112 TELEGRAFUL ROMAN.

pe désupra 386 lei şi 8 6 bani. Gendarmăriei i-a suc­ prin cari ne putem perde şi viaţa şi sufletul pre­
ces a pune mâna pe ciangăi. „Gazeta Transilvaniei“, cum s’a întâmplat cu Iuda, care s’a spânzurat.
din care estragem acestea, (Jice. că în Săcele sigu­ 2 . Că Iisus drept şi nevinovat, a suferit pa­
ranţa vieţii e în tot momentul ameninţată. Ciangăiifac PARTEA SCIENTIFICĂ Şl LITERARĂ. timile durerile şi mórtea, numai, ca să ne mântu­
multe nesdrăvânii. Alţi omeni încă au că(}ut jertfă. iască de păcatul strămoşesc.
* (Cas de m o r t e ) Preotul nostru din Bu- Religiunea
3. Iisus Christos când a murit a ertat şi s’a
cium-Cerb l o a n T o d e s c u a îndurat o grea per- în stolele poporale române, anul al 11 lea după planul rugat pentru duşmanii săi cari l’au jîidecat şi Tau
dere prin mórtea soţiei sale Iu d ita Todescu „Normativului“ pentru scólele din metropolia gr. or. restignit; tot asemenea să ertărn şi noi pe duşma­
născ Toiiuis, carea aflându-se la Sibiiu întru cău­ română din Transilvania şi Ungaria. nii noştri şi să le facem bine.
tarea sănătăţii şi-a dat sufletul în manile creatoriu- (Operat pentru concursul literar deschis de „Reuniunea în­ 4. Ca Iisus Christos au fost cu adeverat fiul
lui în 9 /2 1 Martiu a. c. înmormântarea s’a făcut văţătorilor români greco-orientali din districtul X I Făgăraş lui Dumne4eu, căci şi sórele luna şi pământul a
de „afini.“)
Miercuri în 11 /23 Martiu. Răposata lasă în urma sa mărturisit acésta, când a reposat El.
8 copii şi o mulţime de rudenii. Fie-i ţerina uşoră!
* (Se va i e f t i n i c a r n e a . ) Se scie, că în Si­ Partea III. Când Iisus a răposat,
Sórele s’a întunecat,
biiu carnea are un preţ de tot urcat. Kilogramul se D i n T e s t a m e n t u l nou. Luna ’n sânge s’a schimbat,
vinde cu 60—62 cr. Dl advocat B o r g e r interpe (Urmare.)
Lumea s’a cutremurat,
lase odată în representanţa oreşenăscă despre acésta 18. Judecarea lui Iisus la morte şi prtimile lui. Şi mnlţi drepţi au înviat,
urcare şi rugase magistratul să facă paşi la înaltul Dacă a ajuns slujitorii în Ierusalim, l-au pre­ Tóté acestea dovedesc,
guvern a se deschide graniţa pentru vitele din Ro­ dat pe Iisus archiereilor — cărturarii şi fariseii — ; Şi la toţi mărturisesc,
mânia. Nu seim, ce a făcut magistratul, graniţa nu ér aceştia încă în aceea nópte — Joi — l’au tras pe Că Domnul Iisus Christos,
e deschisă nici a<j.i; — după informaţiunile, ce le Iisus înaintea judecăţii, ca pe un făcător iu de rele. Fiu lui Dumnezeu a fost,
avem însă se proiecteză înfiinţarea unei hale pentru
Judecătorii erau tot căturarii şi fariseii, şi aceştia Care pentru a nóstre păcate,
carne în Sibiiu, unde se va vinde carnea mai ieftin.
fiind mânioşi pe Iisus, l’au osândit, fără nici o vină, A răbdat dureri şi mórte.
* (D a t e s t a t i s t i c e ) . Dintre locui tutorii pămân­ la morte. întrebări. Cine a judecat pe Iisus la mórte?
tului, care se urcă la cifra de 1,500 de milióne, Unde a dus fariseii pe Iisus? Intărit-au Pilat jude­
Apoi l’au luat pe Iisus şi l’au dus la Pilat
475 de milióne sunt crescini. Dintre aceştia 90 de mai marele ţărei, ca acesta să întărâscă judecata cata de mórte a lui Iisus? Ce a jidovii după ce
milióne snnt greco orientali. In Europa avem 85 de de morte a lui Iisus, şi la pârît pe Iisus cu o mul­ Pilat a dat pe Iisus sé-l réstignéscá? Cum s’a ru ­
milióne greco-orienteli şi anume: în Rusia, 6 8 de ţime do minciuni. Pilat însă a vă^ut, că ei nu spun gat Iisus pentru cei ce 1 au răstignit? Ce s’au în­
milióne, în România 4.750,000 în Austro-Ungaria adevărul de aceea a voit să elibereze pe Iisus Dar tâmplat când a reposat Iisus ? Ce a 4is poporul
3.600,000, în Sérbia 1 ’/ 2 milion, în Bulgaria şi Rume- fariseii şi cărturarii, au strigat, că vor pâri pe vă4ând minunile acestea? Ce învăţăm din instorióra
lia 2 milióne, în Turcia europenă 2 milióne, în Gre­ acésta?
Pilat la împăratul. De aceea Pilat temându-se de
cia 2 milióne, în Muntenegru 250,000 Dintre greco- ei l-au dat pe Iisus sé-1 restignéseá.
orientalii austro ungari preste 2 0 0 ,0 0 0 sunt români
bucovineni, ără preste 1.600,000 sunt români ungureni. Iuda aucjlud ca pe Iisus Tau dat se 1 réstignéscá Loterie.
In Ungaria sârbi gr. or sunt cam 1,200,000. La a mers la farisei şi le-a aruncat cei trei 4 eci de Mercuri în 23 Martiu 1892.
numărul acesta se urcă şi românii uniţi din Unga­ arginţi ^icend: „Greşit-am de am vândut sânge ne­ S ib iiu : 11 56 75 19 83
rin,. De biserica din Bucovina se ţin şi ruteni gr. vinovat“ şi apoi s’a dus şi «’» spânzurat.
or. cam 2 0 0 ,0 0 0 — cea mai mare parte dintre In tr’aceea făcându-se 4'ua — Vineri diminâţa —
aceştia însă sunt români rutenisaţi. jidovii au luat o cruce grea de lemn, o a pus pe „FURNICA“ cassă de economii, societate pe acţinai în Făgăraş,
* ( Ba l ul s t u d e n ţ i l o r u n i v e r s i t a r i di n Í umerii lui Iisus, şi a plecat cu el, afară din oraş
B u c u r e s c i . ) Balul dat de studenîi universitari, spre dealul Golgotei ca să-l răstignâscă
sub patronagiul d-nei Eufrosina Lascar Catargiu, a ; Dealul Golgotei era departe şi crucea fiind
Rectificare.
forte grea, ér Iisus slăbit de bătăi şi dureri, de Cassa de economii „Furnica“ din Făgăraş ne
produs venitul net 37.000 lei, din care scărjându se i recércá să rectificăm anunţul publicat în numărul
6000 lei cheltueli remâne un beneficiu de 31.000 lei. trei ori a căzut pe drum sub greutatea crucei. nostru de Sâmbăta trecută. Anume: plenipotenţile
* ( î n a r m a r e a î n Ro mâ n i a . ) Ministrul ro­ In sferşit ajungând pe dealul Golgotei, soldaţii, şi acţiuuilâ au a se depune până la 19 A prile
mân de răsboiu a comandat la casa Roth dinViena 2 J/ 2 au desbrăcat pe Iisus de hainele sale, care erau 1 8 9 2 şi nu pănă la 31 Martiu.
milióne cartuşă sistem Manlicher şi a obţinut un pline de sânge, l’au aruncat jos pe cruce şi Ta pi­
credit pentru a face o comandă de 50 milióne cărtuşe. ronit de cruce cu cue.
* ( C o n s e c i n ţ e le f ó m e t e i în R u s i a ) 0
ciudată consecinţă a fómetei în Rusia e, că sporeşte în
Apoi a ridicat crucea, cu Iisus şi o a înfipt
pământ, âră Iisus atârna viu, şi gol de cuele
Publicaţiune!
numărul căsătoriilor. Un ţăran din guvernamentul bătute prin mâni şi prin piciére, in vederea tutu­ Pe basa ordinaţiunei Prea Venerabilului Con-
Simbirsk, în vârstă de opt spre <^ece ani, s’a dus să ror. Sângele îi curgea din ranele dela cap, dela sÍ8toriu archidiecesan dtto 29 Februariu 1892 Nr.
câră ajutore, vestind că se însurase. Funcţionariul mâni şi dela piciére, şi Iisus suferea dureri grós- 1687/1892 se publică licitaţium* minuendă pentru
uimit de temeritatea tinărului soţ, acesta ’i-a de­ nice. luarea în întreprindere repararea bisericei
clarat că momentul era escelent ca se se căsăto Mai în urmă, durerile lui Iisus au fost aşa de gr. or. din comuna Laz, protopresbiteratul
râscă legiuit. Fetele sunt eftine şi părinţii bucuroşi mari, în cât el a strigat: „Dmne4eule! Dumne4eulel S. Sebeş. '<
se desfac de ele, nu mai cer dela mire cele patruzeci pentru ce mai lăsat? Terminul de licitaţiune e ficsat pe 4iua de 7/19
de luble obicinuite. Preotul cunună de geaba. A prile a. c. la IO 6re a. m. în scóla nós-
Apoi a mai 4i8: »Părinte în mânile tale îmi tră din loc.
* ( P ă d u r i l e d i n A m e r i c a . ) In lumea ve­ dau sufletul meu“ Şi ridicând ochii spre ceriu şi
Cei ce voe8c a lua lucrul în întreprindere au
chie pădurile odinioră aşa de numerose au devenit a(Ji mai 4icând: „Părinte! ârtă-le lor, că nu sciu ce fac“,
a depune o cauţiune 2 0 0 A. (fie în bani gata fie
forte rare, şi dacă nu se vor lua măsuri pentru împă­ a răposat. în obligaţiuni de stat, eventual alte hârtii de va:
durire, s’ar putea predice data fatală şi apropiată, când îndată ce Iisus a răposat, sórele s’a întunecat, lore)
cel mai mic boschet de arbori va deveni o raritate luna s’a făcut roşie ca sângele, pământul s’a cutre­ Planul şi preliminariul de spese doritorii le
Pentru ca să mai găseşti astărji adevărate pă murat, şi multe trupuri ale ómenilor morţi au în­ pot vedea începând cu 4 >ua de a 4 ' la poarochul
duri trebuie să mérgi în America, precum demonstră viat Er poporul adunat vă4 ând minunile acestea, nostru loan F r â n c u
de altfel cifrele statistice următore de întinderea ' îşi băteau pepturile şi 4 iceau : »Cu adevărat fiul
pădurilor în Statele-Unite şi asupra ecsplotărei lor. lui Dumne4eu a lost acesta“. Laz, în 4 Martiu, 1892.
Pădurile din Statele Unite, ocupă o suprafaţă Din şedinţa comitetului parochial.
Din acésta istorioră învăţăm: Pentru comitet:
evaluată la 182. 1 1 0 . 0 0 0 . hectare patrate. Tăerea ■ 1 . Tot omul să se ferâscă de păcatul iubirei lo a n Francu,
anuală e de 19. 117. 500. hectare patrate şi în va- de argint, căci acela ne índémná să facem lucruri,
lóre de cinci miliarde de franci. paroch preşedinte.
Din tăierea anuală se produce 679. 560. 000.
metri cubici de lemne din care 14. 157! 000 sunt „FU R N IC A “ c a ssă de economii, sociefale pe acţiuni în Făgăraş.
întrebuinţate la înfiinţarea şi la materialulu căilor
ferate. Patru milióne metri cubici numai sunt daţi
esportului. CONTUL BILANŢULUI.
Valórea producţiunei pădurilor este mai con­
siderabilă de cât aceea a tuturor producţiunilor Active. fi. er. Passive. fl- cr-
agricole din Statele Unite, şi trece cu un sfert co ­ Cassa în număram . 30,215.51 Capital social
merţul lor de esport Cambie escomptate . . 345,623.70 300 acţiuni â 0. 100 . . . 30,000.—
Chicago este principala piaţă pentru lemne, şi se împrumuturi pe obligaţiuni cu cavenţi 6,851.30 Fondul de reservă . , . . . 17,223.85
vînrî acolo în mijlociu 1 0 0 de vagoné de lemne pe; ^i. împrumuturi pe hipotecă 81! . — Depuneri spre fructificare . . . 298,648.85
Efect« . . . . . 241.74 Cambie reescomptate . . . . 27,717.40
Trasportul pe apă a producţiunei forestiere a Realităţi casa societăţii 8,564.86 Interese transitorie anticipate pro 1892 . 3,713.53
Statelor-Unite ar necesita 750. 0 0 0 , de corăbii de Diverse conturi debitóre 659.01 Dividende neridicate . . . . 80.—
un tonagiu de 1 0 0 tone, sau de trei ori numărul Mobiliariu . fl. 313 50 cr Diverse conturi creditére . s . 5,595.29
corăbiilor ce le posedă împreună tóté naţiunile din după amortisare de 31 35 „ 282.15 Profit curat . . . . . 10,270.35
lumea întrâgă. 393,249.27 393,249.27
F ă g ă r a ş , în 31 Decembre 1891.
Mulţam iţii publică. B asiliu R aţln m. p., lo a n D ejenariu m. p.,
Onoratelor corporaţiuni şi institute, precum şi preşedinte. comptabil.
numeroşilor amici şi cunoscuţi, cari din incidentul Nicolae Cosgarea m. p.; lu liu D an m. p., lo a n Tnrcu m. p., D em etrlu Chisiereanu p. m.,
perderei iubitului şi neuitatului nostru soţ, respec­ membru al direcţiunei. membru al direcţiunei. membru al direcţiunei. membru al direcţiunei.

tive tată: lo a n Popescii, au binevoit a ne con­ Subsemnatul comitet am esaminat bilanţul present şi confruntându-l cu registrele principale şi ausiliare
sola prin condolenţa lor manifestată prin corone de ale societăţii ţinute în bună regulă, l-am găsit în consonanţă cu aceleaşi şi esact.
flori, visite, telegrame şi epistole, le esprimăm sin F ă g ă r a ş , în 4 Martiu, 1892.
cera nostră mulţămită şi pe acésta cale. Corni t e t u l d e s u p r a v e g h i a r e :
Sibiiu, în 22 Martiu, 1892. Dr. îticolau Motoc m. p. Dr. Amire iu Micu m. p. I o s if l.issai m. p.
Jalnica familia. I
—■
Redactor responsabil Nicolau Ivan. Editura şi tipariul tipografiei archidiecesane,