.}ta.

L**
't
:i

Nuvela romantici de inspiragie istoric*: ,,Alexandnu

lipu;neanu" de Costache Ne gruzzi
Nuvela este o specie a genului epic ?n proz5, cu un singur fir epic, cu un conflict
caoncentrat gi cu personaje relativ pufine, care graviteazi in jurul unui personaj
central. ca dimensiuni, nuvela se situeazi intre schili gi roman.
Nuvela ,,Alexandru Ldpugneanu" este prima nuvelS romanticd de inspiratie
istorici din literatura rom6nd, o capodoperi a speciei gi un model pentru autorii
care au cultivat-o ulterior.
Publicatd in perioada pagoptistS, in primul numdr al ,,Daciei literare"(1840),
nuvela ilustreazi una dintre temele pe care Mihail Kog6lniceanu le expune in
,,f ntrodu clie" , istoria nalional5.
Opera se incadreazd ?n categoria nuvelelor romantice prin urmitoarele
trisSturi: tem5, conflict, naraliune linearS, personaje exceplionale ?n situatii
excepfionale, personaje construite in antitezS, culoarea epocii in descrieri cu
valoare documentard(descrieri detaliate ale vestimentaliei si ale obiceiurilor),
gesturi gi replici spectaculoase.
Tema o reprezintd un moment din istoria Moldovei, respectiv revenirea in
!ard pentru a 2-a domnie a lui Alexandru Ldpugneanu. Titlul trimite la numele
personaju lui principal.
Fiind o nuvelS istorici, opera porne;te de la un fapt real din istoria
Moldovei, insd datoriti caracterului ficlional al operei, autorul i;i permite
anumite libert5li artistice, modific6nd unele evenimente. Sursa de inspiralie o
reprezinti ,,Letopiselul Tdrii Moldovei" inceput de Grigore Ureche gi continuat
de Miron Costin 9i de lon Neculce. Din cronica lui Ureche, Negruzzi preia
imaginea personalit5lii domnitorului, dar gi scene, fapte si replici(ex mottoul
capitolului I gi al lV-lea), dar se distanfeazS de realitatea istoricd prin viziunea
romanticd asupra acesteia, influenlati de ideologia pasoptistd.
Opera este riguros structuratS in patru pirfi, fiecare parte fiind precedati
de un motto care ii sintetizeazi conlinutul: l-,,Daci voi nu md vreti, eu vd
vreu..."; ll-,,Ai si dai seam5, DoamnSl"; lll-,,capul lui Moloc vrem..."; lV-,,De md
voi scula, pr€ mulfi am s5 popesc gi eu...".
Naraliunea se realtzeazi la persoana a lll-a, iar naratorul este omniscient,
omniprezent, sobru, detagat, predominant obiectiv. Naraliunea se desfigoard
linear, cronologic, prin inlSnluirea secvenlelor narative ;i a episoadelor,
particularitate narativi romanticS, in conceplia criticului Nicolae Manolescu.
Conflictul nuvelei este complex gi pune in luminS personalitatea puternici
a personajului principal. Conflictul exterior este de ordin politic(lupta pentru
putere dintre domnitor gi boieri), iar cel interior evidenliazi dorinla de
rizbunare a domnitorului, fiind anunlat in primul capitol si tncheiar in capitolul
al lll-lea.
 In proza romanticS, conflictele
exterioare plaseazd personajele intr-o
relafie de antitezS' Din acest punct
de vedere, se poate vorbi gi de doamna
Ruxanda, evidenfiat in capitolul al ll_lea.
Timpul 9i spaliul sunt prezentate
intoarcerea lui Ldpu;neanu pe tronur
si confecd nerosimilitate naratiunii:
rvotlou"i, ?n a z-, ,r"ooffi. i.
trei capitole' evenimentele se desfSgoard Lllr","
imediat dupd revenirea la tron, iar
se trece prin rezumare, patru ani in
mai t[rziu,la secvenla morlii
;"tfi]|o.,.ilitol
capitoful I cuprinde expozifiunea, intoarcerea
rui Afexandru Lipu;neanu la
tronul Moldovei, in 1564, in fruntea
unei armate turcegti si int6fnirea cu
formatS din cei 4 boieri trimi5i de sofia
Tomga: veverifS, Mofoc, spancioc
De asemenea, capitoluf include gi 5i stroici.
intriga nuvelei: hotdr6rea domnitorului qe
relua tronur ;i de a se rdzbuna pe "-'rrrtrrLUrurur de a_si
boieri triddtori .
capitolul ll corespunde desfSgurdrii acliunii
evenimente declangate de reluarea
gi cuprinde o serie de
tronului de c;tre Alexandru LSpu;neanu:
fuga lui Tomga in Muntenia, incendierea
cetdfilor, confiscarea averilor boierilor,
uciderea unor boieri, intervenlia doamnei
Ruxanda pe l6ngd domnitor pentru
inceta omorurire a
gi promisiunea pe care acesta
i-o face.
capitolulllf confine mai mufte scene romantice prin caracterul
excepfional: participarea lor
9i discursul domnitorului la slujba religioasi de la
Mitropof ie' ospSlul de la palat;i uciderea
ti leacul de frici pentru doamna Ruxanda.47capitorur
celor deboieri, moartea lui Mofoc
-orn".ru,
culminant al nuvefei. ,"or"ri.i,
in ultimuf capitol este infdfipat deznodim6ntul,
tiranuf ui prin otrdcire' Dupd patru
mai precis moartea
ani de la cumplitele evenimente,
se retrage la cetatea Hotinufui. Fiind domnitorul
bolnav de friguri el este cSlugSrit,
obiceiul vremii' Pentru ci atunci dupS
cdnd igi revine, amenintd sd-i ucidd
doamna Ruxanda acceptd sfatuf boieriror pe to!i,
de a-r otrdvi.
Personajefe nuvelei sunt realizate
conform esteticii romantice: personaje
excepfionale( cu cafitSli gi defecte
iegite din comun) in situalii excepfionale.
Antiteza este principalul procedeu
de construclie.
Limbajul conline expresii popurare,
neologisme 'v'rv' ' rv fonetice,
regionarisme dar
rr,. rsLrLe' qar si
care pdstreazd forma de secof xlx.
stiful se remarci prin sobrietate, concizie
gi echilibru, iar stiluf indirect
alterneazS cu cel direct.
,,Alexandru LSpugneanu" este o nuverS de
respectarea principiului enunlat in
facturS romanticd prin
,,lntroducfie" la ,,Dacia literari,,-inspirafia din
istoria nalionar5, dar gi prin tem5, personaje
exceplionare in situatii
exceplionale, antiteza angelic-demonic,
culoarea epocii,'"';;;,;r;,
gusturilor, al repf icilor gi al scenelor.
 ,_4*"""
'tf

Al trx&x?drua Lmp Lxs K? tr ffi x?t'x}

De Costache Negruzi
-caracterizare de personai-

Nuvela este o specie a genului epic in prozl, cu un singur fir epic, cu un conflict
caoncentrat 9i cu personaje relativ puline, care graviteazi in jurul unui personaj central.
Ca dimensiuni, nuvela se situeazd fntre schili 9i roman.
Nuvela,,Alexandru Lipugneanu" este prima nuvel6 romantici de inspiralie
istorici din literatura rom6n5, o capodoperd a speciei gi un model pentru autorii care
au cultivat-o ulterior.
Publicati in perioada pagoptistS, in primul numdr al ,,Daciei literare"(1840),
nuvela ilustreazi una dintre temele pe care Mihail KogAlniceanu le expune in
,,lntroduclie", istoria nalional6.
Personajul principal a nuvelei , personaj romantic, exceptional care actioneaza in
situatii exceptionale. El intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud si este construit
din contraste, are calitati si defecte puternice.
In proza romantica, personajele sunt plasate intre relatii de antiteza, cum este
cuplul romantic inger-demon , doamna Ruxanda si Lapusneanul.
Personajul principal al nuvelei este puternic individualizat :crud , hotarat, viclean
, inteligent si abil politic.
Hotararea de a avea putere este ferma si se contureaza inca de la inceputul
nuvelei , in raspunsul dat solilor trimisi de domnitorul Tomsa: "Daca voi nu ma vreti , eu
va vreau...". Firea impulsive este tradata de scanteierea ochilor , ca un fulger si de
vorbaret hotarate.
Caracterizarea indirect, prin fapte, evidentiaza cruzimea personajului si
hotararea sa de a elimina orice opozitie (incendierea cetatilor, confiscarea averilor
boieresti , uciderea si schingiuirea unor boieri), culminand cu uciderea celor 47 de
boieri la ospat. Gesturile sale extreme isi gasesc oarecum motivatie politica si
istorica:era necesara ingradirea puterii boieresti pentru a spori autoritatea domneasca
si in plus, Lapusneanu isi pierduse increderea in boierii care il tradasera in prima
domnie.
Asprimea caracterului este completata de aspectul demonic al rasului sau
"muschii I se suceau in rasul acesta..." .
Gradarea scenelor din capitolul al treilea dezvaluie complexitatea portretului
moral al tiranului , care pune in aplicare un plan diabolic. Inteligent, ii atrage pe boieri
la curte pentru a-l ucide. Crud , alcatuieste el insusi piramida din capet€, P€ care o
arata cu satisfactie doamnei Ruxandra. Pe Motoc il da cu sange rece, multimii revoltate
, spunand ca face un act de dreptate.
In deznodamant este infatisata moartea tiranului prin otravire. Dupa 4 ani de la
cumplitele evenimente, Lapusneanul se retrage la cetatea Hotinului. Bolnav de friguri ,
domnitorul este calugarit dupa obiceiulvremii. Cand isi revine , refuza sa accepte ca a
fost calugarit , pentru ca acest l;ucru ar fi insemnat pierderea puterii domnesti.
Replica " De ma voi scula , pe multi am sa popesc eu ..." exprima dorinta
puternica de a se razbuna. Lapusneanul ameninta ca-l va ucide pe toti , inclusive pe
propriul fiu , urmasul la tron , iar doamna Ruxandra accepta sfatul boierilor de a-l
otravi.
Naratorul realizeaza un portret fizic al domnitorului cu prilejul discursului de la
mitropolie, ocazie pentru a descrie vestimentatia specifica epocii. Portretul moral
reaf izat in mod direct prin epitete "nenorocitul de " : " desantata cuvantare" , sau prin
indicarea ipostazelor personajului: "voda", domnul " . "tiranul" , "bolnavul"
Personajul este caracterizat direct si de alte personaje : "Crud si cumplit este
omul acetsa" (Mitropolitul Teofan), dar si prin autocaracterizare "n-as fi un natarau de
frunte, cand m-as increde in tine " (replica adresata vornicului Motoc"
Potrivit esteticii romantic, portretul tiranului se contureaza din lumini si umbre si
in antiteza cu alte personaje (cruzimea lui cu blandetea doamnei Ruxandra).
Forta de a-si duce planurile la bun sfarsit indifferent de mijloace, spectaculosul
actiunilor, concizia replicilor fac din protagoniostul nuvelei careia ii da titlul , Alexandru
Lapusneanul , un personaj memorabil.
 ,/)""
,,Alexandru LEpu$neanu" de Costache Neg ruzzi
relatie intre doua personaje*
Costache Negruzzi face parte din perioada pasoptista a literaturii , remarcandu-se
in special prin proiectarea unei prime epopei nationale,,Stefaniadd u, din care a aparut
doar un singur poem si prin capodopera sa, prima nuvela istorica romaneasca,
,,Alexandru Lapusneanul" , apreciata atat pentru tema abordata cat si pentru calitatile
artistice deosebite .
Nuvela este publicata in primul numar al revistei ,,Dacia literara ,, la 30 ianuarie
L840 respectand intocmai dezideratele enuntate de M Kogalniceanu in ,,lntroductie" -
articolul programatic al revistei , anume inspiratia din istoria nationala si originalitatea
lzvoarele istorice ale scrierii se afla in cronici , anume ,,LetopisetulTM" , in care
consemneaza despre domnitorul Grigore Ureche si Miron Costin , dar si in culegerea de
legende ,,O sama de cuvinte,, , de loan Neculce. Negruzzi preia , in special , informatiile
despre a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) , pe care se axeaza
legenda a XVll a din lucrarea lui Neculce : ,,si cand au purces de la Poarta cu a doa
domnie , dzicu sa-l fi invatat turcii sa taie boierii , sa-i slabeasca ." . Pornind de la aceste
date, autorul elaboreaza o creatie literara originala , cu subiect de roman .
Nuvela are ca tema , istoria , scriitorul prezentand artistic o perioada agitata
pentru Moldova, fixata temporal la mijlocul secolului al XVI lea, dominata de
personalitatea puternica a unui domnitor crud , care a lasat amprente adanci asupra
constiintei poporului sau. Timpul si spatiul actiunii sunt bine precizate, ceea ce confera
un caracter verosimil scrierii.
Naratiunea se desfasoara linear prin inlantuirea secventelor narative, in ordine
cronologica. In ceea ce priveste modurile de expunere, predomina dialogul , care
dramatizeaza actiunea, oferind , indirect, informatii asupra personajelor si inaintand
actiunea. Naratiunea si descrierea au o pondere mai mica in economie textului ; se
remarca totusi relatarea faptelor intreprinse de personaj la venirea la domnie, dar si
pauzefe descriptive, prin care se individualizeaza personajele prin detalii sau se prezinta
amanunte semnificative despre vestimentatie sau despre locatii reale , cum ar fi cetatea
Hotinului .
Din punct de vedere compozitional , nuvela are patru capitole, care corespund
momentelor subiectului , construite asemenea actelor unei drame, remarcandu-se
rigurozitatea formala de factura clasica , fiecare dintre ele purtand un motto
semnificativ:,,Dacavoi numavreti ,euvavreau..." ,,,Ai sadai seama,doamnal...",
,,Capul lui Motoc vrem ..." , ,, De ma voi scula, pr€ multi am sa popesc si eu ..." . Fiecare
dintre mottouri enunta concentratat ideea centrala a capitolului .
Expozitiunea si intriga surprind intoarcerea lui Lapusneanul in Moldova cu gandul
de a-si reocupa tronul , pierdut in urma uneltirilor boieresti , cat si intalnirea
memorabila cu cei patru boieri si enuntarea dorintei irevocabile de a fi din nou
domnitor; desfasurarea actiunii prezinta faptele reprobabile intreprinse de
Lapusneanul pentru a se razbuna pe boieri dar si pe interventia sotiei sale ; punctul
culminant consta in uciderea celor 47 de boieri si in pedepsirea lui Motoc, iar
deznodamantul aduce un binemeritat sfarsit al existentei domnului tiran
Incipitul si finalul textului sunt succinte, apropiate find de stilul cronicilor.
Scrierea debuteaza cu referiri la contextul politic care pref ateaza intoarcerea lui
Lapusneanul , marcand deja dorinta de razbunare a acestuia : ,,lacov Eraclid, poreclit
Despotul , perise ucis de buzduganul lui Stefan Tomsa , care acum carmuia tara , dar
Alexandru Lapusneanul , dupa infrangerea sa in doua randuri , de ostile Depotului ,
fugind la Costantinopol , izbutise a lua osti turcesti si se intruna acum sa izgoneasca pe
rapitorul Tomsa si sa -si ia scaunul , pre care nu l-ar fi pierdut , de n-ar fi fost vandut de
boieri.".
Finalul se constituie ca o concluzie obiectiva, asteapta cu nerabdare de cititor:
,,Acest fel fu sfarsitul lui Alexandru Lapusneanul , care lasa o pata de sange in istoria
Moldovei . La monastirea Slatina , zidita de el , unde e ingropat, se vede si astazi
portretul lui si a familiei sale.".
Relatia dintre personajul principal negativ al nuvelei si cel secundar pozitiv este
forate bine conturata si se bazeaza pe antiteza de factura romantica . Sadismul si lipsa
de sentimente nobile ale lui Lapusneanul isi afla reversul in frumusetea spirituala a
sotiei sale . Orfana si pandita de primejdii , fiica domnitorului Petru Rares, cea care
trecuse prin multe atrocitati , vazandu-si un frate ucis si pe celalalt renuntand la religia
sa, este nevoita sa se casatoreasca, numai ,,ca sa traga inimile norodului", ct) un strain
fara sentimente , care isi dorea cu orice pret sa fie domnitor, profitand de originea
nobila a acesteia . Fericirea ei conjugala consta in resemnare si respect fata de un sot pe
care nu-l intelege si nu il accepta din cauza faptelor sale oribile . ldealurile sale se
spulbera cand ajunge sa il cunoasca si isi da seama ca disponibilitatile lui afective sunt
nule.
Interventia pe langa sot, aflata sub imperiul amenintarii unei reprezentate a celor
ucisi , denota dorinta acesteia de a aduce pacea in tara si in sufletul domnitorului , desi
presimte ca acesta nu o va asculta . lmpulsivitatea sotului care o numeste,,Muiere
nesocotitdl" , ii raneste sensibilitatea, dar nici corijarea acestei adresari nu ii aduce
linistea sufleteasca . Cererea ei e cat se poate de fondata : ,,Vreau sa nu mai versi sange
, sa incetezi cu omorul , sa nu mai vad capete taiete, sa sare inima din mine" , dovedind
mila profunda si compasiune, sentimente pe care insa sotul ei nu le poate intelege .
Gestul ei de a-l otravi pare contradictoriu in raport cu sufletu-l nobil , totusi el
deriva din spaima profunda ca Lapusneanul va pune in aplicare planul de a-si omori fiul.
Complicitatea Mitropolitului o sustine moral si , desi se remarca prin frumusetea
spiritului , consimte la omorarea tiranului , oferindu-i ea insasi otrava.
Intreaga scriere se remarca prin complexitate si profunzime; G.Calinescu afirma
chiar ca ,,nuvela istorica ,,Alexandru Lapusneanul ,, ar fi devenit o scriere celebra ca si
,,Hamlet" daca ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate inchipui o
mai perfecta sinteza de gesturi patetice adanci , de cuvinte memorabile, de observatie
psihologica si sociologia acuta, de atitudini romantice si intuitie realista".