identifica tipurile de activităţi de învăţare
care conduc la atingerea acestora.
După cum s-a obsevat, noul Curriculum prefigurează un program care conţine o
listă de teme anuale şi de sugestii de transpunere în practică a acestora. Astfel,
am încercat ca activităţile desfăşurate să capete acea notă firească de naturalețe
cu o formă frumoasă, coerentă şi logică, asemeni unei poveşti, gândită şi spusă
bine, dar de fiecare dată altfel. Am fost preocupată de completarea cu mare
responsabilitate şi atenţie a ,,Registrelor de evidenţă a prezenţei şi a activităţii
educatoarei şi a copiilor în grădiniţă,, - completarea tuturor rubricilor ,corelarea
tuturor activităţilor dintr-o săptămână cu tema mare a săptămânii şi existenţa
unei legături strânse între activităţile unei săptămâni atât pe verticală cât şi pe
orizontală intre etapele activităţii ,completarea activităţilor alese propuse a se
desfăşura pentru o săptămână integral, inserarea activităţilor opţionale în orar şi
în activităţile planificării săptămânale, corelarea schemei orare cu planul de
învăţământ specific nivelului de vârstă. Am căutat să asigur un echilibru între
activităţile statice şi cele dinamice –atât în în cursul unei zile cât şi în timpul unei
săptămâni-şi să acord atenţia cuvenită mişcării în aer liber a copiilor.
Am situat copilul în centrul procesului de predare –învățare, stabilind un raport
echilibrat între îndrumare, libertate şi creativitate în cadrul activităţilor artistico-
plastice şi practice.

ASPECTE PRIVIND EVALUAREA ŞI ANALIZA ACTIVITĂŢILOR COMUNE

Evaluarea are scopul de a urmări progresul copilului în raport cu el însuşi.
De aceea, la începutul anului şcolar am făcut o evaluare iniţială a fiecărui copil
în cadrul activităţilor pe domenii experienţiale, dar şi în cadrul jocurilor şi
activităţilor alese unde copiii se manifestă nestingheriţi, creativ şi se constată mai
uşor cunoştinţele. Evaluările formative s-au desfăşurat pe întreaga perioadă a
semestrului prin diferite fişe de evaluare. Am aplicat probe orale, scrise şi am
desfăşurat o serie de jocuri pentru o observare sistematică în timpul diferitelor
momente ale programului zilnic.
În desfăşurarea activităţilor am utilizat metode şi procedee specifice învăţării
prin cooperare şi am încurajat plasarea copilului în situaţia de a explora şi de a
deveni independent, dar nu am renunţat la metodele clasice de transmitere şi
asimilare a informaţiei punând accent pe joc ca metodă de bază a învăţării.
Între metodele de evaluare utilizate am folosit metodele alternative fără a le
exclude pe cele clasice, dintre modalităţile alternative de evaluare amintesc:
lucrări practice, portofoliile cu lucrările copiilor, aprecierile verbale,
autoevaluarea, aprecierea rezultatelor prin laude, încurajări, ecusoane, medalii
etc.
INTERRELAŢIONARE-COMUNICARE
Interacţiunea educatoare-copil
La sosirea în grădiniţă am purtat scurte discuţii, dialoguri afective cu copiii.
Aceste dialoguri reprezinta o punte solidă între mine şi copil, îmi înlesnesc
cunoaşterea preocupărilor lui. Totodată îi dau posibilitatea copilului să relateze
din experienţa personală şi în plus e şi un privilej de depistare a deficienţelor de
vorbire, copilul fiind nevoit să folosească cuvinte diverse, construcţii verbale noi
şi forme verbale diferite. Dialogul afectiv cu copilul, buna dispoziţie, ataşamentul
faţă de el, îl apropie, îl stimulează, şi-l antrenează în participarea activă, cu
caracter educativ iar în grupă se creează o atmosferă plăcută, antrenantă.
Interacţiunea educatoare-familie
 Sunt interesată mereu să-mi fac din familie un aliat, să câstig aprecierea,
colaborarea şi sprijinul ei pentru o unitate de cerințe educative, i-am informat de
felul în care copiii s-au adaptat la regimul grădiniţei, manifestările şi atitudinile
comportamentale în grădiniţă. Au fost informaţi periodic despre rezultatele şi
progresele copiilor, am organizat şedinţe, lectorate, activitati comune cu parintii
si copii , expoziţii cu lucrările copiilor, serbări, lecţii deschise, discuţii
individuale.
Colaborarea cu părinţii a fost una bună, deschisă, ei participând la acţiunile
desfăşurate la grupă, fiind antrenaţi în procurarea materialelor şi mijloacelor
necesare.
Atragerea părinţilor în activităţile extracurriculare prin implicarea acestora
efectivă în activitate şi prin susţinerea materială a unor programe şi proiecte a
fost şi o strategie de a-i face să înţeleagă nevoile grădiniţei şi de a-i face să fie
deschişi către priorităţile unei grădiniţe moderne, reprezentative pentru
comunitatea în care trăim.
ASPECTE PRIVIND ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE
Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de muncă didactică
complementară activităţilor obligatorii. Activităţile extracurriculare prin
structură, conţinut specific sunt acest tip de activitate.
Am participat cu copii de la grupa in cadrul programului artistic dedicat zilei de 5
octombrie „Ziua Educatiei”
„ Carnavalul Toamnei” o alta forma a ,acestei activităţi, a înregistrat o mare
implicare a copiilor si a parintilor, o mare dorinţă de a arăta ce ştiu, ce pot, cum
pot, a fost un prilej de bilant şi voie bună. Am organizat „Serbarea Pomului de
Crăciun” sub forma unei activitati în cadrul careia am realizat podoabe pentru
Crăciun.
De asemenea, am dramatizat povestea ”Scufița Roșie” si teatru de păpuşi la
tematice săptămânale. Toate aceste forme de manifestare au fost urmate de
discutii pregătite în prealabil care să-i stimuleze pe copii în unele domenii.
În cadrul proiectului de ziua voluntariatului” Un suflet mic pentru o inimă mare”
am realizat activitati sub diferite forme de organizare ca : desene, acțiuni de
caritate etc., de a educa respectul și afecțiunea copiilor față de persoanele în
vârstă și semenii lor, precum și cultivarea dorinței de a dărui material și mai ales
spiritual.
 Rezultatele evaluării initiale la grupă se reflectă astfel:

Nr. Categoria de activitate Nr. copii Obiectiv atins Obiectiv în

crt. testaţi (A) dezvoltare (D)
1 DLC –Educarea limbajului 20 15 5
2 DS –Activitate matematică 20 12 8
3 DS –Cunoaşterea mediului 20 15 5
4 DOS – Educaţie pentru 20 14 6
societate
5 DOS –Activitate practică 20 13 7
6 DEC – Activitate artistico- 20 15 5
plastică
7 DEC – Educaţie muzicală 20 20 0
8 DPM – Educaţie fizică 20 20 0

INTERPRETAREA REZULTATELOR :

In urma probelor de evaluare aplicate la grupa, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

 15 copiii au obtinut calificative de „Foarte bine „(obiective

atinse)=68,18% si
 5 copii au obtinut calificativ „Bine”(obiective in dezvoltare)= 31,81%