Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Creatina Text
Creatina Text
Definitie:
Creatina si creatinina sunt doi produsi ai metabolismului protidic, prima
fiind o substanta de o importanta biologica deosebita, iar cea de-a doua un
deseu, provenind din creatina prin pierderea ireversibila de apa. Creatina (acid
metil-guanidin acetic) se gaseste in organism in cantitate de 120 g, din care 98%
in musculatura, in special in cea cu reactie imediata, 1,5% in sistemul nervos
central si 0,5% in alte organe.
2
spre dreapta la contractii puternice ale muschilor, iar în timpul relaxarii
echilibrul se deplaseaza spre stânga cu favorizarea formarii de fosfocreatina.
Modularea acestei reactii în funtie de nevoile organismului se realizeaza cu
ajutorul enzimei care catalizeaza aceasta reactie. În mod normal, în cazul
reactiei necatalizate, echilibrul ar fi deplasat spre formarea de creatina, doarece
reactia de hidroliza a fosfocreatinei are o energie libera Gibbs (potential
termodinamic) negativa. Acest lucru favorizeaza reactia de formare a creatinei
prin hidroliza fosfocreatinei:
Dupa o perioada de efort fizic intens, orgnismul continua sa respire puternic
pentru o vreme, folosind un surplus de O2 pentru fosforilari oxidative la nivelul
ficatului. ATP-ul biosintetizat pe aceasta cale este folosit pentru procesul de
gluconeogeneza, din lactatul, care a fost transportat de la nivelul muschilor prin
sânge. Glucoza astfel formata, se întoarce catre muschi pentru a-si reface
rezerva lor de glicogen. O situtie interesanta si aparte întâlnim în cazul
muschiului cardiac care difera de muschiul scheletic prin faptul ca este în
permanenta activ într-un ritm de contractii-relaxari reglat, si prin faptul ca are un
metabolism complet aerob tot timpul.
Mitocondriile sunt mult mai abundente în tesutul cardiac decât în
muschiul scheletic. Inima foloseste drept combustibil primar acizi grasi liberi,
dar poate utiliza si o parte din glucoza si corpi cetonici, preluati din sânge.
Acesti combustibili sunt oxidati prin intermediul ciclului acidului citric, iar apoi
fosforilati oxidativ pentru a genera ATP. Precum muschii scheletici, muschiul
cardiac nu stocheaza lipide sau glicogen în cantitati mari. Acesta contine mici
cantitati de energie de rezerva, sub forma fosfocreatinei, îndeajuns pentru câteva
secunde de contractie. Deoarece inima este în mod normal aeroba si îsi obtine
energia prin fosforilari oxidative, incapacitatea oxigenului de a ajunge o anumita
portiune a tesutului cardiac atunci când vasele de sînge sunt blocate de catre
depozite de lipide (ateroscleroza) sau de catre cheaguri de sânge (tromboza
3
coronara), poate determina ca acea regiune a inimii sa îsi înceteze activitatea.
Acest lucru se întâmpla în infarctul miocardic.