V IIT O R U L 3

ii
TORUL fn TARA
Ardesl - Bucovina - Basarabia - Banat - Vechiul Regat
Basarabia
Aniversări Idivltafea organizaţiei laşul de odinioară
ADMINISTRAŢIA partidului national-liberal din Bălti
75 ani de teatru wast
din CAEP1 In localul clubului p artid u lu i n a­ dinţe. din care una a comisiunei
tional-liberal din B ălti se tiu zilnic pentru organizarea şi convocarea
PreiecluF, şapca rusească şedinţe in vederea reorganizării congresului general al organiza­

In OLTENIA şl grija zilei de mâine partidului şi a congresului. ţiei, care va avea loc în ziua de D u­
L ucrările sunt îndrum ate şi con­ m inică 23 Ianuarie, şi a lta a comi­
M ulte lu cru ri demne de relevat duse de preşedintele organizaţiunei tetului orăşenesc, care s’a consti­
se petrec în ad m in istraţia ju d eţu ­ d. E. Popoviei. tu it in delegaţie perm anentă, ale­
d e centrul studen­ lui Cahul. Adică atunci când spu­ gând ia unanim itate pe d -n ii: P re ­
Festivalul or nem „adm inistraţie“ este un mod Serbările d e Crăciun şed in ta Efim ie Popoviei. viee-pre-
de a vorbi, căci In oraşul şi judeţul La club se desfăşoară o activ itate şedinte Em anoil C a te lly : casier
ţesc D®îja n la Craiova C ahul nu există nici un fel de a d ­ nu num ai cu caracter politic, dar N isin b o im : secretar C. C hirită ;
m inistraţie. au loc şi lucruri eu caracter dis­ contabil Lerner.
Tineretul universitar doljan — care Conferenţiarul a început prin a face D. medic veterinar Perciun, ac­ tractiv . aşa de exem plu: A doua S’a îm p ărţit oraşul B ălti în şapte
şi-a inaugurat aţa de frumos activi­ o comparaţie intre cele două popoare tu alu l prefect al judeţului, este zi de C răciun a fost organizat un sectoare şi au fost desem naţi ea
tatea. prin rodnica propagandă ce o antice, — grecii şi romanii —, vorbind complect străin de adm inistraţie splendid pom de Crăciun, feeric ilu­ ş e fi; C atelly ; C osm a: C ucer: Lu-
desfăşoară pentru ridicarea satelor ol­ de împrejurările care au contribui ta şi nici nu vorbeşte bine rom âneşte. m inat cu becuri electrice şi înca­ euţ : T o lp eg h in ; V asiliu şi C hiţi -
teneşti — are marele merit de a fi rea­ înflorirea artei in Grecia şi la desvol- In adevăr, d. Perciun, deşi mol- d ra t eu cadouri pentru copii. lovschi.
lizat în ultimul timp un nou succes, rea aşa de târzie a gustului pentru dovan de origină, are o deosebită Mai m ulti copii au declam at poe-
prin iniţiativa lăudabilă ce a luat’o, poezie şi teatru la poporul roman. sim patie pentru lim ba rusă pe care zi, au dansat în ju ru l pom ului s’au Cercul d e sudii
de a comemora aniversarea a 75 ani După un documentat istoric a vie- o vorbeşte în toate ocaziunile, chiar d istrat îndeajuns şi la u rm ă au
de teatru in Oltenia, şi de a sărbători ţei romane, d. profesor Marinescu, se şi la solem nităţile oficiale. D-sa tra s sorţi pentru cadouri. T rebuia Iu cercul de studii a u fost coop­
această aniversare, prin un festival ce ocupă de literatura dramatică Ia ro­ m ai are' o slăbiciune pentru şapca să asişti, ca să sim ţi cele petrecute., ta ţi preotul-Protopop V ladim ir Di-
a avut loc la teatrul Craiovean în sea­ mani şi de epoca de desvoltare a tra­ rusească pe care o poartă până în special loteria pentru cadouri. m itriu şi d. Ursulescu, decanul B a­ Palatul dom nesc la 1848
ra zilei de 29 Decembrie. gediei reprezentată prin poeţii Acius şi şi la solem nităţi. In afară de aceasta, în tot oraşul roului avocaţilor.
Au participat la această sărbătorire Paculius şi a comediei representată Consiliul judeţian este prezidat B ălti, nu s’a serbat nicăieri Pomul C onferinţe vor avea loc la club
delegaţiuni de studenţi dm Bucureşti prin poeţii Plaut şi Terentius. de d. C. Romaşcu. directorul li­ de Crăciun. în zilele şi orele ce sc vor fixa. Comitetul executiv a! partidului naţio,
şi- din întreaga Oltenie, precum şi un Conferenţiarul face o critică a ope­ ceului de băeti. de
public select 51 representanţii autori­ relor acestor poeţi şi arată că după Te- în anul I al facu ltăţii de m atem a­
zece ani student In noaptea
ganizat sărb
spre
ăto
Anul
rirea
Nou, s’a
revelionului,
or­
S’a organizat un cerc de a ju to r Turtucaia nai liberal din Turtucaia şi plăţile
tăţilor şi şcoalelor din Craiova. renţiu teatrul roman decade, iar lo­ tici. la care au luat parte m em brii p ar­ ju rid ic g ra tu it pentru partizani, O PLÂNGERE JUSTIFICATA. - Turtucaia şi Sarsânlar, în urma unei
consfătuiri, sub preşidenţia d-lui Gh.
cul tragidiei şi comediei îl ia mimul D elegaţia perm anentă judeţeană tidului cu fam iliile, unde au petre­ care cerc va lucra la club zilnic în Şcoala primară mixtă No. ti din
Cuvântarea cS-lul Cor- (scenetele din viaţa reală) gen teatral este compusă d in tru u bărbier care cut adm irabil în tr’o dispoziţie a- orele fixate când va fi de serviciu Turtucaia, ameninţă să se dărâme. TeodOTescu, fost senator, a luat dişpo-
este raportorul comisiunei tehnice, micală, după term in area .oficiere! un avocat care va da consultaţii Pentru acest fapt, . părinţii copiilor ziţiuni ca activitatea politică în p!ă-
neliu Mihâestu mult gustat de poporul de jos şi care
la sfârşitul republicei devine genul un dugheuar rap o rto r al comisiu­ serviciului divin, dela Biserică, o- p artizan ilo r din oraş şi judeţ. cate urmează la aceasta şcoală, au in­ şile arătate să se facă în felul urmă­
A c tiv ita te a v iito a r e a stu- literar cultivat in tot timpul imperiu­ nei învăţăm ântului şi cultelor şi ficiat de P. S. S. Vissarion, E p is­ Societatea văzând că p artid u l s’a tervenit către direcţia şcoalei preve­ tor :
d e a ţim e i in O lten ia lui. un băiat de viată „Leizăr“ raporto r copul Hotinului. pus pe lucru tem einic se înscrie în nind că, dacă nu se va lua măsurile S’a împărţit cele două plăşi in 9. sec­
După mim, vin un nou gen teatral, al comisiunei sanitare. Comitetul partidului p a rtid zilnic, numeroşi membrii. - dictate de împrejurări, vor fi nevoiţi toare politice, având fiecare sector
Festivalul s’a început prin o apre­ pantomina, însoţită de dans, care are, Cu acest fel de „specialişti“ pro­ un preşedinte, care va lucra în limitele
ciată şi bine simţită cuvântare a pre­ mai mult un rol politic şi in care au­ păşirea judeţului este complect a- In ziua de 30 Decembrie, în loca­ Coresp, a Iţi reţine copiii acasă.
f iţa acestui fapt, d. Grama, di­ primite dela. centru (Turtucaia). Pen­
şedintelui centrului studenţesc doljan, torii găsesc un refugiu prielnic pentru sigurată. lul clubului au avut loc două şe rectorul şcoalei, a cerut intervenţia tru acest fapt s’a ales ca preşedinţi
d. Cornefm Mihăescu. a protesta în potriva tiraniei. De oraşul Cahul nimeni nu se in­ iriwgut.lw imediată a comitetului şcolar comunal de sectoare, cei mai de scama membri
D-sa începe prin a face un docu­ teresează, c ă c i. actualul p rim ar — şi judeţean. ai, partidului.
Ca încheere d. profresor Marinescu, Astfel in oraşul Turtucaia, s'au ale?
mentat istoric, a teatrului Craiovean arată că teatrul roman de şi artificial, frip tu rist — şe ocupă cu creşterea S’a alcătuit din partea comitetului
şi a influenţei pe care această institu- a avut marele merit de a fi păstrat în oilor şi a porcilor ce-i păzeşte In
tiune o avut-o în decursul celor 75 ani traducere toate capodoperile greceşti, baltă cu pom pierii.
B ă ile s ti- D o lj tind sătenilor că a „înţepat” pe St.
Vâlcea. şcolar comunal, o comisiune, pentru ca_ preşedinţi do sectoare d-nii V.
Prins de fraţii mortului a fost dat a constata Ia faţa.locului situaţia rea­ Cristescu, Amet Borolu, şi Gheorghe
de existenţă, în mişcarea intelectuală care altfel s’ar fi pierdut. După cum sé vede, în loc de ad ­ CONFERINŢA ADMINISTRA­ pe mâna jandarmilor cari cercetază lă a şcoalei. Din procesul verbal în­ Ştefănescu.
a ţârei şi a artei dramatice de la noi. Intr’o altă ordine de idei conferen­ m inistraţie, oam enii regim ului s’au TIVA. — D. Ţuţuianu, pretorul plă­ cazul. cheiat de comisiune, s’a .constatat că Comunele din plasa Turtucaia au
Cuvânătorul aminteşte pe Ştefan ţiarul arată că şi în Oltenia teatrul d evotat'cu tro p şi suflet afacerilor ţii Burca, a convocat în ziua de 27 De­ şcoala este insalubră şi ameninţă să fost repartizate în trei sectoare, având
Velescu, pe Aristiţa Romanescu, pe roman a fost mult cultivat şi vorbeşte de% )t felul, căci, Doamne fereşte, cembrie 1926. in localul primăriei com. (Bobotează) BAU. — Pentru seara zilei de 5 Ian, cadă. Cum această täfägänealä durea­ preşedinţi pe d-nii Niculescu, Sfetea,
marele Teodorini pe Anestin şi întrea­ despre o interesantă descoperre ce s’a nu se ştie când va suna ceasul re- Barca, pe toţi primarii, notarii 91 se­ şcoala primară Posada- ză de luni de zile fără ca până azi să Gh. Gioroglu şi I. Bacivaru. Iar co­
ga pleiadă de mari artişti craioveni făcut în preajma comunei Filiaşi, unde trag erei în apartam entele lor p ri­ cretară comunali din plasă. D. pretor Comarnic a organizat un bal popular se fi luat vre-o măsură, locuitorii in­ munele din plasa Sarsânlar au fost îm­
care au fost in trecut fala scenei ro­ d. profesor Pârvan a găsit ruinele u- vate ! a dat instrucţiuni^ pentru închiderea şcoalei. pentru strângerea fondurilor necesare teresaţi sr'tt hotărât să aducă această părţite tot în trei sectoare având ca
mâneşti şi scoate în relief activitatea nui teatru. anului administrativ 9! financiar, pen­ ştire şi la cunoştinţa ministerului ac preşedinţi pe d-nü D. Istrăţoi, Aurel
pe care teatrul din Craiova a desfă­ D-sa termină făcând urarea ea din tru a fi o uniformitate în lucrări pe TIMPUL. — După câteva zile de Instrucţie. Manolcscu şi Niculescu.
şurat-o în' lupta pentru ridicarea cul­ Oltenia să pornească acţiunea sănă­
turală a masselor populare. toasă şi flacăra adevăratei latinităţi
In continuare, d. Corneliu Mihăescu, orientale.
arată rostul teatrului în educaţia ţă-
Ştiri din întreaga plasă; arată greutăţle ce în­ ger, timpul s’a, schimbat; avem zik
tâmpini comunele pentru încasarea ve
niturilor, din lipsă de perceptori co-
munali. Propune, şi cei de fată admit,
de primăvară.
CORESPONDENT
— ■•«»•«,——■
rte
Epidemia de scarlatina bantué, cu fu
in plasa Turtucaia şi rf rsâniar. sc
In faţă acestei organizaţii, în car«
vede ordine şi disciplina, au înce­
Astfel numai in comuna Alimatlar s’a put să adere ca membri ai partidului
constat peste 20 cazuri. D-na dr. To- national liberal chiar mulţi din adver­
rănimei, aminteşte de iniţiativa luată Festivalul UN P R E T IN S DETECTIV, FU* ca în bugetele pe 1927, .să prevadă siiescu a luat măsurile., dictate de ne­ sarii politici de altă dată, pentru care
cesitate pentru a preveni întinderea a- fapt, s’a luat dispoziţiunea ca la îns­
de s. I. Dongorozi directorul teatru­
lui sătesc şi se ocupă de misiunea ducţie a studenţilor doljeni.
RA UNUI TAR AN C A II S I .CĂ­ comunele posturi de casieri.
lui craiovean, prin organizarea teatru­ Conferinţa a fost Urmată de o pro­ RUŢĂ. — Luni. ţăranul. H erling D. M. Cioroianu, primarul com.
Teodor din comuna Tapoi, a recla­ Goicea Mică, luând cuvântul, arată
Medgidia
COPIL LEPADAT. — Sergentul
cestei periculoase maladii.
DISPOZIŢIUNI POLITICE. --
criere si se facă şi. o perfecţionare.
CORESP.
pe care studenţimea o are de a con- A cântat frumos arii româneşti, m at poliţiei că i s’a fu rat din pia­ avantngiîle ce vor avea comunele a- de oraş Casapu Gh. a găsit pe ghiaţă
frîbtr 'a acţiunea sănătoasă întreprin­ d-r.a Ortansa Cosmin, societară a tea­ ţă căruţa cu cai cu tot. stei
vând casierii lor şi desavantagiile din în balta Carasu într’o ladă cadavrul
să pentru ridicarea sătenilor. trului craiovean. Cum acesta rugase pe doi consă­ prezent.
In această ordine de idei, d. Cor­ Au cântat arii populare, studenţii teni. să ia seam a de cai până cc el
neliu Mihăescu, schiţează întregul Gr. Filipescu şi Barbu Gheorghe şi dă o ra ită prin obor. la înapoiere
program de activitate întreprins de au recitat versuri d ra Diaconescu şi cei doi îi comunică că „trebue să .Lumina poporului” din Rast a ţinut
ŞEZĂTOARE. — Căminul Cultural minal.
unui prunc. De sigur, un avort cri­

VIZITA'. — In sărbătorile Crăciu­

Din antichităţile In iudeţul Ilfov

studenţimea universitară în lupta cul­ d. Costel Dianu, studenţi.- m eargă la politie pentru că un de­ in ziua de 26 Decembrie 1926, in loca­ nului a fost în Medgidia, d. Salahe- şi viaţa Românilor Ş e z ă to a r e i
turală ce se duce astăzi la sate. Serbarea s’a încheiat cu actul a! tectiv a înhăm at caii la căru ţă si-a lul şcoalei, o frumoasă şezătoare. din Blloshmi, ministrul Albaniei la
D-sa arată intre altele, că studenţii 3-lea din „Făt frumos” de Horia Fur­ plecat, spunându-le că şi el trebue Programul a constat din: coruri, Bucureşti, fiind oaspetele d-lui dr. I. Conferinţa tMul dr. loan Iosif
au întreprins o adevărată ofensivă cu- tună, în care au jucat studenţi : Cor­ să m eargă acolo, căci la venirea predică, conferinţe, recitări şi lectură. Themo, cu care este vechiu prieten.
la Cohalm
culturală deiaŢigăneşti
treerând satele şi ducând cu ei cartea neliu Mihăescu, C. Dianu, I. Florescii, în tâ rg a... călcat în goană o fetită D-na şi d. I. Sfârlează, au contribuit BALUL STUDENŢILOR. — A
românească şi cuvântul cinstit purtă­ T. Comănescu, L. Popescu, Gh. Bar­ pe s t r a d ă .- .E v i d e n t , H erling s’a cu multă muncă la buna reuşită • a doua zi de Crăciun a avut loc in pa­ Á doua zi de Crăciun, în sála cea In ziua do Anul Nou, a av u t loc
tor de lumină isvorât din stânca ade­ bu, M. Morărescu, B. Teodorescu, _I. dus la com isariat, d ar aci nici u r ­ şezătorii. latul comunal Medgidia balul d it de mare a „Societăţii Plugarilor Ro­ în dom. Ti gâneşti-Ilfov, o frum oa­
vărului. Constantinescu şi d-rele studente Vic­ mă de cai şi căruţă... studenţii locali pentru mărirea fondu­ mâni” din P.upeni (Cohaim) In faţa să şezătoare culturală, organizată
D. Corneliu Mihăescu, anunţă că toria Eliescu, E. Diaconescu şi Jeny
munca începută pentru organizarea Iliescu.
bibliotecilor şi şezătorilor săteşti, va Reuşita serbărei a fosî desăvârşită. tra
DENUNŢ.-— Com erciantul Ro­
senberg Moor a făcut plângere con
reprezentanţilor biroului de in-
Buziu lui bibiiotecei cc au înfiinţat-o in acest unui auditoriu compus din suie de de inimosul P r. Radu Popescu şi
oraş. persoane, d-1 dr. loan Iosif, directo- distinsului în v ăţăto r D. Niculescu.
Tot în acest scop vor da de Bobo­ tul genera! al Băncii „Cetatea“, a ţi­ Au lu at parte sătenii din couruă şi
fi complectată prin o sistematică form atiuui comerciale dip Tim i­ DIVERRSE. — Delegaţiunea per­
*
luptă dusă cu metodă pentru com­ Festivalul s’a încheiat prin o agapă şoara „Orient-Revizpii“ — Jeney manentă a aprobat in şedinţa dela 31 tează un alt bal costumat cu nume­ nut, o conferinţă cu subiectul „Din intelectualii din satele învecinate;
Ia şezătoare au fost in v ita ţi si
Decembrih listele electorale pentru roase surprize. antichităţile şi viaţa Românilor'* a-
baterea maladiilor la sate — sifi­ Ferenc şi H irn Lazio --- epri i-au d -n ii: Al. Ionescu, P etre G hiaţă şi
lis şi tuberculoză — in care scop se camaraderească care a avut loc la cerut 20.000 lei sub: titlu l tjtî „fur­ Cameră şi Senat, ele urmând conform PENTRU SINISTRAŢI. - A avut râtând, după o introducere adm ira­ Lică Zamfireseu.
vop forma echipe de studenţi medici- restaurantul Minerva, cu care prilej nizare de inform aţii ccö|per‘ciájfej, şi legei să stea afişate in tot cursul lu­ Ioc asemenea un reuşit bal in saloa­ bilă. legăturile de sânge dintre noi
nişti care vor cutreera satele şi vor au ţinut cuvântări d-nii profsori Al. de credit“, ia r în ' baz ei nci Ianuarie Ia primărie şi judecătoria nele şcoalei din Murfatlar, dat sub şi Romani, legături de care .ttebue pr.C uvântul R.
de deschidere l-a ţin u t
Popescu, care în bine sim ţită
Nanu şi Avram Vasculescu, Al. Păun,
da sfaturi şi^ asistenţă medicală gra­ I. D. Atanasiu şi Corneliu Mihăescu. vor face ş ă se pubîibp in "ziare d i ­ respectivă. patronajul d-lui prefect Popovjci, si să fim mândri. D. dr. Iosif a, făcut,
ferite ştiri cari ar ărţieşinfă buna sub conducerea unui comitet local, cuvinte a ra tă sătenilor rostul aces­
tuită la săteni. eu muH entdsiasm apoteoza vechéi to r sfătu iri asu p ra vieţii obşteşti.
Iniţiativa studenţilor doljeni pentru reputaţie pe p iaţă a négoMöruluL
In vederea acestei lupte ministerul
sSnătătei publice a şi acordat Federa- sărbătorirea
, teatrului. eraioven,
.. ., . înscrie Rosenberg a refuzat plată-banilor,
lei studenţilor olteni câteva camionete En f5um.°s *"cces in « ^ .ta t c a tm* articolul a apărut şi în acest caz el
Comarnic care s’a achitat destul de mulţumitor eulturi latine.
de misiunea sa. D. P etre I. Ghiaţă explică schim­
A arătat forţa conştiinţei comuni­ bările. aduse în societatea rom â­
DONAŢIE. — V. Bibescu a dăruit REVELION. — In seara spre Ar.ul tăţii de rasă în relaţiile dintre po­ nească de reform a a g ra ră şi votul
infirmerii cu care mediciniştii să poa-|rlmc‘ universitare, care ş.-a propus să s'a văzut nevoit să denunţe pe cei Nou, a avut loc in saloanele palatului poare de acei a.ş origine.
ia o parte activă in mişcarea şi lupta doi şaiitagişti contra cărora s’a suma necesară pentru aducerea şi u riiy ersâ l; subliniază însem nătatea
tâ porni la sate. comunal din Medgidia, revelionul a- Descrierea, Palatinului, al Capito- acestor prefaceri pentru tra iu l vii­
Preşedintele centrului studenţesc culturală ce s’a întreprins în ultimul pornit cuvenita procedură ■da u r ­ instalarea luminei electrice în biserica nului 1927 organizat de clubul civilo-
doljan îşi inchee această frumoasă cu­ timp în Oltenia, m ărire. Hului. al Forului Roman şi în spe­ to r al ţără n im ii şi pentru dirigui-
------------ ............... ............... sf. NlcuLai din Comarnic. militar din localitate.
vântare, asigurând publicul şi pe pro­ AL. PĂUN
Biserica fiind frumos pictată, fumul cial al vechilor monumente arhitec­ rea brebilor ţă rii.
fesori că studenţimea trăeşte animată TIMPUL. — După un straşnic ger D. A lexandru Ionescu lăm ureşte,
de la lumânări de proastă calitate, ar şi o zăpadă abondentă care acoperise tonice şi a, vieţii de stat politice, şi eu o serie de pilduitoare com para­
de- idealul şi datoriile ce se cer azi,
acoperi costisitoarea pictură. câmpurile, de două zile s’a încălzit economice, precum şi a frăm ântări­ ţii —• rostul p artid elo r politice în-
pentru ca ţara să poată merge şi mai
departe pe calea progresului.
Alt® cuvântări
V ederi dm Chişinău PRESCHIMBAREA BILETELOR simţitor aşa că zăpada se topeşte şi lor ?i evenimentelor ce s'au desfăşu­ tr'o ta ră şi a ra tă tem eiurile, pe
DE 500 LEI. — Prin insuficienţa pu­ noaptea. rat în Forul Roman, precum şi ară­ care trebue să se sp rijin e organi­
blicaţiilor prin sate relativ la pres­ TEATRALE. — Trupa de teatru tarea pulzaţiei vieţii roman« de odi­ sig u ra progresul obştei rom âneşti.
zaţiile politice dela noi spre a a*
Au vorbit apoi d-nii: Remi Comă- chimbarea biletelor de 300 lei model .Cigalia” a dat o foarte reuşită repre­ nioară, au interesat publicul în mod D. Lică Zam fireseu descrie revo­
neanu societar din partea artiştilor vechiu, majoritatea sătenilor din 1- zentaţie în Medgidia. Se ştie ci aeastă special. lu ţia dela 1848, punând iu evidentă
teatrului; Dem. Rădulescu, inspector ceastă comună au rămas cu ele ne­ trupă varsă jumătate din produsul său Conferinţa a. fost eu atât mai inte­ şi cauzele şi u rm ările acelei revo­
ţcolar secundar, din partea ministeru­
lui instrucţiunei publice; N. Ciocârdia, schimbate. în scopuri culturale şi de binefacere. resantă, cu cât conferenţiarul a fost lu ţii şi perso n alităţile de seam ă
cari s’au străd u it — in acea vrem e
din partea presei St. Ionescu. din par­ Ar fi necesar să se mai acorde iacă CONDAMNĂRI. — Judecătoria în persoană pe la locurile amintite, — la tem einica aşezare a tării
tea studenţilor din Capitală;Jon Don­ un ultim termen pentru preschimbare. Medgidia, a condamnat la 250 Iei a- dând prin aceasta subiectului o mai noastre.
gorozi, directorul teatrului naţional şi
Colonel Const. Milcoveanu, prefectul CRIMA. — Flăcăii Const. Andrei mendă pe locuitorul loan Smeu, din mare valoare intuitivă. . Cei de faţă', văd it m işcaţi de cu­
jud. Dolj. Ştefan, Stelian Vâlcea şi alţii, au avut ccm. Dorobanţu, care a găzduit o D-1 dr. loan Iosif la sfârşitul con­ vintele sincere şi pline de înţele­
Cuvântătorii au scos în evidenţă ac­ un chef la cârciuma T. Rădulescu dm noapte pe un străin fără a-l declara ferinţei a fost viu felicitat. gere ale cuvântărilor. — le-au fă ­
Breaza, in seara zilei de 27 crt. cut, o entuziastă m an ifestaţie de
tivitatea teatrului şi artiştilor craio­ autorităţilor poliţieneşti. Foarte frumos a vorbit cu ocaziu- sim patie ; în num ele sătenilor, un
veni pe tărâmul cultural şi au mulţu­ Pe la ora 10 au plecat beţi din câr­
mit studenţimei pentru iniţiativa ciumă eertâridu-se intre ei. Pe Ghorghe Negoiţă şi Ion CocSr- nea acestei manifestări a „Astrei“ şl ţă ra n a ru g a t pe aleşii oaspeţi să
luată. La un moment dat cearta a dege­ lea, din comuna Cobadin, la câte jco distinsul preot unit din loc d-i Eugen vină cât m ai des la şezătoiile ló r
nerat în bătae iar flăcăul Const. An­ lei amendă pentru că s’au bătut reci­ Ciungan, despre datoriile fiecărui ce­ cu lturale — ţărăn im ea fiind dorni­
Conferinţa tí-iui lancu drei Ştefan a scos un briceag implân- proc. că să asculte şi să înveţe dela cei
tăţean, faţă de ţară, tron, faţă de au­ cari aduc vorbă de arm onie şi paee
Marinescu tâdu’l în pieptul flăcăului Stelian Vâl­
cea din cătunul Podul Lung, care a Pe Martin Naghel, şi Cristian Cre- torităţile statului, faţă de biserică şi în tre oameni.
Seria cuvântărilor a fost încheiată încetat după o oră din viaţă, crimina­ mer, din Cobadin, la câte 300 lei a- şcoală, invitând asistenţa în m ajori­ Asemenea m an ifestări fac einst«
prin o gustată conferinţă ţinută de d. lul dispărând. roendă, pentru că nu s’au înscris Ia tate ţărani, să privească cu încre­ în prim ul rând u m ililor intelec­
lancu Marinescu, profesor la Univer­ Criminalul nedându-şi seama că a biuroul populoţiei. tuali ai satelor, cari le hrănese e f
. dere In viitorul ţărei noastre. entuziasm ul şi priceperea lor.
sitatea din Iaşi, care o vorbit despre: făptuit un omor, se întoarse la câr­
„Desvoltarea literaturei dramatice la ciuma unde băuse o oră înainte şi VACANŢE. — La judecătoria Med- j Observator * As.
romani”. Comandamentul Corpului de a rm a tă din Chişinău unde fu găsit da fraţii victimei poves- gidia este vacant postul de arhivar. 5

mei albe, ou cari călăreţii se dez­ j ducerea aviaţiei pe o scară întin­ de un aeroport în care zilnic so­ jn fiecare an dă aviaţiei franceze ser şi Locot. Challo 5200 km. ir
armau reciproc. Apoi veacul tre­ să în desfăşurarea activităţei pa­ sesc şi din care zilnic pornesc un admirabil impuLs în care ce­ 30 ore Paris-Bender-Abbas ; Rai
cut în care mijea utilizarea mai cifice, poate însemna o amplă pre­ curse aeriene în toate direcţiuni­ tim nu numai calitatea superioa­ duţ päp. Girier şi Dordilly 470(

AVIAŢIA:
S IM B O l N O U d e A F IR M A R E
S fo rţă rile depuse de to ate po­
poarele, d u p ă răzb o iu l m ondial,
ii su g erează o c o n sta ta re în apa-
•entă p a ra d o x a lă d a r eminaomen-
e ex actă : Cu c â t se lu crează m ai
a tin s p e n tru p e rfe c ţio n a re a aero-
lagului m en it să a sig u re n a tiu n i-
or p acea etern ă, eu a t â t creşte
en d in ta de a se dezvolta şi de-
ă v â rş i u tila ju l tehnic, tran sfo r-
nabil în tr ’u n re d u ta b il in s tru ­
ment do război.
Se schim ba epocile şi postula-
ele om enire! d ev in m ai gene-
’oase. m ai nobile în. a p a re n ţă ,
de ŞTEFAM TATARESCU
dar mentalitatea popoarelor în
materie de apărare şi afirmare
naţională a rămas aceiaşi dea-
lungul celor două milenii par­
curse dela Ohristos încoace. Ace­
leaşi tendinţe, aceleaşi manifes­
tări, aceleaşi rezistate.
Fiecare epocă în istorie a fost
marcată prin preeminenta unui
instrument de luptă, a cărui ex-
presiune cai i tátivá şi cantitativă
constituia piatra angulară în ie­
rarhizarea forţei şi prestigiului
popoarelor. Aşa ni apare feuda­
litatea în lumina calului şi a a r ­
amplă a armelor de foc. Iată-ne gătire de război, după cum evi­ le, urmând un orar de o precizi- ră a rasei dar şi o voiriţ* neîn­ kin. iu 29 ore Paris-Omsk; Rai
şi în ajunul războiului m ondial; dent şi în primul rând ea pro­ une uimitoare. Germania este frântă de a m ilita la prora, avia­ dui Rignot, Cost 0 3 5465 km. 3‘
era epoca supralicitaţiei tunului. movează desvoltarea la maxim a brăzdată azi de cincizeci de linii ţiei mondiale. ore Paris-Dgarsk ; Record mon
Problema se punea elementar : traficului şi în consecinţă a vie- aeriene şi a obţinut una din cele Dar aviaţia oglindeşte politica
cine avea tunul care batea mai „de tei comerciale şi industriale pa­ mai admirabile infrastructuri din fiocărei ţări. Pe când Germania
dial do înălţime 12,442 m. Caliausc
aparat Bleriot-Spad ; etc.
parte“ 1 „Cine avea tunul oare a- cifice.- lume. s’a concentrat într’o penibilă or­ Ce denotă aceasta, decât sfor
runcă proectilul cel mai greu“ 1 Exemplul tipic ni-i serveşte azi Statul german plăteşte o sumă ganizare aviatică internă ne mai ţări uriaşo pentru ca Franţa sí
Tot geniul tehnic al beligeranţilor Germania. Dezarmată in baza tra­ fixă de două mărci aur pentru având nici un iaterea şi contact poată menţine cel puţin o parti
din marele război a fost pus la tatelor ce au decurs din înfrân­ fiecare kilometru aerian parcurs cu lumea îndepărtată. Franţa din preeminenţa aviatică mondi­
încercare pentru realizarea aces­ gerea ei în războiul mondial, pier­ societătei de navigaţiune aeriană dimpotrivă având a apăra intere- ală.
tui tel. care părea că dezleagă zând totodată şi întreg imperiul „Lufthansa“ care posedă monopo­ sole marelui său imperiu colonial Am citat numai pilda Franţei
problema biruintoi. şi' a înfrânge- colonial, Germania şi-a concen­ lul de stat. şi reprezentând tot odată activa şi a. Germaniei — pilde perîecl
rei. trat sforţările înlăuntrul ţărei. Este netăgăduit eă aoest formi­ rea alianţelor din afară a impri­ de concludente — ce r archeazs
In fine iată-ne azi în era avio­ Şi în timp de cinci ani Reichul dabil aparat de aviaţie pacifică mat aviaţiei' cară i terül transeu- odată, mai mult antagonismul se­
nului. Observăin dela început o a devenit primul stat aviătizat în este astfel alcătuit eă oricând ropeau, înfiinţând linii aeriene cular al celor două naţiuni, cari
deosebire fundamentală între avi­ Europa. poate fi transformat într’o redu­ care leagă metropola eu Maroco- numai aparent au ridicat flamu­
on, instrument de război al vea­ Camerile de comerţ, consiliile tabilă armată aeriană. M geria, Tunisul-Afriea (Mada­ ra păcei dar cari de fapt îşi mă­
cului de mâine şi toate aparatele municipale şi comunale, adminis­ In faţa grandiosului efort avi­ gascar) şi paralel organizând o soară energiile şi îşi dispută în.-
de luptă ale trecutului. P e când traţiile judeţene, grupările indus­ atic al Germaniei se ridică Fran­ serie de raid-urî, cari au făcut tâetatea pe calea aerului;
acestea din. urmă nu serveau de triale si-au dat mâna într’un spi­ ţa eu geniul unei tehnici admira-' gloria A viaţiei franceze. Numai Aviaţia devine, după cum ve­
cât pentru scopul războiului şi rit de înalta’ înţelegere patriotică bile, modelate la lumina tutulor pentru a exemplifica, cităm : In dem, un simbol nou de afirm a«
în consecinţă orice achiziţie şi obţinând concursul tutulor g u ­ învăţămintelor culese în războiul 1926 : Raidul fraţilor Arrachart a vitalităţiii popoarelor.
a lor trăda tendinţa unui popor vernelor au înemeiat cel mai ma­ renaşterei franceze — inspirate 4313 km. in 26 Ore Paris-Basso-
de a se înarma pentru război — re aparat de aviaţie din Iunie. de o pleiadă de oameni de inimă rah : Recordul mondial în linie
aviatizarea unui stat, adică intro- Fiecare oraş mai mare dispune] şi de valori necontestate şi care dreaptă-fără escală Căpitan Wei­