Sunteți pe pagina 1din 5

Particularitati ale jocului didactic matematic în învatamantul preșcolar

Plan (provizoriu)

Argument
În cadrul activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, activităţile
matematice au un rol deosebit în dezvoltarea proceselor cognitive şi afectiv emoţionale.
Prin însuşirea noţiunilor matematice, copilul îţi formează deprinderi de lucru, deprinderi de
a rezolva situaţii-problemă în contexte variate, deprinderi care devin utile în activitatea lor
practică şi pot influenţa copilul în plan atitudinal şi social.
Învăţarea noţiunii de număr şi a operaţiilor cu numere naturale (adunarea şi
scăderea) se începe de la grădiniţă. Prin activităţile de clasificare, scriere, ordonare a
obiectelor după anumite criterii, prin compararea mulţimilor, copii se pregătesc pentru
perceperea conştientă a numărului natural ca o însuşire de grup, atribuită mulţimilor de
obiecte.
Scopul activităţii de iniţiere a copilului în matematică, în perioada preşcolară, nu este
numai de a învăţa sistematic şi gradat anumite concepte şi în primul rând de a-i exersa
intelectual procesele de cunoaştere, de a-l face capabil să descopere relaţii abstracte sub
aspectul concret al situaţiilor întâlnite în activitatea sa.
Copilul percepe însuşirile cantitative ale lumii reale prin intermediul diferiţilor
analizatori. Astfel, în procesul de numărare, este activat atât analizatorul vizual, cât şi cel
auditiv, cel tactil şi cel motric. Copilul numără, de pildă, cuburile nu numai cu ochii, ci el
pune mâna pe fiecare cub numărat, percepând concomitent mişcarea mâinii de la un cub la
altul şi zgomotul produs de deplasarea obiectului dintr-un loc în altul. O dată cu formarea
reprezentărilor şi însuşirea cunoştinţelor despre număr, se îmbogăţeşte şi vocabularul
copiilor cu cuvintele şi expresiile specifice aritmeticii, respectiv cu numeralele cardinale şi
numeralele ordinale, cu unele adverbe de cantitate : mult, puţin, mai mult, mai puţin, tot
atât, la fel, etc.
Învăţând să numere sau să facă unele calcule simple, copiii îşi formează o serie de
calităţi şi deprinderi utile. Astfel, în timpul rezolvării unui exerciţiu de adunare sau
scădere, copilul verifică rezultatul obţinut folosind diverse procedee : numără obiectele
pentru a afla totalul lor, compară rezultatul obţinut cu rezultatul comunicat de educatoare
sau de către alţi copii. Ei încep să înţeleagă că nu trebuie să se pripească în răspunsuri, că

1
trebuie să se gândească cu atenţie pentru a găsi soluţia corectă. Satisfacţia pe care o au
atunci când rezolvă bine o problemă contribuie la întărirea încrederii în forţele lor proprii
Ţinând seama de importanţa şi rolul numărului natural şi a operaţiilor aritmetice în
eficientizarea activităţii de predare-învăţare a matematicii în învăţământul preşcolar, în
lucrarea de faţă îmi propun următoarele obiective :
- înţelegerea preconceptului de număr natural şi operaţii cu numere naturale;
- scopul, sarcinile şi conţinutul număratului şi socotitului în grădiniţa de copii;
- cunoaşterea principalelor metode, mijloace şi principii în predarea număratului
şi socotitului;
- metodele şi formele de abordare a operaţiilor de adunare şi scădere cu 1-2
unităţi în concentrul 0-10;
- cerinţe cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de numărat şi
socotit;
- tipurile şi structura activităţilor matematice;
- jocul didactic în procesul de însuşire a număratului şi socotitului;
- raportul dintre jocul didactic şi activitatea obligatorie de numărat şi socotit;
- materialul didactic folosit în predarea număratului şi socotitului;
- exersarea unor modele de proiectare, elaborare şi verificare a influenţei şi
importanţei alegerii optime a numărului natural şi operaţiilor cu numere în
lecţia de matematică.
Consider că, îndeplinind aceste obiective, îmi voi aduce contribuţia la dezvoltarea
capacităţilor intelectuale ale copiilor preşcolari, precum şi la definirea şi dezvoltarea
celorlalte laturi ale personalităţii lor.
De asemenea,documentarea în vederea elaborării acestei lucrări îmi ofer posibilitatea
de a-mi îmbogăţii, a-mi verifica şi a-mi consolida cunoştinţele în sferele pedagogiei şi
metodicii îndeosebi, întărind puntea ce leagă noţiunile teoretice cu activitatea practică.

Capitolul 1. Delimitări conceptuale


În cadrul acestui capitol, ne propunem să abordăm câteva concepte legate de
operatiile prematematice din literatura de specialitate. Din punct de vedere metodico-
ştiinţific, conceptul de număr natural se poate introduce, prin trei moduri :
- introducerea numărului natural luând ca noţiune fundamentală noţiunea de
mulţime, adică numărul natural fiind cardinalul clasei mulţimilor finite de aceeaşi
putere ;

2
- introducerea numărului natural luând ca noţiune fundamentală noţiunea de
succesiune din axiomatica lui Peano ;
- introducerea numărului luând ca noţiune fundamentală noţiunea de măsurare

Capitolul 2. Operatiile prematematice la prescolari


În cadrul acestui capitol dorim sa abordam atât din perspectiva teoretica cât şi
practica aspecte legate de operatiile prematematice din gradinita. Astfel, pe baza
experienţei mele ca profesor învăţământ prescolar pot prezenta câteva exemple aplicate la
grupa cât şi discuţii pe marginea acestora.
In cadrul acestui capitol noi, vedem următoarea structura:
- Preconceptul de număr natural şi operaţii cu numere naturale
- Teoria numerelor si a operatiilor cu numere naturale
- Tipuri de operatii aritmetice
- Metode şi forme de abordare a numărului natural în activităţile matematice
din grădiniţă
- Metode şi procedee de abordare a operaţiilor de adunare şi scădere cu 1-2
unităţi în concentrul 0-10

Capitolul 3. Activităţi practice în abordarea numerelor naturale şi a operaţiilor cu


numere naturale
În cadrul acestui capitol dorim sa abordam din perspectiva practica, pe baza
experientei mele, abordari legate de operatiile prematematice din gradinita
- Abordarea numeraţiei şi a operaţiilor cu numere prin intermediul fişelor
matematice.
- Abordarea numeraţiei şi a operaţiilor cu numere naturale prin folosirea jocurilor
didactice.
- Abordarea numeraţiei şi a operaţiilor cu numere prin folosirea fişelor de evaluare

Capitolul 4. Activitate metodică şi de cercetare - Stimularea interesului pentru


activităţile matematice prin folosirea jocurilor didactice

Desfăşurarea activităţilor preşcolare trebuie tratată cu mare atenţie întrucât dacă la


gimnaziu ori la liceu, copiii deja au un grad sporit de atenţie şi sunt familiarizaţi cu orele
de curs, la grădiniţă, preşcolarii se află la prima treaptă a iniţierii lor în educaţie, neavând

3
atenţia foarte bine conturată, motiv pentru care este foarte important ca aceste activităţi să
fie corelate cu jocul, activitatea specifică acestei vârste încă fragedă.
Astfel, în această lucrare ne-am propus să evidenţiem importanţa utilizării jocului
didactic în activităţile din învăţământul preşcolar, pentru însuşirea cunoştinţelor
matematice şi pentru aceasta, vom cerceta în detaliu desfăşurarea activităţilor matematice
atât prin intermediul activităţilor bazate pe exerciţiu cât si prin intermediul jocului didactic.
În funcţie de problematica temei studiate, am stabilit etapele studiului:
- formularea temei
- formularea ipotezelor de lucru,
- stabilirea scopului studiului,
- identificarea obiectivelor studiului,
- stabilirea metodelor şi a tehnicilor de cercetare,
- operaţionalizarea conceptelor,
- expunerea rezultatelor
Ipoteza cercaetarii. Presupunem că utilizând jocul didactic în activităţile cu preşcolarii la
domeniul experienţial ştiinţe, va fi mai uşor de asimilat de către copii conţinutul matematic
predat.
Scopul cercetării îl reprezintă evidenţierea rolului jocului didactic în învăţarea
conţinutului, precum şi a interesului / plăcerea copiilor de a participa la activităţile
desfăşurate.
Obiectivele studiului
- optimizarea performanţelor şcolare prin utilizarea jocului didactic;
- activizarea şi optimizarea potenţialului intelectual şi fizic prin utilizarea jocului
didactic;
- dobândirea unor însuşiri sociale prin intermediul jocului didactic.
Lotul de subiecţi
Eşantionul va fi constituit din doua grupe de preşcolari din cadrul GPP Potcoava.
Metodologia cercetării
Test de evaluare iniţial şi test de evaluare final.
Observarea comportamentului copiilor
Desfăşurarea şi perioada
Studiul il vom efectua pe o perioadă de cateva săptămâni, timp în care la grupa
experimentală se vor desfăşura activităţi matematice predominant, bazate pe exerciţiu şi la
grupa de control, se vor desfăşura activităţi matematice, predominat bazate pe joc didactic.
La ambele grupe, ne-am propus să realizăm aceasi tema.

4
Derularea cercetării
Înainte de a începe la ambele grupe se va aplica un test iniţial. Cunoscând nivelul de
pornire al copiilor de la ambele grupe, se va putea trece la desfăşurarea propriu-zisă a
activităţilor
În urma desfăşurării activităţilor de consolidare a număratului în limitele 1-4, vrem sa
vedem daca majoritatea preşcolarilor numără conştient în intervalul 1-4, raportează corect
numărul la cantitate şi invers.
După consolidarea acestora în limitele 1-4, vom trece la evaluarea ambelor grupe,
prin rezolvarea de către copii, a unor fişe de lucru, sau test final, uramand a se compara
rezultatele obtinute.

Concluzii.
Activitatea matematică contribuie în mod deosebit la dezvoltarea gândirii creatoare şi
independente, solicitând copilul la investigaţii şi originalitate. Ca o concluzie generală,
aplicarea în practică a celor arătate în lucrare, duce la orientarea preşcolarilor spre a
rezolva singuri diferite sarcini în cadrul jocurilor didactice, în general şi a celor logico-
matematice, în special, folosindu-se de experienţa dobândită sub îndrumarea educatoarei.
Prin munca sistematică, aplicând strategii didactice adecvate cu o varietate de
procedee şi modalităţi în cadrul activităţilor matematice se obţin rezultate superioare în
înţelegerea noţiunii de număr, prin conţinutul său, prin compararea printr-o unitate Copiii
stabilesc locul pe care-l ocupă un număr în şirul numerelor naturale, ştiu să deseneze, când
se ajunge la forma de abstractizare a gândirii, conţinutului unei mulţimi.

Bibliografie
[1] Neagu, M., Mocanu, M., Metodica predării matematicii în ciclul primar, Editura
Polirom, 2007;
[2] Nicolescu, N., B., Petrescu, T., C., (2013). Didactica predării matematicii în ciclul
primar, Pitești: Editura Paradigme
[3] Păişi, Lăzărescu, M., (2011), Metodologia cercetării științifice în învățământul
primar și preșcolar, Piteşti, Editura Pararela 45.
[4] Păişi, Lăzărescu, M., Tudor, Sofia, L., Stan, M., (2011), Elaborarea, redactarea şi
prezentarea lucrării de licenţă/disertaţie în domeniul ştiinţelor educaţiei, Piteşti,
Editura Universităţii din Piteşti.

S-ar putea să vă placă și