Sfantului Preacuviosului Parintelui nostru Paisie, mare staret al

Manastirii Neamt.

Sfintilor care sunt pe pamantul Lui, minunata a facut Domnul toata voia intru dansii (Psalm 15, 3)

Iubiti credinciosi,
Astazi, la 15 noiembrie, se face pomenirea cea de peste an a Sfantului Preacuviosului Parintelui
nostru Paisie, mare staret al Manastirii Neamt.
Sfantul Paisie de la Neamt s-a nascut in orasul Poltava din Ucraina, la 21 decembrie, 1722, in
familia unui preot evlavios, fiind al unsprezecelea copil. Din botez a primit numele de Petru. Apoi,
murind tatal sau, mama l-a dat la scoala, mai intai in Poltava, apoi la Academia teologica din Kiev,
intemeiata de mitropolitul moldovean Petru Movila. Dar sufletul sau dorea o viata duhovniceasca mai
inalta.
Dupa patru ani de scoala intra in viata monahala, ducandu-se la o manastire din apropiere. Aici
este facut rasofor sub numele de Platon. Negasind liniste si pace in manastirile din Ucraina, in anul
1745 vine in Moldova si apoi in Tara Romaneasca, unde viata isihasta monahala era in floare, sub
povatuirea Cuviosului Vasile de la Poiana Marului.
In anul 1746 se duce pentru un timp la Sfantul Munte Athos, si se nevoieste patru ani de zile
singur, ca pustnic. In anul 1750 este calugarit la Athos de staretul sau, Cuviosul Vasile de la Poiana
Marului, primind numele de Paisie. Aici isi formeaza o obste de 64 de calugari la schitul Sfantul Ilie,
iar in anul 1763 se reintoarce in Moldova si se stabileste la Manastirea Dragomirna. De aici este silit sa
se retraga la Manastirea Secu, din cauza ocupatiei Bucovinei de catre austrieci; iar in anul 1779 este
trimis la Manastirea Neamt ca staret peste ambele obsti, unde se nevoieste inca 15 ani si aduna in jurul
sau peste 700 de monahi.
Ajungand la varsta de 72 de ani, Cuviosul Paisie se muta la cele ceresti la 15 noiembrie, 1794,
fiind plans mult de ucenicii sai din Moldova, Tara Romaneasca si Ucraina.
Iubiti credinciosi,
Cuviosul Paisie de la Neamt a fost cel mai iscusit staret al manastirilor romanesti din secolul
XVIII pana in zilele noastre. Personalitatea lui de mare staret s-a impus in toate tarile ortodoxe, fiind
pentru toti monahii din obstea sa parinte, dascal, povatuitor, duhovnic si rugator neadormit catre
Dumnezeu.

Virtutile sale cele mai alese, care l-au facut cunoscut peste tot ca mare staret, ca sfant si iscusit
povatuitor de suflete sunt acestea:

1. Sfintenia vietii sale. Cuviosul Paisie de la Neamt s-a dovedit din tinerete un calugar cu viata sfanta si
iscusit lucrator al tuturor virtutilor calugaresti, intrecand pe toti cei din vremea lui. El era ca o faclie
aprinsa pentru toti - sihastri, calugari, mireni, preoti si duhovnici.

2. Rugaciunea neincetata. Sfantul Paisie de la Neamt era un om al neincetatei rugaciuni. El practica

rugaciunea inimii din tinerete, pe care o dobandeste desavarsit in Sfantul Munte Athos si o lucreaza
pana la moarte, ajungand mare dascal al rugaciunii inimii pentru toata obstea sa.

3. Ascultarea. Pe langa neincetata rugaciune, Cuviosul Paisie punea mare accent pe sfanta ascultare,
invatand pe calugari sa fie fii ai ascultarii si sa nu faca nimic fara porunca, fara rugaciune si fara
binecuvantare. De aceea a reusit sa intemeieze o obste atat de mare si bine organizata, pentru ca nimic
nu se facea fara ascultare.

4. Sfintele slujbe. Toti calugarii erau datori sa ia parte la toate sfintele slujbe, mai ales la Utrenie si la
Sfanta Liturghie, in afara de cei cu ascultari fixe si de cei batrani si bolnavi.

5. Spovedania si Sfanta Impartasanie. Cuviosul Paisie era un preaiscusit duhovnic. El a randuit in

obstea de la Neamt, precum si la Secu si Dragomirna 24 de duhovnici, care spovedeau pe toti calugarii,
mai ales pe cei tineri, in fiecare zi, seara, de toate pacatele facute peste zi. Iar cand mergeau la munca
campului pe la metoace, le trimitea si cativa duhovnici cu ei pentru spovedania zilnica. Sfanta
Impartasanie o dadeau saptamanal celor vrednici, dupa ravna fiecaruia.

6. Randuiala de chilie. Fiecare duhovnic avea grija de ucenicii lui, pe care ii cerceta la chilii si le punea
randuiala si canon de post, metanii, rugaciune si odihna. Nimeni nu avea voie sa faca voia lui sau sa-si
lase rugaciunea si canonul de chilie nefacut, afara de cei bolnavi si neputinciosi. Pe langa cele 300 de
metanii si 300 - 600 de inchinaciuni zilnice, fratii si monahii tineri citeau cateva catisme la Psaltire si se
hraneau din invataturile Sfintilor Parinti, mai ales din cele biblice, aghiografice si filocalice, care se
talmaceau la Neamt.

7. Iubirea duhovniceasca. In obstea Cuviosului Paisie de la Neamt era o desavarsita armonie, smerenie,
tacere, ascultare si iubire duhovniceasca. Nimeni nu era tulburat; nimeni nu era certat cu ceilalti frati si
calugari; nimeni nu lipsea de la slujbele Bisericii si toti faceau ascultare cu dragoste. Iubirea
duhovniceasca, slujbele si ascultarea desavarsita au facut din Manastirea Neamt cea mai mare si cea
mai bine organizata manastire ortodoxa din toate tarile ortodoxe, ale carei raze de lumina iradiau peste
tot in Moldova si peste hotarele ei.

Iubiti credinciosi,
Astazi praznuim pe Cuviosul Paisie de la Neamt, dupa doua sute de ani de la stramutarea sa, unul dintre
cei mai mari stareti si organizatori ai monahismului ortodox romanesc si rasaritean.

Astazi manastirile noastre inalta alese cantari de lauda Sfantului Paisie de la Neamt, lauda Moldovei si
podoaba Ortodoxiei.

De aceea suntem datori, mai ales noi monahii, sa urmam sfintele sale invataturi cu toata ravna. Caci
nimeni dintre noi nu se poate mantui fara ascultare, fara sfanta rugaciune, fara blandete, smerenie si
iubire curata in Hristos.

Numai aceste virtuti, unite cu harul Sfantului Duh, transforma inimile, ne unesc cu Hristos si ne asigura
mantuirea sufletului.

Sa rugam pe Domnul nostru Iisus Hristos, pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, pe toti sfintii din cer
si pe Cuviosul Paisie de Ia Neamt sa ne ajute tuturor pe calea mantuirii, ca sa fim si noi numarati in
cetele cuviosilor parinti, carora le aducem cantari de lauda spre slava Preasfintei Treimi, totdeauna,
acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Parintele Ilie Cleopa,

Sursa: Predici la praznice imparatesti si la sfinti de peste an, Editura Episcopiei Romanului